<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?><?xml-stylesheet href="http://www.blogger.com/styles/atom.css" type="text/css"?><feed xmlns='http://www.w3.org/2005/Atom' xmlns:openSearch='http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/' xmlns:georss='http://www.georss.org/georss' xmlns:gd='http://schemas.google.com/g/2005' xmlns:thr='http://purl.org/syndication/thread/1.0'><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105</id><updated>2012-01-30T11:51:24.459-08:00</updated><title type='text'>Pro-Unire</title><subtitle type='html'>Pro-Unire este un blog dedicat tuturor celor care doresc unirea Basarabiei cu România și creării unei punți informaționale între românii de pe cele două maluri ale Prutului, despărțiți fără voia lor de sovietici.</subtitle><link rel='http://schemas.google.com/g/2005#feed' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/posts/default'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default?max-results=100'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/'/><link rel='hub' href='http://pubsubhubbub.appspot.com/'/><link rel='next' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default?start-index=101&amp;max-results=100'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><generator version='7.00' uri='http://www.blogger.com'>Blogger</generator><openSearch:totalResults>521</openSearch:totalResults><openSearch:startIndex>1</openSearch:startIndex><openSearch:itemsPerPage>100</openSearch:itemsPerPage><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6460235596791651941</id><published>2012-01-30T11:51:00.001-08:00</published><updated>2012-01-30T11:51:24.465-08:00</updated><title type='text'>România, avantajată de o viitoare Unire cu Republica Moldova</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;img src="http://youthvoice.ro/harta_romania_si_basarabia.jpg" class="image_float_left" alt="re" /&gt;   Marți, 24 ianuarie 2012, Cafeneaua Liberală Brătianu din București a   găzduit dezbaterea cu genericul: “Republica Moldova – o problemă sau un   beneficiu pentru România într-o viitoare unificare?”. Evenimentul a  fost  organizat de Clubul Liberal pentru R.Moldova cu prilejul  împlinirii a  153 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române  (Mica Unire),  în 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, scrie Tudor  Cojocariu pe  http://voxreport.unimedia.md, preluata de Romanian Youth  Voice.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  În cadrul dezbaterii, organizate în formatul Karl  Popper , cei doi afirmatori și negatori au adus argumente și  contraargumente în  favoare și, respectiv în defavoarea unei eventuale  reunificări, din  perspectiva statului român actual. Argumentele aduse  în discuție de  către echipa afirmatoare au ținut de istorie, națiune,  limbă, religie,  valori, tradiții, precum, toate comune, precum și  argumente de ordin  politic, economic și social.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  Echipa  afirmatoare a accentuat faptul că Unirea RM cu România ar  reprezenta un  beneficiu pentru cea din urmă datorită faptului ca i-ar  permite să-și  recapete un teritoriu care îi aparține; i-ar oferi  posibilitatea  statului român să devină o putere regională, avantaje în  plan economic  datorita potențialului agricol (teren arabil), turistic  (obiective  turistice precum Cetatea Soroca, Mileștii Mici, Cricova etc.)  și  social, prin diversitatea civilizatională, culturală și etnică. A  fost  evidențiat faptul că dacă la ora actuală în România există 89%  etnici  români, după unificare procentul s-ar reduce cu aproximativ 4%,  ceea ce  nu ar fi o pierdere semnificativă pentru Romania, mai ales  datorită  faptului că în felul acesta ar putea fi rezolvată problema  maghiara  (maghiari vor reprezenta în jur de 2% din populația României)  și cea  rusă (aproximativ 1%), neavând drept de reprezentare în Parlament  ca  minoritate etnică, sau cel puțin s-ar evita existența unui partid  etnic  cu reprezentare majoră.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Totodată, echipa afirmatoare a scos în  evidența faptul că, în contextul  unei eventuale Uniri, România ar  cheltui aproximativ 12% din bugetul de  stat pentru aducerea la același  nivel salarial a cetățenilor RM angajați  în instituții. Pe de altă  parte, echipa negatoare a adus în discuție  problema transnistreană,  situația politică și economică instabilă din  RM, diferențele  interculturale (în primul rând minoritățile-zestre ale  perioadei  sovietice, rusofone) și faptul că majoritatea cetățenilor  statului  moldovean nu se simt și nu se declară ca fiind români (conform   sondajelor de opinie, recensământului etc.), oscilând între Uniunea   Euroasiatică și Uniunea Europeană, în dependență de partidele aflate la   guvernare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  Către final, conform regulamentului de  desfășurare, publicul a desemnat  echipa câștigătoare, respectiv cea  afirmatoare. Menționăm că dezbaterea  organizată cu priljul ”Micii  Uniri” este prima dintr-o serie de  dezbateri publice organizate de  către CLM. Clubul Liberal pentru R. Moldova reprezintă inițiativa unui  grup de  tineri din România și R. Moldova, care împărtăşesc valorile  liberale și  europene şi care se regăsesc într-o nouă structură  susținută de  Tineretul Naţional Liberal din România și din care fac  parte atât membri  de partid, cât şi simpatizanţi.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.youthvoice.ro/sora-basarabia/romania-avantajata-de-o-viitoare-unire-cu-republica-moldova/"&gt;http://www.youthvoice.ro/sora-basarabia/romania-avantajata-de-o-viitoare-unire-cu-republica-moldova/&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6460235596791651941?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6460235596791651941/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6460235596791651941' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6460235596791651941'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6460235596791651941'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2012/01/romania-avantajata-de-o-viitoare-unire.html' title='România, avantajată de o viitoare Unire cu Republica Moldova'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8577248866661552545</id><published>2012-01-30T11:50:00.001-08:00</published><updated>2012-01-30T11:50:59.126-08:00</updated><title type='text'>Romanian Youth Voice: Efectul alegerii primarilor intr-un singur tur: maghiarizarea Transilvaniei</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;img src="http://youthvoice.ro/maghiarizarea_transilvaniei.jpg" class="image_float_left" alt="re" /&gt;     Adoptarea legii privind alegerea primarilor intr-un singur tur de   scrutin, in speranta PDL de a-si mari şansele de a-si păstra numărul de   primari pe care îi deţin deja, reprezinta o enorma gresala istorica.   Legea este defapt o sinecura pentru UDMR  care este in realitate  profitorul principal al acestui sistem de vot.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  Astfel, UDMR  este avantajat de alegerea primarilor intr-un singur tur de  scrutin si  asta pentru ca au sanse mari, teoretic, sa-si mentina  actualii primari  in functie si sa isi aleaga noi primari in toate  localitatile din  Transilvania in care cel putin 20% - 30% din populatie  este de etnie  maghiara. Votul etnicilor maghiari nu este unul politic,  ci unul etnic,  asftel incat cu 20-30 procente UDMR va obtine postul de  primar in  majoritatea cazurilor…&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  Nu inseamna asta ca adoptarea legii este defapt tradare nationala?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;   Ironic este ca principalul oras care va pierde primarul român este Targu-Mureș... condus acum de PDL-istul Dorin Florea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  Sursa: &lt;a href="http://youthvoice.ro/" title=""&gt;Romanian YouthVoice.ro&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8577248866661552545?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8577248866661552545/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8577248866661552545' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8577248866661552545'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8577248866661552545'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2012/01/romanian-youth-voice-efectul-alegerii.html' title='Romanian Youth Voice: Efectul alegerii primarilor intr-un singur tur: maghiarizarea Transilvaniei'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5709545760172789811</id><published>2012-01-30T11:49:00.000-08:00</published><updated>2012-01-30T11:50:32.163-08:00</updated><title type='text'>Tolerance.ro: Serbia accepts a Romanian consulate in Timoc after numerous bilateral negotiations</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;img src="http://tolerance.ro/portal/valea_timocului.jpg" class="image_float_left" alt="re" /&gt;   The Government of Serbia approved the opening of the General Romanian   Consulate in Zaicear, Timoc, Eastern Serbia, a region with a  significant  Vlach (Romanian) community. The Consulate was subject to  numerous  bilateral  negotiations, but until now Serbia refused to agree  with the Consulate,  &lt;a href="http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/politic/4508-serbia-accepta-consulat-al-romaniei-in-timoc-este-un-pas-sincer-sau-o-miscare-tactica-singulara.html#Scene_1" title=""&gt;Romanian Global News&lt;/a&gt; reports.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  The gesture of Serbia can be one of sincere opening towards finding   solutions for the problems of the Romanians/Vlachs in Timoc Valley or it   can be just a singular action designed to convince Romania of the good   intentions of Belgrade.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;    Asked by the Romanian Global News  Agency to give a feedback on the  decision, the leaders of the  Romanians/Vlachs in Timoc welcomed the  decision of the Serbian  Government but underlined that a true opening  should be followed by  other measures like:&lt;br /&gt;-ceding the leadership of the The National  Council of the Vlach Minority  which has been overtaken by the Serbian  mainstream parties;&lt;br /&gt;-the introduction of the education in Romanian language in the schools with Romanian/Vlach children;&lt;br /&gt;-the elimination of all obstacles to rebuild the Churches of Romanian Ortodox Church in Romanian villages from Timoc Valley.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; According to the &lt;a href="http://www.politika.rs/vesti/najnovije-vesti/Novi-ambasadori-Srbije-u-Belgiji-i-Finskoj.lt.html" title=""&gt;daily newspaper Politika&lt;/a&gt;,   the Government of Serbia approved the opening of the General Romanian   Consulate in Zaicear, Timoc, Eastern Serbia and the Consulate would  thus  be available for citizens for Bor, Zaiecar, Nis, Pirot, Pčinj and   Jablanički counties.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Source: &lt;a href="http://tolerance.ro/portal/minorities/serbia-accepts-a-romanian-consulate-in-timoc-after-numerous-bilateral-negotiations/" title=""&gt;http://tolerance.ro/portal/minorities/serbia-accepts-a-romanian-consulate-in-timoc-after-numerous-bilateral-negotiations/&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5709545760172789811?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5709545760172789811/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5709545760172789811' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5709545760172789811'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5709545760172789811'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2012/01/tolerancero-serbia-accepts-romanian.html' title='Tolerance.ro: Serbia accepts a Romanian consulate in Timoc after numerous bilateral negotiations'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-4493441444936601118</id><published>2012-01-06T12:09:00.002-08:00</published><updated>2012-01-06T12:10:10.029-08:00</updated><title type='text'>Tolerance.ro: Republic of Moldova calls for replacing the Russia-led peacekeeping force in its breakaway transnistrian region by an international civi</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;img src="http://tolerance.ro/protestrussiantroops.jpg" class="image_float_left" alt="re" width="175" /&gt;    A Russian military man of the „peacekeeping” forces serving in the   security zone of Moldova’s separatist transnistrian region shot dead   with a kalasnikov a local driving a car in the morning of January 1 for   not stoping his car at a checkpoint on the bridge over the Dniester, &lt;a href="http://tolerance.ro/" title=""&gt;Tolerance.ro&lt;/a&gt; reports.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; The Russian ambasador in Chisinau, Valeri Kuzmin, declared that the   „peacemaker” had to shoot the 18-year-old boy since his car was stollen,   and he did not have a driving licence. The interior minister in   Chisinau confirmed that the declarations of the Russian ambasador are   NOT true.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Meanwhile, local residents organised a protest against  Russian  peacekeepers in the region. The protest was organised by the  fellow  villagers of the killed man. They gathered in front of the  checkpoint  and said they would protest until “the peacekeepers posts in  the  conflict security zone are removed”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;“The Russian  peacekeeper should not have fired at the young man because  he posed no  threat to the people around,” Moldovan Deputy Prime Minister  for  Reintegration Eugen Carpov said.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Moldovan officials consider  that the Russian peacekeepers stationed at a  checkpoint in a separatist  region where an 18-year-old man was fatally  shot have no reason to  carry guns.&lt;br /&gt;Also, the oficials in Chisinau asks the international  community to  support in convincing Russia to withdow the military  forces and replace  them with a civilian international mission.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;More details: &lt;a href="http://tolerance.ro/" title=""&gt;Tolerance.ro&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-4493441444936601118?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/4493441444936601118/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=4493441444936601118' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4493441444936601118'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4493441444936601118'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2012/01/tolerancero-republic-of-moldova-calls.html' title='Tolerance.ro: Republic of Moldova calls for replacing the Russia-led peacekeeping force in its breakaway transnistrian region by an international civi'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8662186992817816959</id><published>2012-01-06T12:09:00.001-08:00</published><updated>2012-01-06T12:09:44.371-08:00</updated><title type='text'>CatalinCornea.ro: Despre înfiinţarea canalului în limba engleză “TVR Europa” prin comasarea “TVR info” cu “TVR3“</title><content type='html'>&lt;a class="highslide" href="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2012/01/logo_tvr.jpg" rel="lightbox[955]"&gt;&lt;img class="alignleft size-full wp-image-956" title="logo_tvr" src="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2012/01/logo_tvr.jpg" alt="" height="113" width="140" /&gt;&lt;/a&gt;Să ne uităm ce &lt;strong&gt;mijloace media are România pe plan internațional&lt;/strong&gt; (adică de limbă engleză/franceză în special). &lt;p&gt;Păi   sunt câteva publicaţii/portaluri de limba engleză la Bucureşti  care   sunt eventual citite de străinii care ajung în România. Atât! Noi  nu   suntem prezenţi mediatic în limba engleză pe plan internaţional&lt;span id="more-955"&gt;&lt;/span&gt;. Cum se prezintă celelalte state?&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Pentru statele ale căror limbi sunt de circulaţie internaţională &lt;em&gt;(în special engleză/franceză)&lt;/em&gt; sau cunoscute de multă lume &lt;em&gt;(pentru că sunt uşor de învăţat, vezi italiana sau spaniola)&lt;/em&gt;    deja multe din canalele TV interne fac şi rolul de canal media  extern.   Cei ale căror limbi sunt mai complicate şi au şi ceva interese  în   această lume (de ex Germania şi Rusia) şi-au făcut canale în limba    engleză pentru promovare, comunicare (unii ar spune chiar şi    propagandă).&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Nu ştiu dacă aţi studiat sau nu activitatea RT adică   Russia Today,  canal ruseasc în limba engleză pe care îl găsiţi   frecvent în hotelurile  din UE… Ei bine, RT are periodic ştiri sau   materiale cu un vădit  caracter antiromâneasc &lt;em&gt;(alţii ar spune de apărare a intereselor ruseşti în zona de confluenţă a intereselor ţărilor noastre)&lt;/em&gt;.    Aceste materiale defavorabile României şi românităţii sunt propagate    fără nici o problemă în UE… Şi cum am spus, nu o face doar Rusia.    Majoritatea statelor importante au canale media internaţionale (în    principal de limba engleză) care le promovează/apără interesele    naţionale.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Noi, noi cu întunericul nostru “sporim a lumii taină”   cum spune  poetul…. Adică avem 7 canale (parcă) la TVR, dar niciunul în   engleză… nu  credeţi că e niţel aberant?&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Cred că printre &lt;strong&gt;primele măsuri de reorganizare a acestei televiziuni&lt;/strong&gt; trebuie să fie &lt;strong&gt;transformarea a 1-2 canale&lt;/strong&gt; (aş opta pentru&lt;strong&gt; comasarea TVR info cu TVR3&lt;/strong&gt;)&lt;strong&gt; într-un canal de limba engleză&lt;/strong&gt; (&lt;strong&gt;TVR Europa&lt;/strong&gt;, de ex).&lt;/p&gt;Sursa: &lt;a style="font-weight: bold;" href="http://catalincornea.ro/2012/01/06/despre-infiintarea-canalului-in-limba-engleza-%E2%80%9Ctvr-europa%E2%80%9D-prin-comasarea-%E2%80%9Ctvr-info%E2%80%9D-cu-%E2%80%9Ctvr3%E2%80%9C/"&gt;http://CatalinCornea.ro&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8662186992817816959?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8662186992817816959/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8662186992817816959' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8662186992817816959'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8662186992817816959'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2012/01/catalincornearo-despre-infiintarea.html' title='CatalinCornea.ro: Despre înfiinţarea canalului în limba engleză “TVR Europa” prin comasarea “TVR info” cu “TVR3“'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5651461576085623703</id><published>2011-12-31T01:33:00.001-08:00</published><updated>2011-12-31T01:33:57.427-08:00</updated><title type='text'>Romanian YouthVoice.ro/English: King Mihai I of Romania blames Winston Churchill: „I cannot ever forgive Churchill, who threw us to the Russians”</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;img src="http://www.youthvoice.ro/hitler_king_michael_i_romania.jpg" class="image_float_left" alt="re" /&gt;   Neither Hitler nor Mussolini ever imagined that a young, inexperienced   monarch could change the course of the Second World War with a coup.  Or  at least to shorten the carnage by six months, writes the Spaanish   newpaper &lt;a href="http://www.elpais.com/articulo/Revista/sabado/Comi/Hitler/era/estirado/frio/Mussolini/parecia/humano/elpepirsa/20111224elpepirsa_1/Tes" title=""&gt;El Pais&lt;/a&gt; after visiting King Mihai (Michael) of Romania in his home in Switzerland.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; “Officially, what I did was get Romania out of the war, in hope of   avoiding bloodshed. Although I knew that the Germans would never accept   that. In fact, they didn’t, as they bombed us the same day,” the king   says.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;But during the long years in exile, Mihai was always  bothered by what he  deems as treason of the West and especially of  British leader Winston  Churchill. “Romania and all countries east of  Germany were abandoned at  Yalta,” he said, recalling the February 1945  conference when Stalin,  Roosevelt and Churchill re-divided Europe.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; “I can of course understand why Churchill thought this was the only  possible strategy, from the British  point of view at least. But I  cannot forgive him and accept it.”&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;The king does not forget that  normal people were to pay the  consecuences, “the same nations for  which the Alies entered the war”, he  continues. “And even though there  was no oposition from any leader at  Yalta against the re-divided  Europe, it was Churchill that considered it  as a natural solution and  perfectly acceptable”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;More details about the interview: &lt;a href="http://www.elpais.com/articulo/Revista/sabado/Comi/Hitler/era/estirado/frio/Mussolini/parecia/humano/elpepirsa/20111224elpepirsa_1/Tes" title=""&gt;http://www.elpais.com/articulo/Revista/sabado/Comi/Hitler/era/estirado/frio/Mussolini/parecia/humano/elpepirsa/20111224elpepirsa_1/Tes&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Source: &lt;a href="http://www.youthvoice.ro/english/king-mihai-i-of-romania-blames-winston-churchill-i-cannot-ever-forgive-churchill-who-threw-us-to-the-russians/"&gt;http://www.youthvoice.ro/english/king-mihai-i-of-romania-blames-winston-churchill-i-cannot-ever-forgive-churchill-who-threw-us-to-the-russians/&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5651461576085623703?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5651461576085623703/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5651461576085623703' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5651461576085623703'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5651461576085623703'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/12/romanian-youthvoiceroenglish-king-mihai.html' title='Romanian YouthVoice.ro/English: King Mihai I of Romania blames Winston Churchill: „I cannot ever forgive Churchill, who threw us to the Russians”'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-1025861228421206091</id><published>2011-12-31T01:31:00.000-08:00</published><updated>2011-12-31T01:33:26.655-08:00</updated><title type='text'>Romanian YouthVoice.ro/economie: Sursele creșterii exporturilor României: telefonul, bujia și mașina</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  Telefonul  mobil este cel mai bine vândut produs al României în primele  opt luni  ale acestui  an, potrivit ultimelor date comunicate de  Institutul Național de  Statistică, însă, de anul viitor fabrica de la  Jucu de va închide ceea  ce va anula acest trend al telefoanelor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Telefoanele, în mare parte fabricate de Nokia, s-au vândut de 1,22   miliarde de euro, fiind urmate de bujii cu 1,09 miliarde de euro. Pe   locul trei în topul  produselor de export se află autovehicule diesel   care s-au vândut de 921 milioane de euro.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În total, exporturile  României la opt luni sunt de 29 de miliarde de  euro, mai mult decât în  primele nouă luni ale lui 2010 şi un record de  după Revoluţie pentru  această perioadă din an. România ocupă locul opt  la avansul  exporturilor din UE din 2011 cu un plus de 25% faţă de 2010.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La  import, cele mai cumpărate produse sunt aceleaşi: ţiţei, medicamente,   gaze, la fel ca în primele cinci luni ale anului. Ţiţeiul s-a importat   de 2,2 miliarde de euro, în primele opt luni de peste două ori mai mult   decât medicamentele – 1 miliard de euro în timp ce gaze s-au importat  de   794 milioane de euro. Importurile de ţiţei aparţin, în cea mai mare   parte, companiilor Rompetrol şi LukOil, care îl procesează în   rafinăriile Petromidia şi Petrotel.&lt;br /&gt;Totalul importurilor la opt luni este de 35 de miliarde de euro, mai mare cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Cel mai mare partener comercial al României continuă să fie Germania cu  o  valoare a schimburilor de 11,5 miliarde de euro dintre care  exporturi  de 5,6 miliarde de euro şi importuri de aproape 6 miliarde de  euro.  Locul doi este ocupat de Italia cu o valoare a schimburilor  bilaterale  de aproape 8 miliarde de euro dintre care 3,8 miliarde sunt  exporturile  noastre. Pe a treia poziţie se află Ungaria cu o valoare a  schimburilor  de 4,63 miliarde de euro. Balanţa comercială este  defavorabilă României  care reuşeşte să exporte de doar 1,63 miliarde de  euro în timp ce  importă de 3 miliarde de euro.&lt;br /&gt;Alţi mari parteneri comerciali ai României mai sunt Franţa, Turcia ori China.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.youthvoice.ro/economie/sursele-creterii-exporturilor-romaniei-telefonul-bujia-i-maina/"&gt;http://www.youthvoice.ro/economie/sursele-creterii-exporturilor-romaniei-telefonul-bujia-i-maina/&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-1025861228421206091?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/1025861228421206091/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=1025861228421206091' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1025861228421206091'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1025861228421206091'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/12/romanian-youthvoiceroeconomie-sursele.html' title='Romanian YouthVoice.ro/economie: Sursele creșterii exporturilor României: telefonul, bujia și mașina'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-1937122319379101135</id><published>2011-12-17T16:59:00.001-08:00</published><updated>2011-12-17T16:59:38.735-08:00</updated><title type='text'>Tolerance.ro: Russian elections: the members of the European Parliament call for new free and fair elections</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;img src="http://a2.sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-ash4/s320x320/393575_10151050100190107_178362315106_22179270_473382634_n.jpg" class="image_float_left" alt="re" width="175" /&gt;    After the US Secretary of State, Hillary Clinton voiced "serious    concerns" about the parliamentary elections which took place in Russia,    this week, the MEPs called for new free and fair elections and an    immediate and full investigation of all reports of fraud and    intimidation in the Russian elections held on 4 December, while    welcoming demonstrations in Russia as an expression of the will of the    people in a resolution passed on Wednesday.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"MEPs stress that   the running of the election showed that Russia does  not meet election   standards as defined by the OSCE, and express deep  concern about   reports of fraud and the preliminary findings of the  OSCE/ODIHR report   on procedural violations, lack of media impartiality,  harassment of   independent monitors and lack of separation between party  and state".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Details: &lt;a href="http://tolerance.ro/news/russian-elections-the-members-of-the-european-parliament-call-for-new-free-and-fair-elections/"&gt;http://tolerance.ro/news/russian-elections-the-members-of-the-european-parliament-call-for-new-free-and-fair-elections/&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-1937122319379101135?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/1937122319379101135/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=1937122319379101135' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1937122319379101135'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1937122319379101135'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/12/tolerancero-russian-elections-members.html' title='Tolerance.ro: Russian elections: the members of the European Parliament call for new free and fair elections'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-9070040006966522447</id><published>2011-12-17T16:57:00.000-08:00</published><updated>2011-12-17T16:59:09.921-08:00</updated><title type='text'>Timpul.md: „Anul 1984” în versiunea 2011: Berlinul preia Uniunea Europeană</title><content type='html'>&lt;p class="artEditorial"&gt;                                        &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Ora exactă a Uniunii Europene se  dă de azi înainte de la Berlin -  retragerea sau scoaterea Marii  Britanii din noile reglementări fiscale  comunitare reprezintă o  răsturnare a echilibrului european…    &lt;/span&gt;                                      &lt;/p&gt; &lt;div class="changeFont"&gt;Căci britanicii au fost (sau au încercat să fie) factorul de echilibru între certăreţii de pe continent.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Franţa trece printr-o criză mai gravă decât se vede. Agricultura  franceză se bazează pe subvenţii, centralele nucleare ce asigură  independenţa energetică şi-au cam epuizat resursa şi trebuie înlocuite,  industria şi sistemul bancar sunt susţinute masiv de stat (băncile  franceze au fost afectate de zguduirile de pe pieţele financiare).  Germania are o economie bazată pe producţie şi export. După ce Berlinul  şi-a asigurat resursele energetice printr-un parteneriat bilateral cu  Rusia, urmează pasul stabilirii unor noi reguli pentru restul  partenerilor din UE. Doar că o ofensivă germană în direcţia impunerii  unor reguli fiscale mai stricte ar fi trezit animozităţi. Astfel că  Sarkozy s-a transformat în purtătorul de cuvânt al acestei ofensive  pornite de la Berlin.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Şi chiar dacă s-ar putea ca anul viitor Sarkozy să nu mai fie  preşedinte, regulile croite la Berlin pe măsura economiei germane vor  rămâne şi după el. Iar nu peste foarte mult timp francezii vor fi  sancţionaţi de regulile germane.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Blocul continental al UE va fi dominat de Germania de acum înainte. Care  va fi pasul următor? Cel mai probabil întărirea parteneriatului cu  Rusia, ceea ce va izola şi mai mult Marea Britanie de UE. Vă mai  amintiţi super-statele prevăzute de George Orwell în romanul „1984”?  Marea Britanie face parte din Oceania, alături de Americi şi Australia.  Eurasia cuprinde actuala UE plus fosta URSS. Blocul „continentalilor”  (Franţa şi Germania, prima fiind partenerul slab) domină UE, iar  „factorul de echilibru” britanic este înlăturat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Astăzi, vedem cum „continentalii” se apropie din ce în ce mai mult de  Rusia - Germania are un parteneriat de securitate cu Moscova  (Memorandumul Merkel-Medvedev), o conductă separată de gaze naturale (&lt;em&gt;Nordstream&lt;/em&gt;,  care a cam aruncat în aer politica energetică europeană comună), iar  Franţa a început să vândă tehnică militară Rusiei (navele de desant &lt;em&gt;Mistral&lt;/em&gt;).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;România este prinsă la mijloc… La Bucureşti s-a semnat acordul pentru  instalarea unui scut antirachetă care i-a scos din sărite pe ruşi mai  mult decât orice. Nominal, scutul antirachetă de la Deveselu face parte  din sistemul de apărare NATO, însă toată lumea îl percepe ca pe o  întreprindere americană. În condiţiile noii axe Moscova-Berlin-Paris,  „continentalii” nu au cum să fie foarte bucuroşi de iniţiativele de la  Bucureşti. Astfel, nu este de mirare că Traian Băsescu a fost foarte  vocal şi grăbit să se alăture noilor reguli fiscale din UE. Principalul  motiv pare să fi fost o izolare din ce în ce mai mare a României faţă de  blocul „continentalilor”. Al doilea motiv al atitudinii lui Băsescu  este reprezentat de politica internă: noile reguli comunitare vin mănuşă  pentru proiectul mai vechi al modificării Constituţiei. Niciun partid  politic de la Bucureşti nu a fost foarte fericit cu perspectiva  reducerii numărului de parlamentari - nici măcar PDL. Acum campania  pentru modificarea Constituţiei se va desfăşura sub sloganul „Ne cere  Europa!”, în realitate însă ţinta vor fi modificările dorite de Băsescu.  Şi după aceea? Dumnezeu cu mila. Vom rămâne membri într-o structură  dominată de „continentali”, care vor trage spre Moscova, dar cu o  alianţă militară strânsă cu Statele Unite. Ca de obicei în întreaga  istorie: la răspântia imperiilor…&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Şi Basarabia? În actuala formă şi sub denumirea de Republica Moldova,  Basarabia va avea de jucat un rol destul de important în aceste  evoluţii. Să ne amintim doar de succintul Memorandum Merkel-Medvedev,  care prevede rezolvarea conflictului transnistrean drept prim pas în  alcătuirea unei noi arhitecturi de securitate europeană bazată pe  parteneriatul Berlin-Moscova. Puţinele detalii ieşite la iveală cu  privire la natura negocierilor indică faptul că nu a fost schimbat nimic  din vechiul proiect al Moscovei: federalizarea Republicii Moldova şi  menţinerea trupelor ruse. Forma în care vor fi bătute în cuie aceste  condiţii contează mai puţin, mai ales că prin participarea Germaniei i  se conferă şi o aură europeană. Astfel că alegerea preşedintelui din  „cea mai săracă ţară europeană” (!?!) a devenit un eveniment cu efecte  la o scară gigantică. Nici nu este de mirare că durează de doi ani de  zile.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;      &lt;/div&gt;                  &lt;div class="author"&gt;        Un articol de: &lt;span class="bold"&gt;                                                                                                                                  George Damian&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.timpul.md/articol/anul-1984-in-versiunea-2011-berlinul-preia-uniunea-europeana-29503.html"&gt;http://www.timpul.md/articol/anul-1984-in-versiunea-2011-berlinul-preia-uniunea-europeana-29503.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;       &lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-9070040006966522447?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/9070040006966522447/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=9070040006966522447' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/9070040006966522447'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/9070040006966522447'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/12/timpulmd-anul-1984-in-versiunea-2011.html' title='Timpul.md: „Anul 1984” în versiunea 2011: Berlinul preia Uniunea Europeană'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-991215775051117822</id><published>2011-12-17T16:54:00.000-08:00</published><updated>2011-12-17T16:56:05.606-08:00</updated><title type='text'>Romanian YouthVoice.RO: Vladimir Putin’s return to the Soviet Union</title><content type='html'>Before Vladimir Putin’s first mandate Russia had a chance of eventually  becoming a functional  democracy where regimes change through the ballot box. With Putin’s  continuous stay and return to power, Russia tips inexorably toward  becoming just another petro-dictatorship whose regime is propped up by  oil money and repression. This is a fateful moment in Russian history,  because the change, when it does come, will most probably arrive from  outside, not inside, the system and it is not sure the republics that  are now part of the Russian Federation by force will still want to be  part of such a mess.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;   Imagine Putin in 2024, the date when his likely two next presidential  terms will come to an end… “The return of Putin means long years of  Brezhnev-style stagnation,” says Eduard Boyakov, director of Moscow ’s  avant-garde Praktika Theater cited by &lt;a href="http://www.thedailybeast.com/newsweek/2011/10/09/is-vladimir-putin-s-russia-reverting-to-soviet-times.html" title=""&gt;TheDailyBeast.com&lt;/a&gt;.  &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; But in this new old story, Putin is not alone. President Dmitri Medvedev  apeared at the beginning with reformist message. “Should Russia  continue to drag into the future our primitive raw-materials economy,  endemic corruption and inveterate habit of relying on the state, foreign  countries or some all-powerful doctrine to solve our problems?”  Medvedev wrote on the Kremlin’s blog in the early days of his  presidential mandate. But his continuous talk about the reform and  democracy did not manage to move at all the corrupt officials or to  stimulate a real economic growth. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  So, be prepared for another decade of Soviet Union in the East, be  prepared for oil and gas blackmail, be prepared for a countinuous life  of the frozen conflicts in the Republic of Moldova (Transnistria) and  Caucasus…&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Source: &lt;a href="http://www.youthvoice.ro/english/vladimir-putins-return-to-the-soviet-union/"&gt;http://www.youthvoice.ro/english/vladimir-putins-return-to-the-soviet-union/&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-991215775051117822?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/991215775051117822/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=991215775051117822' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/991215775051117822'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/991215775051117822'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/12/romanian-youthvoicero-vladimir-putins.html' title='Romanian YouthVoice.RO: Vladimir Putin’s return to the Soviet Union'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-2248163252277754124</id><published>2011-12-17T16:51:00.000-08:00</published><updated>2011-12-17T16:54:16.154-08:00</updated><title type='text'>www.youthvoice.ro: Jacques Delors, architect af the Euro and former president of the EC criticises the European leaders for doing "too little too late</title><content type='html'>&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;Jacques Delors, architect af the Euro and former president of the EC  criticises the European leaders for doing "too little too late" for  Euro and Germany for its insistance in the monetary control...&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Jacques  Delors, Architect Of The Euro and former president of the European  Commission, suggested that "a fault in execution" had doomed the euro to  its present crisis according to &lt;a href="http://www.huffingtonpost.co.uk/2011/12/03/jacques-delors-architect-euro-too-little-too-late_n_1126870.html" title=""&gt;www.huffingtonpost.co.uk&lt;/a&gt;.  &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Delors singled out Germany for its strict insistence that the European  Central Bank must not support debt-stricken members for fear of fuelling  inflation while insisting for a monetary control...&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  More details: &lt;a href="http://www.youthvoice.ro/english/jacques-delors-architect-af-the-euro-and-former-president-of-the-ec-criticises-the-european-leaders-for-doing-too-little-too-late-for-euro-and-germany-for-its-insistance-in-the-monetary-control/"&gt;http://www.youthvoice.ro/english/jacques-delors-architect-af-the-euro-and-former-president-of-the-ec-criticises-the-european-leaders-for-doing-too-little-too-late-for-euro-and-germany-for-its-insistance-in-the-monetary-control/&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-2248163252277754124?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/2248163252277754124/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=2248163252277754124' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/2248163252277754124'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/2248163252277754124'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/12/wwwyouthvoicero-jacques-delors.html' title='www.youthvoice.ro: Jacques Delors, architect af the Euro and former president of the EC criticises the European leaders for doing &quot;too little too late'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7507580872102320921</id><published>2011-12-17T16:48:00.000-08:00</published><updated>2011-12-17T16:51:11.753-08:00</updated><title type='text'>Timpul.md: Anul 1812 si consecintele sale nefaste pentru romanii basarabeni</title><content type='html'>&lt;div class="post-header"&gt;  &lt;/div&gt;  &lt;h4&gt;&lt;img alt="" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/0/06/Basarabia.jpg" width="444" height="549" /&gt;&lt;/h4&gt;  &lt;p style="font-weight: bold;"&gt; O gubernie rusească tipică, în doar 16 ani&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;  Bucuria ruşilor cu privire la noua lor acaparare a fost exprimată de  tarul  Alexandru I într-un manifest semnat la 5 august 1812,  care  spunea negru pe alb  ca: „Această parte, dăruită nouă de Dumnezeu, a  adus Imperiului Rus câştiguri  însemnate, încorporând în hotarul său un  teritoriu roditor şi cu populaţie  numeroasă…”.&lt;/p&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Confruntându-se  iniţial cu un exod al populaţiei peste Prut, ruşii au recurs  la  şiretlicuri şi promisiuni. Guvernul ţarist a promis băştinaşilor că vor  putea  aplica în continuare legile locale şi întrebuinţa limba maternă,  că vor fi  păstrate privilegiile boierimii şi că vor fi acordate  facilităţi materiale şi  sociale tuturor basarabenilor.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Astfel,  localnicii, dar şi cei stabiliţi în Basarabia după 1812, au fost   scutiţi pentru un termen de trei ani „de orice impozit personal sau  agricol  către stat”. După expirarea acestui termen, însă, printr-un  Regulament al  Consiliului de Miniştri al Rusiei basarabenii au fost  supuşi aceloraşi impozite  pe care le plăteau pe timpul dominaţiei  otomane.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Tot prin Decret  Imperial, în 1816, basarabenii au fost absolviţi de  recrutare în armată  pentru un termen nedeterminat, aceasta durând până la  1873.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Autorităţile  ruse s-au preocupat de organizarea administraţiei noului  teritoriu,  scopul principal fiind excluderea totală a vechilor rânduieli. La 23   iulie 1812, imperiul impune o administraţie provizorie, iar la 2  februarie 1813  a instituit un guvern al provinciei.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;  În pofida unor aparenţe, potrivit cărora basarabenii prevalau numeric,  în  această structură, posturile-cheie erau ocupate de ruşi.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Un  şiretlic a fost şi numirea, la 23 iulie 1812, a moldoveanului Slacral   Sturza la cârma provinciei, înlocuit un an mai târziu de către un  general rus.  De menţionat că Slacral Sturza a fost singurul guvernator  dintre băştinaşi, în  cei 106 ani de anexare.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Regulamentul  de organizare a Basarabiei din 1818 acordă Basarabiei un statut  aparte  în cadrul imperiului, însă de scurtă durată. În 1823, Consiliului  Suprem  al Basarabiei i se ridică funcţiile de instanţă supremă de  judecată, iar prin  Regulamentul din 1828 aşa-numita autonomie a  Basarabiei este lichidată. La nici  doar 16 ani de la anexare, Basarabia  devenea o gubernie tipică rusească…&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Consecinţele economice, demografice şi culturale.&lt;/h4&gt;  &lt;p style="font-weight: bold;"&gt; AGRICULTURA&lt;/p&gt;  &lt;p&gt;După  1812, economia basarabeană avea un caracter colonial, fiind   subordonată intereselor imperiale. Cerealele, fructele, strugurii şi  vinurile,  în mare parte, se exportau în Rusia. Deşi în rândul ţărănimii  se resimţea  permanent lipsa de pământ, chiar şi după înfăptuirea  reformei agrare, în anii  ’60-’70 ai sec. XIX, o mare parte din  suprafaţa arabilă rămânea nelucrată.&lt;/p&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;La  1875, potrivit datelor de arhivă, doar 38% din suprafaţa agricolă era   cultivată, restul rămânând puţin explorată, destinată creşterii vitelor.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Vinurile basarabene erau importate de negustori şi intermediari la un preş  redus şi vândute în Rusia ca vinuri din străinătate.&lt;/h4&gt;  &lt;p&gt; &lt;span style="font-weight: bold;"&gt;DEMOGRAFIA&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;  Regimul ţarist a urmărit să dilueze elementul autohton, încurajând pe  toate  căile colonizarea Basarabiei cu populaţie alogenă: ruşi,  ucraineni, bulgari,  găgăuzi, nemţi etc. Recensământul din 1897 atestă  între Prut şi Nistru circa 2  mln. de locuitori.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Românii  (moldovenii) alcătuiau 47,58%, ucrainenii – 19,62%, evreii – 11,79%,   ruşii – 8,05%, bulgarii – 5,33 %, găgăuzii – 2,88%. În realitate,  populaţia  românească depăşea 50%, deoarece criteriul pus la baza  recensământului – limba  vorbită – nu a permis o evaluare corectă.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Dar şi în această situaţie este evidentă reducerea simţitoare, cu peste 30%,  a proporţiei populaţiei româneşti.&lt;/h4&gt;    &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;ÎNVĂŢĂMÂNTUL&lt;/span&gt;&lt;/h4&gt;&lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;&lt;span style="font-weight: bold;"&gt;&lt;/span&gt;Sistemul  de învăţământ instalat era unul străin, rusificat, dirijat după   legislaţia ţaristă. Majoritatea intelectualităţii, pregătită în  universităţile  ruseşti, era din rândurile populaţiei alogene. Nivelul  ştiinţei de carte a  populaţiei româneşti era extrem de scăzut.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Recensământul  din 1897 arată că doar 10,5% dintre bărbaţi şi 1,7% dintre  femei ştiau  carte. După gradul de alfabetizare, românii ocupau penultimul loc   printre etniile din gubernie, depăşindu-i doar pe ţigani.&lt;/h4&gt;    &lt;h4&gt;LIMBA ROMÂNĂ&lt;br /&gt;&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Înlesnirile  privind utilizarea limbii române în învăţământ, biserică şi   administraţie, acordate de către regimul ţarist, au fost de scurtă  durată. După  1828 – treptat, dar cu insistenţă – autorităţile coloniale  au exclus limba  română din instituţiile statului, din învăţământ şi  biserică.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Doar prin încălcarea  legislaţiei, ameninţaţi de persecuţii, unii  intelectuali din şcoli şi  preoţi în biserici menţineau limba română şi promovau  valori ale  culturii naţionale.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Politica de  rusificare a fost promovată cu intransigenţă în special după   constituirea statului român modern, în urma Unirii din 1859.  Autorităţile  invocau aşa-zisul „pericol al influenţei româneşti în  Basarabia”, persecutând  orice revendicare cu caracter  naţional-cultural.&lt;/h4&gt;    &lt;h4&gt;NOBILIMEA&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Nobilimea  basarabeană (boierimea) s-a diminuat ca număr şi ca factor de   influenţă culturală asupra păturilor largi ale populaţiei.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Prin  legislaţie şi numiri în funcţii, autorităţile ţariste au urmărit să   integreze boierimea autohtonă în categoria dvorenimii, dominându-i  astfel  caracterul naţional. O mare parte a boierilor români din  Basarabia au plecat  peste Prut, menţinându-şi iniţial moşiile de până  la 1812.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Altă parte, treptat, s-a  ruinat, aşa încât la centenarul anexării Basarabiei  doar 30% erau  nobili autohtoni „din viţă”, cum se spunea. Majoritatea – 65% –   nobililor basarabeni deveniseră dvoreni prin îndeplinirea funcţiilor de  stat  (cinovnici înnobilaţi) ori erau proveniţi din Rusia. Aceştia,  ostili intereselor  naţionale, determinau deciziile adunării nobiliare.&lt;/h4&gt;  &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Astfel,  în momentele decisive, românii basarabeni au avut doar câţiva boieri   care, prin pregătirea intelectuală şi convingeri naţionale, le-au apărat   interesele în faţa regimului de opresiune. Menţionăm în acest sens pe  L.  Catargi, V. Kalmuţki, M. Hashaş, N. Casso, V. Stroescu, P. Gore  ş.a.Mihai Taşcă,  dr. în drept.&lt;/h4&gt;    &lt;h4 style="font-weight: normal;"&gt;Gheorghe Palade,dr. în istorie,conf. universitar.&lt;/h4&gt;Sursa: timpul.md&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7507580872102320921?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7507580872102320921/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7507580872102320921' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7507580872102320921'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7507580872102320921'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/12/timpulmd-anul-1812-si-consecintele-sale.html' title='Timpul.md: Anul 1812 si consecintele sale nefaste pentru romanii basarabeni'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-4751324663420302897</id><published>2011-11-01T16:12:00.000-07:00</published><updated>2011-11-01T16:16:58.868-07:00</updated><title type='text'>După 200 de ani de aşteptare şi luptă pentru identitate, Băsescu calcă în picioare speranţele românilor/vlahilor din Timoc</title><content type='html'>În condiţiile în care sute de români/vlahi sunt anchetaţi de poliţia şi procuratura sârbă, în condiţiile în care cei 300.000 de români din Timoc nu au nici măcar o singură ora de limba româna in şcoală, în condiţiile în care statul sârb şi Biserica Ortodoxă Sârbă hărţuieste zilnic Biserica Ortodoxă Română şi pe românii/vlahii care doresc slujba în limba româna, în condiţiile în care toţi liderii românilor din Timoc sunt ancheţati şi hărţuiţi, în condiţiile în care alegerile Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumane sunt fraudate de autorităţile sârbe, în condiţiile în care speranţele românilor timoceni se mai sprijineau naiv pe ideea că ei ar putea conta pentru politrucii de la Bucureşti, Preşedintele Traian Băsescu le-a spulberat şi ultima speranţă declarând marţi 1 noiembrie la Belgrad că România nu condiţionează adoptarea acordului de asociere al Serbiei la Uniunea Europeana, de problema minorităţilor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Adica cu alte cuvinte Basescu le spune autoritatilor de la Belgrad ca pot aresta, ancheta si tara in fata tribunalelor romani/vlahi din Timoc care se lupta pentru identitatea romaneasca, ca pot interzice in continuare constructia de biserici romanesti, ca pot fura in continuare alegeri in defavoarea romanilor din Timoc, ca pot hartui in continuare liderii romanilor/vlahilor din Timoc, ca pot desfasura campanii xenofobe antiromanesti in presa, ca pot umili inca 200 de ani pe cei peste 300.000 de romani/vlahi din Timoc pentru ca, stiind toate acestea, Romania condusa de el, de Traian Basescu, nu va sanctiona statul sarb, ba dimpotriva va face lobby ca acest stat cu comportament de ev mediu in ceea ce priveste respectarea drepturile romanilor din Serbia, se va bucura de tot sprijinul sau ca sa adere la UE si la NATO.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Oare cat de schizoida sa-ti fie constiinta si cat de tradatori acei sfatuitori care te indeamna la asemenea gesturi?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"România nu condiţionează adoptarea acordului de asociere de rezolvarea unei probleme sau a alteia, deci nici de rezolvarea problemei vlahilor, de altfel, nici nu ar fi posibil, astăzi suntem pe 1 noiembrie şi Consiliul European va fi pe 9 decembrie (când se va decide statutul Serbiei de candidat la UE - n.r.), deci când să se rezolve problema vlahilor, pe care, trebuie să recunosc, o discutăm de mai mulţi ani? Noi am ridicat şi vom continua să ridicăm problema vlahilor care se declară a fi români. Nu este o legătură între ratificarea acordului de asociere şi problema vlahilor", a spus Băsescu, într-o declaraţie susţinută la finalul întrevederii de la Palatul Serbia cu omologul sârb, Boris Tadic, transmite Agerpres.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;El a susţinut că problema vlahilor poate fi discutată şi din perspectiva recomandărilor şi constatărilor din raportul Consiliului Europei din acest an.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"România a ratificat deja într-una din camerele Parlamentului tratatul de asociere a Serbiei şi sperăm că Senatul va face acest lucru în timp util, în aşa fel încât pe 9 decembrie România să fie un susţinător probat, prin aprobarea raportului de asociere în Parlament. Deci, un susţinător fără rezerve", a punctat Băsescu, sugerand ca va face presiuni asupra Senatului pentru a forta votul in favoarea Serbiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vom vedea aici ce ramane de declaratiile curajoase ale unor senatori ca Viorel Badea si Titus Corlatean care au declarat ca Senatul nu va vota in favoarea Acordului de asociere al Serbiei fara rezultate concrete...Iar rezultate nu exista. Niciunul! Doar vorbe!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La aflarea vestii, liderii romanilor/vlahilor din Timoc contactati de Romanian Global News au ramas muti. "Este una dintre cele mai triste zile pentru noi. Este ca si cum cineva ne-ar fi infipt un cutit in spate", a declarat unul din liderii contactati."&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Mai bine nu mai venea, sau nu mai vorbea de noi. Vom continua sa ne luptam singuri stiind bine ca nu mai vem ce astepta de la statul roman, cel putin atata timp cat va fi condus de Basescu", a declarat un altul, in timp ce vocile aflate langa cel care comenta murmurau scrasnind din dinti "Tradatorul!".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Incurajat de declaratiile iresponsabile ale lui Traian Basescu, Boris Tadic a subliniat că ţara sa respectă dreptul cetăţenilor de a se declara de orice etnie doresc.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Noi respectăm drepturile cetăţenilor noştri să se declare în modul în care doresc, prin asta se înţelege şi protecţia limbilor. Noi în totalitate înţelegem situaţia poporului român când deschide această discuţie. Niciodată nu am dorit să impunem cetăţenilor identitatea", a spus fatarnic Tadic.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Si continua sa fabuleze: "eu consider că am reuşit mult când e vorba de protecţia minorităţilor şi protecţiei limbii şi culturii lor. Am făcut asta pentru că noi credem în principiile democratice. Majoritatea poporului nostru nu trăieşte numai în Serbia, ci şi în alte ţări, în România şi în alte ţări şi din cauza aceasta suntem interesaţi ca drepturile poporului nostru să fie respectate în toate ţările", a continuat Tadic mintind cu nerusinare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.rgnpress.ro/categorii/politic/3650-dupa-200-de-ani-de-asteptare-si-lupta-pentru-identitate-basescu-calca-in-picioare-sperantele-romanilorvlahilor-din-timoc.html"&gt;http://www.rgnpress.ro/categorii/politic/3650-dupa-200-de-ani-de-asteptare-si-lupta-pentru-identitate-basescu-calca-in-picioare-sperantele-romanilorvlahilor-din-timoc.html&lt;/a&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-4751324663420302897?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/4751324663420302897/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=4751324663420302897' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4751324663420302897'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4751324663420302897'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/11/dupa-200-de-ani-de-asteptare-si-lupta.html' title='După 200 de ani de aşteptare şi luptă pentru identitate, Băsescu calcă în picioare speranţele românilor/vlahilor din Timoc'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8047621346908540021</id><published>2011-10-17T12:49:00.000-07:00</published><updated>2011-10-17T12:54:01.913-07:00</updated><title type='text'>The Washington Post about Hungary ’s Viktor Orban lack of appetite for democracy</title><content type='html'>&lt;p class="MsoNormal"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial; font-size: 13px; "&gt;&lt;b&gt;October 2011&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial; font-size: 13px; "&gt;Usual stuff&lt;span&gt;  &lt;/span&gt;for Viktor Orban „cracking down on the media, curbing the independence of the judiciary, attacks on minorities and a drift toward one-party rule” is to create tensions in the US-Hungary relationship, the Washington Post writes.&lt;/span&gt;&lt;p class="MsoNormal"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="yiv1402116168MsoNormal" style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: 10pt; "&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="yiv1402116168MsoNormal" style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: 10pt; "&gt;Since 2010, US is sending more and more messages that Orban’s style to push Hungary into etreme nationalism is not welcomed into Washington . On the other side, the Hungary ’s primeminister seems not to understand any message…&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="yiv1402116168MsoNormal" style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;b&gt;&lt;span style="font-family: Arial; font-size: 10pt; "&gt; &lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial; font-size: 13px; "&gt;Details: &lt;/span&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="color: rgb(128, 0, 128); font-family: Arial; font-size: 13px; "&gt;&lt;a href="http://www.washingtonpost.com/politics/hungarys-viktor-orban-has-no-appetite-for-democracy/2011/10/11/gIQAfIJaiL_story.html" rel="nofollow" target="_blank"&gt;http://www.washingtonpost.com/politics/hungarys-viktor-orban-has-no-appetite-for-democracy/2011/10/11/gIQAfIJaiL_story.html&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal"&gt;&lt;span class="Apple-style-span"   &gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="yiv1402116168MsoNormal" style="margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p class="MsoNormal"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; " class="yiv1402116168MsoNormal"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;b&gt;&lt;span style="FONT-FAMILY: Arial; FONT-SIZE: 10pt"&gt;July 2010&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; " class="yiv1402116168MsoNormal"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;b&gt;&lt;span style="FONT-FAMILY: Arial; FONT-SIZE: 10pt"&gt;The Washington Post about  &lt;span&gt;Hungary&lt;/span&gt;&lt;span&gt;'s leader &lt;/span&gt;habit to embrace 1930s-style  nationalism and anti-Semitism.&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt; &lt;div style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; " class="yiv1402116168MsoNormal"&gt;&lt;span style="FONT-FAMILY: Arial; FONT-SIZE: 10pt"&gt;The Washington Post is publishing an  article about „Orban's habit of catering to &lt;span id="lw_1318877453_0" class="yshortcuts"&gt;Hungary&lt;/span&gt; 's extreme right, which still embraces  1930s-style nationalism and anti-Semitism”. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; " id="yui_3_2_0_1_1318877322015107" class="yiv1402116168MsoNormal"&gt;&lt;span style="FONT-FAMILY: Arial; FONT-SIZE: 10pt"&gt; &lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; " id="yui_3_2_0_1_1318877322015106" class="yiv1402116168MsoNormal"&gt;&lt;span style="FONT-FAMILY: Arial; FONT-SIZE: 10pt" id="yui_3_2_0_1_1318877322015105"&gt;The extreme measures agains media, minorities  and the bad realtion with the neighbouring countries in made Viktor Orban a  persona non grata in &lt;span id="lw_1318877453_1" class="yshortcuts"&gt;Washington&lt;/span&gt;  last time he served as Hungary 's prime minister. Now he is doing it  again…&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; " class="yiv1402116168MsoNormal"&gt;&lt;span style="FONT-FAMILY: Arial; FONT-SIZE: 10pt"&gt; &lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="font-size: small; margin-top: 0in; margin-right: 0in; margin-bottom: 0pt; margin-left: 0in; " id="yui_3_2_0_1_131887732201594" class="yiv1402116168MsoNormal"&gt;&lt;span style="FONT-FAMILY: Arial; FONT-SIZE: 10pt" id="yui_3_2_0_1_131887732201593"&gt;Details: &lt;span id="yui_3_2_0_1_131887732201591" &gt;&lt;span id="lw_1318877453_2" class="yshortcuts"&gt;&lt;a id="yui_3_2_0_1_131887732201592" href="http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2010/07/18/AR2010071802529.html" rel="nofollow" target="_blank"&gt;http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2010/07/18/AR2010071802529.html&lt;/a&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/span&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8047621346908540021?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8047621346908540021/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8047621346908540021' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8047621346908540021'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8047621346908540021'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/10/washington-post-about-hungary-s-viktor.html' title='The Washington Post about Hungary ’s Viktor Orban lack of appetite for democracy'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-4326353018932368746</id><published>2011-10-07T13:57:00.000-07:00</published><updated>2011-10-07T13:59:54.120-07:00</updated><title type='text'>YouthVoice.ro/English: Everything about Transnistria OR is Transnistria a Russian or Romanian Land?</title><content type='html'>&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 16px; background-color: rgb(255, 255, 255); "&gt;&lt;img src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/65/Dacia_82_BC.png" class="image_float_left" width="175" alt="re" style="float: left; padding-top: 4px; padding-right: 4px; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; margin-top: 3px; margin-right: 3px; margin-bottom: 3px; margin-left: 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: black; border-right-color: black; border-bottom-color: black; border-left-color: black; clear: none; " /&gt;Transnistria is geographically delimited by the 800 km bank of Nistru (Dniester), the 600 km bank of Bug and the 150 km seaside of Back Sea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;The region is also known in English as “Trans-Dniestr” or “Transdniestria”. Etymologically, these names are adaptations of the Romanian name of the region, "Transnistria" meaning "beyond the river Nistru".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Antiquity and Middle AgesThe area where Transnistria is now located has been inhabited by Indo-European tribes for millennia, being a borderland between Dacia and Scythia . The Tyragetae (Tyragetae meaning the Getae -or Dacians- from the Tyras -or Nistru-) inhabited the area around the Nistru river (called "Tyras" in ancient documents), as well as the Scythians.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;img src="http://www.hamangia.ro/FOTO/burebista-harta.jpg" class="image_float_left" width="175" alt="re" style="float: left; padding-top: 4px; padding-right: 4px; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; margin-top: 3px; margin-right: 3px; margin-bottom: 3px; margin-left: 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: black; border-right-color: black; border-bottom-color: black; border-left-color: black; clear: none; " /&gt;The mix of Romans and Dacians (Getae) after the Roman conquest of Dacia made a Romanized population that evolved into the Romanian nation. The Romaninas lived in the Medieval Eve in mainly 3 Romanian countries: Wallachia, Moldova and Transilvania until they all united to form what is now Romania.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;So, the Vlachs (Volohs, Vlasi, Vlachians etc) Moldovans and Transilvanians they were all the same nation, Romanians, speaking the same language, Romanian.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;After the Roman conquest of Dacia (101-102, 105-106), the Daco-Romanized population that later formed the Romanian Nation inhabited those lands.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Early Germanic and Mongolic tribes were present in the area during their invasions of the Roman Empire.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;The beginnings of the Eastern branch of Romanians can be found in the symbiosis of the Tyragetae, so the subjects of Dacian king Burebista (82 -44 BC) that at Bug mouths was ruling Olbia and the Romans whose presence can be recognized every step.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;For ages between Romanians (Moldovans, Volohs etc), and Ruthenians or Ukrainians a complex ethnographic and demographic mixing process evolved.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;img src="http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQLgwR0k52xKCvpkwIe-jA7elM_4FATQAZoDtqWK0EJOVc2IxCMgQ" class="image_float_left" width="175" alt="re" style="float: left; padding-top: 4px; padding-right: 4px; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; margin-top: 3px; margin-right: 3px; margin-bottom: 3px; margin-left: 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: black; border-right-color: black; border-bottom-color: black; border-left-color: black; clear: none; " /&gt;The Ukrainian historian V.B.Antonovici wrote in 1885 that neither the right bank nor the left bank of Nistru ,,ever belonged to halician principes or other Russian principes”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Even from the beginning of the II-nd millennium those Romanization was very powerful, Scandinavian sources signalling the presence of the “blakumenilor” between Nistru and Bug and an old Russian chronic speak about the same ,,volohove” in the area.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;At May 25, 1455, the citizens of Cetatea Albă (White Fortress - Akkerman), unhappy with the pirating actions of the Genovians from the castle Lerici from the mouths of Nipru, take under control this fortress and send the captives to the Moldovan ruler Petru Aron.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;The Lerici fortress was under Moldovan control between 1455 and 1475. Nicolae Iorga shows that Podolia from the time of the Moldovan ruler Ştefan cel Mare (Stephan the Great) was “belonging to nobody” being alternatively under the control of Tatars, the Grand Ducat of Lithuania and Poland.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ştefan Bathory in a letter to the Ottomans show that the lands between Nipru and Bug are inhabited by a mixed population composed by poles, moscals and Romanians.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;The rulers of Moldova ruled also Transnistria&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Since 14th century, the area were intermittently ruled by Lithuanian dukes, Polish kings, Crimean khans, and Moldavian (Romanian) princes (such as Ion Vodă Armeanul).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In 1574, Ion Vodă Armeanul was mentioning ,,our country Moldova beyond Nistru”, while in 1602 the boyars are talking about their relatives beyond Nistru.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In the year 1681 Gheorghe Duca Voda becomes ruler ,,Despot of Moldova and Ukraine ”, as he was simultaneously “Prince” of Moldavia and “Hetman” of Ukraine where in this period, the writing and the papers are in Romanian. If until him mainly the ethnic border was after Nistru, Duca puts also the politic border over Nistru, ruling a territory between Carpathians and Nipru.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Other Moldavian princes who held control of the territory in 17th and 18th centuries were Ştefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino and Mihai Racoviţă.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;From the 15th century, northern Transnistria (current districts of Camenca and Rîbniţa) belonged to the Grand Duchy of Lithuania, and later to the Polish–Lithuanian Commonwealth (1569–1793), which encouraged the migration of peasants into the territory from the neighboring populated areas (from north and from west).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Prince of Moldavia Gheorghe Duca (1665–66, 1668–72, 1678–84) built a court at Ţicanova on the east bank of the Dniester, and one at Nimirov on the Southern Bug, last mentioned in Moldavian hands in 1765.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;The localities Dubăsari, Raşcov, Vasilcău, as well as four other currently in Ukraine are mentioned in 17th-18th centuries as fairs for the Dniester-Bug region. In 1769 a document dated at Bendery mentions the then title of the Mitropolitan of Moldavia as Mitropolitan of Proilavia, of Tamarova, of Hotin and of all the borders of the Danube, of the Dniester, and the Han's Ukraine, the latter being a common reference to the then sparsely populated Dniester-Southern Bug-Dniepr area.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Before becoming part of the Russian Empire in 1792 (southern part) and 1793 (northern part), the largest groups living between the Dniester and the Bug rivers were Moldavian (Romanian), Ruthenian (Ukrainian), and Tatar peasants. The Russian census of 1793 of the Ochakov region (southern part of the Dniester-Bug area) mentions a totality of 67 villages, of which 49 are mentioned as Moldavian (Romanian) and 18 as Tatar. The first candidate for the governor of the new Russian region was the Moldavian boyar Alexandru I. Mavrocordat. The northern part of Transnistria had Ruthenian (Ukrainian) and Moldavian villages.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Russians get to Bug in 1772, to Nistru in 1792 and to Prut in 1812&lt;/strong&gt; .&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;More details:&lt;br /&gt;Viorel Dolha&lt;br /&gt;The blog “Istorie adevărată”, article “Totul despre Transnistria”&lt;br /&gt;&lt;a href="http://istorie-adevarata.blogspot.com/2009/05/totul-despre-transnistria.html" title="" style="color: rgb(169, 0, 0); background: inherit; text-decoration: none; "&gt;http://istorie-adevarata.blogspot.com/2009/05/totul-despre-transnistria.html&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;cited in: &lt;a href="http://youthvoice.ro/english/"&gt;http://youthvoice.ro/english/&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-4326353018932368746?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/4326353018932368746/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=4326353018932368746' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4326353018932368746'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4326353018932368746'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/10/youthvoiceroenglish-everything-about.html' title='YouthVoice.ro/English: Everything about Transnistria OR is Transnistria a Russian or Romanian Land?'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6984013799767445682</id><published>2011-10-07T13:54:00.000-07:00</published><updated>2011-10-07T13:57:07.113-07:00</updated><title type='text'>YouthVoice.ro/Sora-Basarabia: TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA sau Transnistria Pamant Romanesc</title><content type='html'>&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 16px; background-color: rgb(255, 255, 255); "&gt;&lt;img src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/65/Dacia_82_BC.png" class="image_float_left" width="175" alt="re" style="float: left; padding-top: 4px; padding-right: 4px; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; margin-top: 3px; margin-right: 3px; margin-bottom: 3px; margin-left: 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: black; border-right-color: black; border-bottom-color: black; border-left-color: black; clear: none; " /&gt;Transnistria în sens geografic este delimitată de malul de 800 km al Nistrului, de malul de 600 km al Bugului şi litoralul de 150 km al Mării Negre. Prin români transnistrieni înţelegem însă pe toţi cei de dincolo de Nistru, cuprinzând Podolia şi mergând până la Nipru ba chiar Don, în Crimeea, Caucaz şi Siberia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Începuturile întinderii marginii estice a românităţii la est de Nistru se regăsesc în simbioza dintre tyrageţi (geţii de la Tyras sau Nistru), deci între supuşii lui Burebista care la gurile Bugului stăpânea Olbia, şi romanii ale căror urme se găsesc la tot pasul.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Din vremuri foarte vechi a început între români şi ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetraţie etnografică şi demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări şi emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci şi pe Bugul superior care sunt şi cei care îi vor preceda pe cazaci.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;img src="http://www.hamangia.ro/FOTO/burebista-harta.jpg" class="image_float_left" width="175" alt="re" style="float: left; padding-top: 4px; padding-right: 4px; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; margin-top: 3px; margin-right: 3px; margin-bottom: 3px; margin-left: 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: black; border-right-color: black; border-bottom-color: black; border-left-color: black; clear: none; " /&gt;Istoricul ucrainian V.B.Antonovici scria în 1885 că nici dreapta nici stânga Nistrului ,,nu a aparţinut nici principilor halicieni nici altor principi ruşi”. Lupta corp la corp cu triburile slave şi turaniene nu va împiedica realizarea statului moldovean în sec.XIV, principatul de la Baia alăturîndu-se altor aşezări româneşti mai vechi, unele răspândite până în Polonia şi Volhinia. Între voievozii bolohovenilor mai cunoscuţi sunt Alexandru din Belţi şi Gleb al lui Ieremia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Încă la debutul mileniului al II-lea, această romanitate era destul de puternică, surse scandinave din veacul XI semnalând prezenţa ,,blakumenilor” dincolo de Nistru, iar o cronică veche rusească menţionează pe aceiaşi ,,volohove” în zonă. În Crimeea ne întâmpină la 1287 un Crăciun, la 1280 o ,,unguroaică Mărioara” de la Caffa , iar în sec.XV ,,ungurii” Radu, Stanciu, Stoica în aceeaşi colonie, elementul românesc cunoscând iată din excesul său de vitalitate şi fenomenul de diasporă.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;img src="http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQLgwR0k52xKCvpkwIe-jA7elM_4FATQAZoDtqWK0EJOVc2IxCMgQ" class="image_float_left" width="175" alt="re" style="float: left; padding-top: 4px; padding-right: 4px; padding-bottom: 4px; padding-left: 4px; margin-top: 3px; margin-right: 3px; margin-bottom: 3px; margin-left: 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: black; border-right-color: black; border-bottom-color: black; border-left-color: black; clear: none; " /&gt;La 25 mai 1455 orăşenii din Cetatea Albă nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetăţii.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Podolia epocii lui Ştefan cel Mare este socotită de N. Iorga ca aparţinând ,,de fapt nimănui” deşi succesiv ţinuse nominal de cnejii tătari, Marele Cnezat al Lituaniei şi Polonia. Pe nesimţite s-a născut o Moldovă ,,nouă” dincolo de Nistru cu sate din ce în ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupată de Moldova între 1455-1475.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Cazacii români&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Ştefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug şi Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali şi români. Cazacii sunt strânşi dintre moscali şi români. Prin denumirea de cazac, tătarii înţelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vişnovieţchi se cobora dintr-o soră a lui P.Rareş. A pretins şi scaunul Moldovei. După Ioan Vodă cel Cumplit, cazacii vor năvăli în Moldova de mai multe ori aducând cu ei ,,Domnişori” -fii adevăraţi sau închipuiţi de dincolo de Nistru ai domnilor de odinioară ai Moldovei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ioan Nicoară Potcoavă a fost primul hatman ales de întreaga Sece Zaporojeană. El va reuşi să ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei şi acelaşi noroc si-l vor încerca şi alţi români din fruntea cazacilor: Alexandru şi Constantin Potcoavă, Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor îl vor mai deţine dintre românii transnistrieni Ion Grigore Lobodă, Tihon Baibuza, Samoilă Chişcă, Ion Sârcu, Opară, Trofim Voloşanin (Românul), Ion Şărpilă, Timotei Sgură, Dumitru Hunu şi eroul legendar al cazacilor în lupta pentru independenta Ucrainei, Dănilă Apostol. Pe tot parcursul sec XVI – XVIII, înalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovnicii Toader Lobădă, (în Pereiaslav), Martin Puşcariu (în Poltava), Burlă (în Gdansk), Pavel Apostol (în Mirgorod), Eremie Gânju şi Dimitrie Băncescu (în Uman), Dumitraşcu Raicea (în Pereiaslav) comandantul Varlam Buhăţel, Grigore Gămălie (în Lubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (în Raşcov), Petru Apostol (în Lubensc). Alţi mari comandanţi de unităţi căzăceşti dintre ,,dacii transnistrieni” sunt: Ţopa, Scapă, Ţăranul, Moldovan, Munteanu, Procopie, Desălagă, Drăgan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turculeţ, Chigheci, Grigoraş, Bogdan, Radul, Focşa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc. Mulţi din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654, iar alţii precum generalul Ciorbă şi coloneii Mândra, Ghinea şi Brânca vor intra în servicul Rusiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Domnii Moldovei au stăpânit Transnistria &lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;După ce în 1574, Ion Vodă Armeanul pomenea de ,, ţara noastră a Moldovei de dincolo de Nistru”, după ce în 1602 boierii vorbesc de neamurile lor de peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 ,,Despot al Moldovei şi Ucrainei” împlinind pe lângă rolul de domnitor al Moldovei şi rostul de hatman şi administrator al Ucrainei, unde în vremea aceasta se vor scrie şi acte redactate în româneşte. Dacă până acum doar hotarul etnic depăşise Nistrul, Duca va duce şi hotarul politic în zona transnistreană având în stăpânire toate teritoriile dintre Carpaţi şi Nipru. După el au mai deţinut conducerea Ucrainei, Ştefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino şi Ene Drăghici iar cu mari funcţii au fost şi Simeon Paliş şi Sandu Colţea.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Consecinţă a stăpânirii lui Duca Vodă (care a ridicat curţi domneşti la Ţicanova pe Nistru şi Nimirov pe Bug) Moldova continuă până la 1765 să administreze şi malul stâng al Nistrului.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Importantele centre ale Transnistriei erau Movilăul, Dubăsari, Silibria, Iampol, Jaruga, Raşcov, Vasilcău. În noua oblastie formată de ruşi la Oceakov (la a cărei construcţie Petru Şchiopu participase cu 15.000 salahori şi 3.000 care) au primit în sec. XVIII pământuri boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, Macaresu, Cucu, Boian, Iliescu, Sabău, Cananău, Crăciun, Pascal, Hagilă, Săcară, Nicoriţă, Ghenadie, Dodon, Zurucilă etc. Cetatea a fost cerută de Mihai Viteazul la 1600 şi apărea încă de pe atunci, ca fiind unul din oraşele Moldovei). Într-un recensământ din 1793, între Nistru şi Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv romăneşti.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Biserica transnistreană subordonată din vechime bisericii române &lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Ţinutul gravita şi bisericeşte spre Moldova, astfel la 1657 mitropolitul Sucevei hirotoniseşte pe Lazăr Branovici ca episcop la Cernigov. Într-un act dat la Thighina în 1769 se face următoarea precizare privind subordonarea bisericească: ,,mitropolitul Proilavei (Brăilei), al Tamarovei (Reniului), al Hotinului, al tuturor marginilor Dunării şi al Nistrului şi al întregii Ucraine a hanului”. În câteva rânduri ţinutul dintre Nistru şi Bug a intrat sub jurisdicţia episcopiei Huşilor. După 1792 (dată la care ruşii ating Nistrul) Transnistria va aparţine bisericeşte de Ecaterinoslav în fruntea căreia însă era românul Gavril Bănulescu-Bodoni care după anexarea Basarabiei va reuni sub aceeaşi mitropolie Chişinăul, Hotinul şi Oceacovul ,,fiindcă în ţinutul Oceacovului precum şi în Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bulgari şi colonişti de diferite neamuri, iar ruşi sunt foarte puţini”. Din 1837 se va înfiinţa eparhia Chersonului şi Tauridei cu reşedinţa la Odessa . Pe malul stâng al Nistrului şi pe alocuri şi în stepa Chersonului până la Bug , erau aşezări în care fiinţau cam 100 de biserici moldoveneşti, iar tot sudul Rusiei până aproape de Kiev era în stadiul de colonizare abia cu două decenii înainte de răpirea Basarabiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În 1717 domnul Moldovei, Mihai Racoviţă, atestă printr-un act o dăruire de moşie făcută peste Nistru lui Apostol Leca.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Viorel Dolha&lt;br /&gt;Sfarsitul partii I. cititi partiele II, III, IV şi V pe blogul “Istorie adevărată”, articolul “Totul despre Transnistria”&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 12px; line-height: 16px;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 16px; background-color: rgb(255, 255, 255); "&gt;Sursa: &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 16px; background-color: rgb(255, 255, 255); "&gt;&lt;a href="http://youthvoice.ro/sora-basarabia/totul-despre-transnistria-sau-transnistria-pamant-romanesc-/"&gt;http://youthvoice.ro/sora-basarabia/totul-despre-transnistria-sau-transnistria-pamant-romanesc-/&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 16px; background-color: rgb(255, 255, 255); "&gt;cu referire la &lt;a href="http://istorie-adevarata.blogspot.com/2009/05/totul-despre-transnistria.html" title="" style="color: rgb(169, 0, 0); background: inherit; text-decoration: none; "&gt;http://istorie-adevarata.blogspot.com/2009/05/totul-despre-transnistria.html&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6984013799767445682?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6984013799767445682/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6984013799767445682' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6984013799767445682'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6984013799767445682'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/10/youthvoicerosora-basarabia-totul-despre.html' title='YouthVoice.ro/Sora-Basarabia: TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA sau Transnistria Pamant Romanesc'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-4972451818936636640</id><published>2011-06-08T14:11:00.000-07:00</published><updated>2011-06-08T14:14:32.101-07:00</updated><title type='text'>YouthVoice.ro/English: Eight more Eastern European countries could join EU by 2018, President of Romania says</title><content type='html'>Western Balkans, Moldova and Turkey ready for EU integration by 2018. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  Speaking to The Daily Telegraph in London , President Traian Basescu  said the number of member states could increase from 27 to 35 by 2018.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;     He said: “We are looking at the extension. May be it is not the right  moment in this crisis to discuss but it is clear that both countries are  supportive for western Balkans integration, for Moldovan integration,  for Turkey integration.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;  “These are common points of view between Bucharest and London . For the  time being we can imagine an EU extended in western Balkans, with  Moldova and with Turkey . We cannot now imagine a larger European Union. &lt;br /&gt;“That will be 35, maybe by 2018 or 2020 when this process will be finalised.”&lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Details: &lt;b&gt;&lt;a href="http://youthvoice.ro/english/"&gt;http://youthvoice.ro/english/&lt;/a&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-4972451818936636640?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/4972451818936636640/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=4972451818936636640' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4972451818936636640'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4972451818936636640'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/06/youthvoiceroenglish-eight-more-eastern.html' title='YouthVoice.ro/English: Eight more Eastern European countries could join EU by 2018, President of Romania says'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-3061807811272313060</id><published>2011-06-08T14:08:00.002-07:00</published><updated>2011-06-08T14:09:22.770-07:00</updated><title type='text'>Traian Băsescu: „Ne putem imagina o Uniune Europeană extinsă în Balcanii de Vest, prin Moldova şi Turcia“</title><content type='html'>&lt;div style="FLOAT: left" class="article_header"&gt; &lt;h2 class="header"&gt;Traian Băsescu: „Ne putem imagina o Uniune Europeană extinsă în  Balcanii de Vest, prin Moldova şi Turcia“&lt;/h2&gt; &lt;div id="bb-returnToSource"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="art-detail"&gt; &lt;p&gt;7 iunie 2011, 10:38 |  Autor: &lt;span class="art-author"&gt;Adevărul  Moldova&lt;/span&gt; | &lt;span class="viewed"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Cuvinte cheie: &lt;a href="http://www.adevarul.ro/taguri/moldova.html"&gt;Moldova&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://www.adevarul.ro/taguri/ue.html"&gt;UE&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://www.adevarul.ro/taguri/extindere.html"&gt;extindere&lt;/a&gt;,  &lt;a href="http://www.adevarul.ro/taguri/marea_britanie.html"&gt;Marea Britanie&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://www.adevarul.ro/taguri/romania.html"&gt;Romania&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://www.adevarul.ro/taguri/turcia.html"&gt;Turcia&lt;/a&gt;, &lt;/p&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="bottom-tools-bar"&gt; &lt;div class="fb-share"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt; &lt;iframe style="BORDER-BOTTOM: medium none; BORDER-LEFT: medium none; WIDTH: 100px; HEIGHT: 21px; OVERFLOW: hidden; BORDER-TOP: medium none; BORDER-RIGHT: medium none" src="http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http%3A%2F%2Fwww.adevarul.ro%2Fmoldova%2Factualitate%2FBritanie-UE-Balcanii-Republica-Moldova_0_494950647.html&amp;amp;layout=button_count&amp;amp;show_faces=false&amp;amp;width=100&amp;amp;action=like&amp;amp;font&amp;amp;colorscheme=light&amp;amp;height=21" frameborder="0" allowtransparency="" scrolling="no"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="FLOAT: left" class="bb-wg-panel tools-bottom"&gt; &lt;div class="art-send"&gt; &lt;div class="addthis_toolbox addthis_default_style manual_width"&gt;&lt;a class="addthis_counter addthis_pill_style"&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="art-comment"&gt;&lt;a title="Comment" href="http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Britanie-UE-Balcanii-Republica-Moldova_0_494950647.html#comment"&gt;&lt;span class="addcomm"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Comentează&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;Comentează&lt;/a&gt;&lt;span class="commentsCount"&gt;0&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div style="FLOAT: right" class="bb-wg-panel tools-bottom"&gt; &lt;div class="art-textResize"&gt;&lt;a class="increaseFont fontcontrol" title="Mărime text" href="http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Britanie-UE-Balcanii-Republica-Moldova_0_494950647.html#"&gt;&lt;span class="max"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Mărime  text&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="decreaseFont fontcontrol" title="Mărime text" href="http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Britanie-UE-Balcanii-Republica-Moldova_0_494950647.html#"&gt;&lt;span class="min"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Mărime text&lt;/span&gt;  &lt;/span&gt;&lt;/a&gt;Mărime text&lt;/div&gt; &lt;div class="art-print"&gt;&lt;a title="Print" href="http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Britanie-UE-Balcanii-Republica-Moldova_0_494950647.html#"&gt;&lt;span class="print"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Print&lt;/span&gt;  &lt;/span&gt;Tipareste&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="POSITION: relative; MARGIN-TOP: 15px; WIDTH: 620px; FLOAT: left; OVERFLOW: hidden" class="bb-wg-media photo"&gt; &lt;div style="TEXT-ALIGN: center; LINE-HEIGHT: 1; FONT-SIZE: 1px" class="mg"&gt;&lt;img alt="Preşedintele României, Traian Băsescu" src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110509_0601/4.jpg" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div id="mediatag" class="mt"&gt; &lt;p class="place"&gt;&lt;/p&gt; &lt;h2&gt;Preşedintele României, Traian Băsescu&lt;/h2&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="bb-gte"&gt; &lt;div class="bb-tu first-t bb-article-body"&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-md bb-md-news bb-md-article"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-wg-text"&gt; &lt;p class="subheader"&gt;Aceasta este o hotărâre comună luată de Marea Britanie și  România pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, se  arată într-un comunicat de presă al ambasadei britanice din România. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;În cadrul unei vizite a Preşedintelui României la Londra, ca invitat al  Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cei doi au pus  pe lista discuțiilor câteva subiecte importante printre care și extinderea UE  înspre Balcanii de Vest, Turcia şi Republica Moldova.&lt;/p&gt; &lt;div class="bb-wg-article_related_attachements"&gt; &lt;div class="hd"&gt; &lt;h3 id="clip"&gt;Pe Aceeaşi Temă&lt;/h3&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="item"&gt;&lt;img alt="Preşedintele României, Traian Băsescu" src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110509_0601/14.jpg" width="165" height="100" /&gt;  &lt;div class="title"&gt; &lt;h4&gt;&lt;a href="http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Traian_Basescu-vizita_oficiala_in_Marea_Britanie_0_494350988.html"&gt;Traian  Băsescu, vizită oficială în Marea Britanie&lt;/a&gt;&lt;/h4&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;Cei doi oficiali au stabilit un program comun de lucru pentru promovarea  creşterii economice în Uniunea Europeană, încurajarea reformelor democratice în  vecinătatea Uniunii, dar și protejarea securităţii cetăţenilor, inclusiv prin  operaţiunile NATO în derulare în Libia şi Afganistan, mai anunță ambasada Marii  Britanii.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Mai mult, într-o discuţie cu jurnaliştii de la „The Telegraph“, Traian  Băsescu a declarat că numărul statelor membre UE ar putea creşte de la 27 la 35,  până în 2018. „Urmărim posibila extindere. Poate că acum nu este momentul  potrivit pentru a lua acest subiect în discuţie, dar este clar că ambele ţări  susţin integrarea Balcanilor de Vest, integrarea Republicii Moldova şi a  Turciei. Acestea sunt două puncte de vedere comune între Bucureşti şi Londra. Ne  putem imagina o Uniune Europeană extinsă în Balcanii de Vest, prin Moldova şi  Turcia. În momentul de faţă însă nu ne putem imagina o Uniune Europeană extinsă.  Vor fi în jur de 35 de state membre până în 2018 sau 2020, când procesul va fi  finalizat“, a mai spus președintele României pentru „The Telegraph“.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-3061807811272313060?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/3061807811272313060/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=3061807811272313060' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3061807811272313060'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3061807811272313060'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/06/traian-basescu-ne-putem-imagina-o.html' title='Traian Băsescu: „Ne putem imagina o Uniune Europeană extinsă în Balcanii de Vest, prin Moldova şi Turcia“'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7563269119324225958</id><published>2011-06-08T14:08:00.001-07:00</published><updated>2011-06-08T14:08:26.884-07:00</updated><title type='text'>Ne paşte o nouă criză a gazelor! Rusia ameninţă Ucraina cu majorarea preţului la gaz până la 500 de dolari pentru o mie de metri cubi</title><content type='html'>&lt;div style="FLOAT: left" class="article_header"&gt;&lt;div class="art-detail"&gt; &lt;p&gt;Cuvinte cheie: &lt;a href="http://www.blogger.com/taguri/criza_gazelor.html"&gt;Criza gazelor&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://www.blogger.com/taguri/rusia.html"&gt;Rusia&lt;/a&gt;, &lt;a href="http://www.blogger.com/taguri/gazprom.html"&gt;gazprom&lt;/a&gt;,  &lt;a href="http://www.blogger.com/taguri/ucraina.html"&gt;Ucraina&lt;/a&gt;, &lt;/p&gt;&lt;/div&gt;  Autor: &lt;span class="art-author"&gt;Ion  Preaşca&lt;/span&gt; | &lt;span class="viewed"&gt;168 afişări&lt;/span&gt; &lt;div class="bottom-tools-bar"&gt; &lt;div class="fb-share"&gt;  &lt;/div&gt; &lt;div style="FLOAT: left" class="bb-wg-panel tools-bottom"&gt; &lt;div class="art-send"&gt; &lt;div class="addthis_toolbox addthis_default_style manual_width"&gt;&lt;a class="addthis_button_expanded" title="View more services" href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=1405693829252948400#"&gt;?&lt;/a&gt;&lt;a class="atc_s addthis_button_compact"&gt;&lt;span&gt;Share&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; &lt;/div&gt;  &lt;/div&gt; &lt;div class="art-comment"&gt;&lt;a title="Comment" href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=1405693829252948400#comment"&gt;&lt;span class="addcomm"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Comentează&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;Comentează&lt;/a&gt;&lt;span class="commentsCount"&gt;1&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;   &lt;div style="FLOAT: right" class="bb-wg-panel tools-bottom"&gt; &lt;div class="art-textResize"&gt;&lt;a class="increaseFont fontcontrol" title="Mărime text" href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=1405693829252948400#"&gt;&lt;span class="max"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Mărime text&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="decreaseFont fontcontrol" title="Mărime text" href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=1405693829252948400#"&gt;&lt;span class="min"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Mărime text&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/a&gt;Mărime text&lt;/div&gt; &lt;div class="art-print"&gt;&lt;a title="Print" href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=1405693829252948400#"&gt;&lt;span class="print"&gt;&lt;span class="bb-noshow"&gt;Print&lt;/span&gt;  &lt;/span&gt;Tipareste&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="POSITION: relative; MARGIN-TOP: 15px; WIDTH: 620px; FLOAT: left; OVERFLOW: hidden" class="bb-wg-media photo"&gt; &lt;div style="TEXT-ALIGN: center; LINE-HEIGHT: 1; FONT-SIZE: 1px" class="mg"&gt;&lt;img alt="FOTO ADEVĂRUL Preţul gazelor depinde de bunăvoinţa Gazpromului" src="http://www.blogger.com/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110118_0518/4.jpg" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div id="mediatag" class="mt"&gt;  &lt;h2&gt;FOTO ADEVĂRUL Preţul gazelor depinde de bunăvoinţa  Gazpromului&lt;/h2&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;  &lt;div style="CLEAR: both"&gt; &lt;/div&gt;  &lt;div class="bb-gte"&gt; &lt;div class="bb-tu first-t bb-article-body"&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-md bb-md-news bb-md-article"&gt;   &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-wg-text"&gt; &lt;p class="subheader"&gt;Preţul metanului livrat în Ucraina în ultimul trimestru al  anului 2011 va creşte cu peste 68% faţă cel în vigoare de 296 dolari pentru o  mie de metri cubi. Europa a cerut garanţii financiare pentru tranzitul de  gaz.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Preţul de livrare a gazului rusesc în Ucraina ar putea ajunge la circa 500 de  dolari pentru o mie de metri cubi în ultimul trimestru al anului, a anunţat  astăzi Alexei Miller, preşedintele gigantului rus Gazprom, citat de RIA Novosti.  &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;Pentru a primi gaze mai ieftine,&lt;br /&gt;Kievul va trebui să facă  cedări&lt;/b&gt;&lt;br /&gt;Şeful Gazprom susţine că acest salt s-ar datora scumpirii  produselor petroliere, a căror cotaţie se ia în calcul la formarea preţului la  gaz.&lt;br /&gt;Experţii ucraineni spun că declaraţiile lui Miller sunt un semnal la  adresa Kievului, care nu doreşte să adere la Uniunea Vamală  Rusia-Belarus-Kazahstan.&lt;br /&gt;Autorităţile ucrainene încearcă să renegocieze  contractul de cumpărare a gazelor semnat în anul 2009 pe o perioadă de 10 ani cu  Gazprom, spunând că formula pe baza căreia se calculează preţul la gaz nu este  corectă.&lt;br /&gt;Gigantul rus şi autorităţile ruse aşteaptă în schimb cedări din  partea Ucrainei. Există riscul ca această dispută ar putea degenera într-o nouă  criză a gazelor.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;UE se teme de o&lt;br /&gt;nouă criză a gazelor &lt;/b&gt;&lt;br /&gt;Comisia Europană chiar a  solicitat Ucrainei garanţii de natură financiară pentru a se asigura că guvernul  de la Kiev nu va bloca tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, în condiţiile  în care Rusia și Ucraina au o nouă dispută referitoare la prețul gazelor. &lt;br /&gt;Revizuirea contractului de livrare a gazelor în Ucraina va fi pe agenda de  mâine a unei întrevederi a premierilor Ucrainei şi Rusiei.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;La începutul anului 2009, în urma unei divergențe între Rusia și Ucraina,  legate de prețul pe care trebuia să-l plătească Kievul pentru gazul rusesc,  livrările de gaze ale Gazprom către clienții săi europeni au fost oprite timp de  mai multe zile, majoritatea țărilor din Europa având de suferit.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;   &lt;p&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Ne_paste_o_noua_criza_a_gazelor-_Rusia_ameninta_Ucraina_cu_majorarea_pretului_la_gaz_pana_la_500_de_dolari_pentru_o_mie_de_metri_cubi_0_494351118.html"&gt;http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Ne_paste_o_noua_criza_a_gazelor-_Rusia_ameninta_Ucraina_cu_majorarea_pretului_la_gaz_pana_la_500_de_dolari_pentru_o_mie_de_metri_cubi_0_494351118.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7563269119324225958?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7563269119324225958/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7563269119324225958' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7563269119324225958'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7563269119324225958'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/06/ne-paste-o-noua-criza-gazelor-rusia.html' title='Ne paşte o nouă criză a gazelor! Rusia ameninţă Ucraina cu majorarea preţului la gaz până la 500 de dolari pentru o mie de metri cubi'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5390862384424459570</id><published>2011-06-08T14:06:00.001-07:00</published><updated>2011-06-08T14:06:46.378-07:00</updated><title type='text'>Marian Lupu: In turul doi il vom sustine pe Dorin Chirtoaca</title><content type='html'>&lt;h1&gt;Marian Lupu: In turul doi il vom sustine pe Dorin Chirtoaca&lt;/h1&gt;&lt;br /&gt;&lt;a name="video"&gt;&lt;/a&gt; &lt;div id="video"&gt;&lt;img class="preview" src="http://www.inprofunzime.md/assets/articles/files/thumbs1/68061.jpg" width="450" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="short"&gt;Liderul democrat este ferm, in turul doi, il va sustine pe  Dorin Chirtoaca. "Alianta nu are alta optiune", a mentionat Lupu care spune ca  democratii au fost primii care au declarat ca AIE trebuie sa vina cu un singur  candidat in Chisinau.&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5390862384424459570?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5390862384424459570/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5390862384424459570' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5390862384424459570'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5390862384424459570'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/06/marian-lupu-in-turul-doi-il-vom-sustine.html' title='Marian Lupu: In turul doi il vom sustine pe Dorin Chirtoaca'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5387341097559964245</id><published>2011-06-08T14:04:00.000-07:00</published><updated>2011-06-08T14:05:53.160-07:00</updated><title type='text'>Băsescu: R. Moldova trebuie să fie interconectată la piața energiei UE</title><content type='html'>&lt;div class="tpadd5 bpadd5"&gt;&lt;span class="black size28 georgea"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;  &lt;table cellpadding="0" cellspacing="0"&gt;  &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td class="bg_FAFBFD padd3 border_gray border1_solid" width="320" height="200"&gt;&lt;img title="Băsescu: R. Moldova trebuie să fie interconectată la piața energiei UE" alt="Băsescu: R. Moldova trebuie să fie interconectată la piața energiei UE" src="http://www.blogger.com/gallery_photo/2thumbs_200514.jpg" /&gt; &lt;/td&gt; &lt;td width="5"&gt;&lt;img src="http://www.blogger.com/img/site/vid.gif" width="5" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td class="border_gray bborder1_solid bpadd5" valign="bottom"&gt; &lt;div&gt;&lt;span class="gray"&gt;sursa:&lt;/span&gt; jurnaltv.md&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;span class="gray"&gt;foto:&lt;/span&gt; badpolitics.ro&lt;/div&gt; &lt;table border="0" cellpadding="1" cellspacing="0"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td&gt;&lt;img alt="" src="http://www.blogger.com/img/site/view.gif" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td id="views_200514" class="gray size10"&gt;1422&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt; &lt;/table&gt;  &lt;div class="tpadd10"&gt; &lt;table cellpadding="0" cellspacing="2"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td class="border_gray border1_solid border_gray border1_solid bg_FAFBFD padd5"&gt;&lt;img class="cpointer" alt="" src="http://www.blogger.com/img/site/a1.gif" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td class="border_gray border1_solid border_gray border1_solid bg_FAFBFD padd5"&gt;&lt;img class="cpointer" alt="" src="http://www.blogger.com/img/site/a2.gif" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td class="border_gray border1_solid border_gray border1_solid bg_FAFBFD padd5"&gt;&lt;img class="cpointer" alt="" src="http://www.blogger.com/img/site/a3.gif" /&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;/div&gt;  &lt;div id="news_block" class="size14 hline"&gt; &lt;table&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td&gt; R. Moldova ar trebui să fie interconectată la piaţa energiei din Uniunea  Europeană. Asta a declarat preşedintele României, Traian Băsescu, la summitul  Consiliului European.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Până în 2014, toate reglementările legate de piaţa  unică a energiei trebuie să intre în vigoare, iar până în 2015 nu trebuie să  existe pe teritoriul Uniunii Europene nicio zona izolată, spune  Băsescu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;„Piața unică a energiei se referă la piața gazelor și la piața  energiei electrice. Din acest punct de vedere este interesant că se are în  atenție și interconectarea cu țări care nu sunt în mod necesar în Uniunea  Europeană, ca spre exemplu Serbia și Republica Moldova. Susținerea noastră este  pentru cele două țări. Urmează să vedem în bugetul Uniunii cum vom putea  interconecat și cele două țări”, a spus Băsescu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În opinia lui Băsescu,  unificarea pieţei gazelor şi a energiei electrice va avea ca rezultat diminuarea  riscului ca o ţară sau alta sa rămână  neaprovizionată.&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.jurnal.md/ro/news/basescu-r-moldova-trebuie-sa-fie-interconectata-la-pia-a-energiei-ue-200514/"&gt;http://www.jurnal.md/ro/news/basescu-r-moldova-trebuie-sa-fie-interconectata-la-pia-a-energiei-ue-200514/&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;img alt="" src="http://www.blogger.com/img/site/vid.gif" height="5" /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5387341097559964245?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5387341097559964245/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5387341097559964245' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5387341097559964245'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5387341097559964245'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/06/basescu-r-moldova-trebuie-sa-fie.html' title='Băsescu: R. Moldova trebuie să fie interconectată la piața energiei UE'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5193758028003634418</id><published>2011-06-08T14:02:00.000-07:00</published><updated>2011-06-08T14:04:29.823-07:00</updated><title type='text'>Băsescu: 8 țări din Europa de Est ar putea adera la UE până în 2018</title><content type='html'>&lt;div class="tpadd5 bpadd5"&gt;&lt;span class="black size28 georgea"&gt;Băsescu: 8 țări  din Europa de Est ar putea adera la UE până în 2018&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;table cellspacing="0" cellpadding="0"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td class="bg_FAFBFD padd3 border_gray border1_solid" height="200" width="320"&gt;&lt;img title="Băsescu: 8 țări din Europa de Est ar putea adera la UE până în 2018" alt="Băsescu: 8 țări din Europa de Est ar putea adera la UE până în 2018" src="http://www.jurnal.md/gallery_photo/2thumbs_206173.jpg" /&gt; &lt;/td&gt; &lt;td width="5"&gt;&lt;img src="http://www.jurnal.md/img/site/vid.gif" width="5" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td class="border_gray bborder1_solid bpadd5" valign="bottom"&gt; &lt;div&gt;&lt;span class="gray"&gt;sursa:&lt;/span&gt; euroactiv.ro&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;span class="gray"&gt;foto:&lt;/span&gt; capital.ro&lt;/div&gt; &lt;table border="0" cellspacing="0" cellpadding="1"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td&gt;&lt;img alt="" src="http://www.jurnal.md/img/site/view.gif" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td id="views_206173" class="gray size10"&gt;1758&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt; &lt;div class="tpadd10"&gt; &lt;table cellspacing="2" cellpadding="0"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td class="border_gray border1_solid border_gray border1_solid bg_FAFBFD padd5"&gt;&lt;img class="cpointer" alt="" src="http://www.jurnal.md/img/site/a1.gif" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td class="border_gray border1_solid border_gray border1_solid bg_FAFBFD padd5"&gt;&lt;img class="cpointer" alt="" src="http://www.jurnal.md/img/site/a2.gif" /&gt;&lt;/td&gt; &lt;td class="border_gray border1_solid border_gray border1_solid bg_FAFBFD padd5"&gt;&lt;img class="cpointer" alt="" src="http://www.jurnal.md/img/site/a3.gif" /&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;/div&gt; &lt;div id="news_block" class="size14 hline"&gt; &lt;table&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td&gt;Opt țări din europa de Est ar putea adera la Uniunea Europeană până în 2018,  iar numărul statelor membre ar putea crește de la 27 la 35, a spus președintele  României, Traian Băsescu într-un interviu acordat cotidianului britanic Daily  Telegraph. "Ne putem imagina o Uniune Europeană extinsă în Balcanii de Vest,  prin Moldova și Turcia. Vor fi in jur de 35 de state membre până în 2018 sau  2020, când procesul va fi finalizat", a spus președintele Traian Băsescu.  Totodată, Băsescu susține că extinderea este dependența de țările UE afectate de  criza economică, scrie &lt;a href="http://euroactiv.ro/"&gt;euroactiv.ro&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Aceast lucru va depinde  foarte mult de modul in care Europa va depasi perioada de criza. Pentru a lua in  calcul o posibila extindere, vor trebui sa fie solutionate problemele din  interiorul Uniunii, probleme ce privesc Grecia, Irlanda sau Portugalia", a  precizat seful statului.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Surse oficiale citate de Daily Telegraph sustin  ca problema extinderii Uniunii a fost luata in discutie in cadrul intrevederii  dintre seful statului roman si premierul englez David Cameron, dar nu s-a  avansat nicio data. Aceleasi surse&lt;br /&gt;au aratat ca, in cazul unei posibile  extinderi, Marea Britanie va insista ca cei care vor dori sa munceasca aici sa  aplice pentru permise de munca.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Conditiile de acces pe piata fortei de  munca din Marea Britanie sunt limitate, in prezent, pentru muncitorii romani si  bulgari, noteaza Daily Telgraph, iar presedintele roman a ridicat aceasta  problema si in cadrul intrevederii cu premierul Cameron.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vestea ar putea  starni temeri privind un nou val de imigranti care se vor abatea asupra Angliei,  asa cum s-a intamplat in 2004, cu muncitorii polonezi, mai noteaza publicatia  britanica.&lt;br /&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.jurnal.md/ro/news/basescu-8-ari-din-europa-de-est-ar-putea-adera-la-ue-pana-in-2018-206173/"&gt;http://www.jurnal.md/ro/news/basescu-8-ari-din-europa-de-est-ar-putea-adera-la-ue-pana-in-2018-206173/&lt;/a&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5193758028003634418?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5193758028003634418/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5193758028003634418' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5193758028003634418'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5193758028003634418'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/06/basescu-8-tari-din-europa-de-est-ar.html' title='Băsescu: 8 țări din Europa de Est ar putea adera la UE până în 2018'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7300268703712391022</id><published>2011-05-29T04:08:00.000-07:00</published><updated>2011-05-29T04:09:52.382-07:00</updated><title type='text'>Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au cr</title><content type='html'>&lt;h1&gt;Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a  Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi  ce salarii au croitoresele românce&lt;/h1&gt;    &lt;span class="author"&gt;                                       &lt;span class="author-name"&gt;de                     &lt;a href="http://www.gandul.info/laura-holban.html?q=author:8082613&amp;amp;author=Laura%20HOLBAN" title="Laura HOLBAN"&gt;&lt;strong&gt;Laura HOLBAN&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="image"&gt;&lt;a href="http://www.gandul.info/magazin/rochia-cu-care-kate-middleton-a-eclipsat-o-pe-prima-doamna-a-americii-a-fost-facuta-in-romania-cat-costa-rochia-in-marea-britanie-si-ce-salarii-au-croitoresele-romance-8292085/galerie?p=1#galerie" id="jsMainImage"&gt;&lt;img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/15786/8292085/4/combo-scurt.jpg?width=630" alt="" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;   &lt;p class="description"&gt;Designul rochiei care a aparţine brandului  Reiss a făcut o bună impresie nu doar la întâlnirea cuplului princiar cu  familia Obama, ci a fost şi pe placul publicului larg care a văzut  fotografii cu Catherine.&lt;/p&gt;                                         &lt;p&gt;&lt;span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(0, 0, 0); text-decoration: none; border: medium none;"&gt; Rochia cu care a eclipsat-o Ducesa de Cambridge, Kate Middleton, pe &lt;span style="color: rgb(4, 148, 225) ! important; border-width: medium medium 1px; border-style: none none solid; border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); -moz-border-top-colors: none; -moz-border-right-colors: none; -moz-border-bottom-colors: none; -moz-border-left-colors: none; -moz-border-image: none; cursor: pointer; display: inline ! important; margin: 0px; padding: 0px; position: static;"&gt;Prima&lt;/span&gt; Doamnă a Americii a fost făcută în România. Rochia, care a costat 200 de euro, a fost realizată de către croitorese românce plătite lunar cu echivalentul a 193 de euro, scrie  &lt;/span&gt;&lt;a target="_blank" href="http://www.dailymail.co.uk/news/article-1391673/Kates-dazzling-dress-Romanian-sweatshop-women-just-99p-hour.html"&gt; Daily Mail&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Designul rochiei care a aparţine brandului Reiss a făcut o bună impresie nu doar la întâlnirea cuplului princiar cu familia Obama, ci a fost şi pe placul publicului larg care a văzut fotografii cu Catherine.&lt;/p&gt; &lt;div id="X1Img4B" class="x1_banner x1_site_rectangle_articol x1_w0 x1_h0 x1_0x0 x1_empty_zone" style="width:0px !important; height:0px !important; display:block !important; visibility:visible !important; float:none !important; margin:0px auto; "&gt;&lt;img src="http://content.ad20.net/Storage/0_0/blank.gif" alt="" width="0" border="0" height="0" /&gt;&lt;/div&gt;&lt;img src="http://core1.ad20.net/x0.gif?sdtrnd=0.7076305996761848&amp;amp;&amp;amp;snocache=1306666884115_69045962411402900&amp;amp;spgid=28967206087542920&amp;amp;sck=y&amp;amp;sfver=9&amp;amp;__x1ts=093b25b1&amp;amp;sww=1261&amp;amp;swh=707&amp;amp;sifr=0&amp;amp;pub=62&amp;amp;site=3224&amp;amp;section=135&amp;amp;zone=2533&amp;amp;size=0x0&amp;amp;xcrid=0&amp;amp;xgeo=RO%7C%7C%7C%7C%7C%7C&amp;amp;x1guid=960561528164479506" style="position:absolute !important; left:-100px !important; top:-100px !important; width:1px !important; height:1px !important;" width="1" border="0" height="1" /&gt;   &lt;p&gt;&lt;span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(0, 0, 0); text-decoration: none; border: medium none;"&gt; După această întâlnire, cererea pentru acest &lt;span style="color: rgb(4, 148, 225) ! important; border-width: medium medium 1px; border-style: none none solid; border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); -moz-border-top-colors: none; -moz-border-right-colors: none; -moz-border-bottom-colors: none; -moz-border-left-colors: none; -moz-border-image: none; cursor: pointer; display: inline ! important; margin: 0px; padding: 0px; position: static;"&gt;model&lt;/span&gt; de rochie a fost atât de mare încât website-ul companiei a cedat şi toate rochiile s-au vândut în mai puţin de 24 de ore. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/15786/8292085/2/rochia-2.jpg?width=358&amp;amp;height=400" width="358" height="400" /&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;em&gt;Modelul purtat de Ducesa de Cambridge a făcut ravagii. Foto: Daily Mail&lt;/em&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(0, 0, 0); text-decoration: none; border: medium none;"&gt; Jurnaliştii de la Daily Mail au aflat că atelierele brandului preferat al Ducesei se află într-o suburbie a Bucureştiului. Angajatele de acolo sunt plătite cu 1,14 &lt;span style="color: rgb(4, 148, 225) ! important; border-width: medium medium 1px; border-style: none none solid; border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); -moz-border-top-colors: none; -moz-border-right-colors: none; -moz-border-bottom-colors: none; -moz-border-left-colors: none; -moz-border-image: none; cursor: pointer; display: inline ! important; margin: 0px; padding: 0px; position: static;"&gt;euro&lt;/span&gt; pe oră, respectiv circa 5 lei pe oră, cu mult mai puţin decât alte muncitoare din estul Europei. Realizarea rochiei de culoarea nisipului pe care a purtat-o soţia prinţului William nu a costat mai mult de 17 euro. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(0, 0, 0); text-decoration: none; border: medium none;"&gt; Jurnaliştii britanici au fost şocaţi să vadă ce condiţii de muncă le oferă angajatorul croitoreselor. Fabrica Rimcor EX în care acestea lucrează "aduce a clădire industrială, cu pereţi înalţi şi ziduri din metal solid". Ţinând &lt;span style="color: rgb(4, 148, 225) ! important; border-width: medium medium 1px; border-style: none none solid; border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); -moz-border-top-colors: none; -moz-border-right-colors: none; -moz-border-bottom-colors: none; -moz-border-left-colors: none; -moz-border-image: none; cursor: pointer; display: inline ! important; margin: 0px; padding: 0px; position: static;"&gt;cont&lt;/span&gt; de salariul &lt;span style="color: rgb(4, 148, 225) ! important; border-width: medium medium 1px; border-style: none none solid; border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); -moz-border-top-colors: none; -moz-border-right-colors: none; -moz-border-bottom-colors: none; -moz-border-left-colors: none; -moz-border-image: none; cursor: pointer; display: inline ! important;"&gt;mic&lt;/span&gt; de care au aflat că beneficiază angajatele, Daily Mail s-a interesat la Institutul Naţional de Statistică şi a subliniat că angajaţii de aici sunt plătiţi cu cel puţin 25 de euro pe lună mai puţin decât salariul mediu în industria în care lucrează. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/15786/8292085/3/cladirea-3.jpg?width=500&amp;amp;height=300" width="500" height="300" /&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;em&gt;Fabrica unde se fac rochii pentru ducese. Foto: Daily Mail&lt;br /&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Juliana Haita, o angajată care lucrează de 15 ani pentru Rimcor Ex, nu se plânge de condiţiile în care lucrează, ba mai mult, le numeşte decente. "Aceste lucruri sunt normale pentru mine. Sunt obişnuită cu aşa ceva", a explicat femeia. O obiecţie adusă de Haita sunt temperaturile mari din timpul verii, însă a explicat că toţi angajaţii primesc o jumătate de oră de pauză în plus în acea perioadă.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Angajatele au aflat cu această ocazie că soţia prinţului William a purtat o creaţie făcută de mâinile lor. "Mă bucur să ştiu că un lucru mic pe care eu îl fac aici, ajunge într-o sală de bal, undeva în lume", a declarat Haita.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Jurnaliştii britanici nu au uitat să precizeze că fabrica se află în imediata apropiere a unei comune locuite de ţigani, unde, anul trecut, o fată de 10 ani a rămas însărcinată în urma unei relaţii sexuale cu vărul ei.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.gandul.info/magazin/rochia-cu-care-kate-middleton-a-eclipsat-o-pe-prima-doamna-a-americii-a-fost-facuta-in-romania-cat-costa-rochia-in-marea-britanie-si-ce-salarii-au-croitoresele-romance-8292085"&gt;http://www.gandul.info/magazin/rochia-cu-care-kate-middleton-a-eclipsat-o-pe-prima-doamna-a-americii-a-fost-facuta-in-romania-cat-costa-rochia-in-marea-britanie-si-ce-salarii-au-croitoresele-romance-8292085&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7300268703712391022?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7300268703712391022/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7300268703712391022' title='2 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7300268703712391022'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7300268703712391022'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/rochia-cu-care-kate-middleton-eclipsat.html' title='Rochia cu care Kate Middleton a eclipsat-o pe prima doamnă a Americii a fost făcută în România. Cât costă rochia în Marea Britanie şi ce salarii au cr'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8147282281079974859</id><published>2011-05-20T23:39:00.000-07:00</published><updated>2011-05-20T23:40:46.699-07:00</updated><title type='text'>casedeepoca.wordpress.com: Palatul brancovenesc Potlogi: la granita dintre restaurare si imaginatie</title><content type='html'>&lt;span class="Apple-style-span" style="color: rgb(85, 85, 85); font-family: Arial, Tahoma, Verdana; font-size: 12px; line-height: 20px; "&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;a title="Stilul Arhitectural Neoromanesc: origini si evolutie" href="http://casedeepoca.wordpress.com/2009/12/01/stilul-arhitectural-neoromanesc-origini-si-evolutie/" target="_blank" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;Stilul neoromanesc&lt;/a&gt; este bazat pe o multipliciate de surse din cadrul regiunilor romanesti, cea mai importanta reprezentare avand-o bisericile si palatele construite in perioada centrata pe domnia voievodului Constantin Brancoveanu (1688 – 1714) al Tarii Romanesti. Arhitectura creata de-a lungul acelei ere este denumita de obicei “&lt;a title="Recenzie video: “Arta Brancoveneasca” de calugarita Atanasia Vaetisi" href="http://casedeepoca.wordpress.com/2011/03/02/recenzie-video-arta-brancoveneasca/" target="_blank" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;brancoveneasca&lt;/a&gt;” (alti termeni mai sunt “munteneasca” sau “renastere romaneasca”), fiind o foarte particulara si flamboaianta mixtura de motive tipice sudului Romaniei cu detalii de inspiratie islamic otomana, impreuna cu elemente renascentiste (din nordul Italiei) si baroce. Din pacate nu multe din aceste extraordinare edificii mai sunt in existenta, fiind distruse sau deteriorate de razboaie, in timpul invaziilor armatelor imperiilor vecine, &lt;a title="Efectele cutremurelor asupra caselor de epoca din Bucuresti" href="http://casedeepoca.wordpress.com/2010/03/04/efectele-cutremurelor-asupra-caselor-de-epoca-din-bucuresti/" target="_blank" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;cutremure&lt;/a&gt;, inundatii sau &lt;a title="Marele Foc al Bucurestiului din 1847: urme arheologice" href="http://casedeepoca.wordpress.com/2011/04/26/marele-foc-al-bucurestiului-din-1847/" target="_blank" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;incendii&lt;/a&gt; devastatoare. De asemenea o importanta proportie a edificiilor ramase, a avut intre timp arhitectura &lt;a title="Colecta de fonduri in anii 1920 pentru restaurare de cladire istorica" href="http://casedeepoca.wordpress.com/2010/12/12/colecta-de-fonduri-in-anii-1920-pentru-restaurare-de-cladire-istorica/" target="_blank" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;alterata&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Raritatea relativa a acestor edificii arhetip, a fost un aspect de care s-a plans si &lt;a title="Scoala Centrala de Fete: importanta conservarii identitatii arhitecturale" href="http://casedeepoca.wordpress.com/2010/02/25/scoala-centrala-identitate-arhitecturala/" target="_blank" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;Ion Mincu&lt;/a&gt;, initiatorul stilului neoromanesc, la sfarsitul sec. 19. In consecinta, o mare parte a structurilor de tip brancovenesc au trebuit sa fie reconstruite in timpurile moderne be baza ramasitelor disparate scoase din ruine, arhitectii restauratori folosindu-si din plin imaginatia pentru a umple marile gauri din volumul limitat de informatii necesare pentru restaurarea acestor monumente.&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Un caz elocvent in aceasta privinta este cel al Palatului Potlogi, prezentat in imaginile de mai jos, construit de Constantin Brancoveanu  in 1698 – ’99, un produs stralucit al creativitatii efervescente a acelei perioade din&lt;a title="Istorie si identitate valaha intr-o inscriptie cu litere chirilice" href="http://casedeepoca.wordpress.com/2011/04/13/istorie-si-identitate-valaha-intr-o-inscriptie-cu-litere-chirilice/" target="_blank" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;Valahia&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8927" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 510px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8927" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/dsc00555-copy-2.jpg?w=500&amp;amp;h=426" alt="" width="500" height="426" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, ruinele cum se prezentau in anii 1950 inaintea inceperii lucrarilor de reconstructie si restaurare.&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Edificiul a fost distrus de o armata otomana la numai o decada si jumatate de la construirea sa, in 1714, ca parte a represaliilor padisahului pentru presupusa colaborare a voievodului cu Petru cel Mare al Rusei, ce avansase in zona prin tradarea lui Dimitrie Cantemir al Moldovei. Palatul nu a mai fost refacut, si lasat o ruina pentru urmatorii doua sute cinci zeci de ani (vezi fotografia de mai sus).&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8928" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 510px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8928" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/dsc00556-copy-2.jpg?w=500&amp;amp;h=377" alt="" width="500" height="377" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, dupa restaurare, la sfarsitul anilor 1950&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Restaurarea, sau mai precis reconstructia, Palatului Potlogi a fost inceputa in 1955, in timpul regimului comunist, urmand indeaproape modelele brancovenesti dezvoltate in cursul restaurarii Palatului Mogosoaia, un alt important edificiu al acelei perioade, restaurat in anii 1920 de catre marele arhitect George Matei Cantacuzino. El al a contemplat de asemenea o ruina la Mogosoaia si a trebuit sa-si foloseasca copios imaginatia in procesul de restaurare, inspirandu-se mai ales din arhitectura manastirilor brancovenesti Vacaresti (distrusa la randul ei de dictatorul Ceausescu in anii 1980), Hurez, Stravopoleos si biserica Doamnei.&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8929" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 510px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8929" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/potlogipalace_26sep07_2-copy-2.jpg?w=500&amp;amp;h=436" alt="" width="500" height="436" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, sfarsitul sec. 17; fotografie din 2007 (©Valentin Mandache)&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;O scurta, dar interesanta descriere a lucrarilor de restaurare de la Potlogi este data in publicatia “Studii si Cercetari de Istoria Artei”, vol. 1, 1960 (Romanian Academy).&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8930" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 460px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8930" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/potlogipalace_26sep07_3-copy-2.jpg?w=450&amp;amp;h=600" alt="" width="450" height="600" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, sfarsitul sec. 17; fotografie din 2007 (©Valentin Mandache)&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Felul cum arata astazi palatul este in mod evident bazat pe multe presupuneri, ramasite disparate, si, dupa cum am mai mentionat, imaginatie. Cu toate acestea reuseste sa transmita o buna impresie a cum aratau edificiile vremurilor lui Constantin Brancoveanu si originalitatea remarcabila a arhitecturii acestora.&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8931" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 482px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8931" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/potlogipalace_26sep07_6-copy-2.jpg?w=472&amp;amp;h=600" alt="" width="472" height="600" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, sfarsitul sec. 17; fotografie din 2007 (©Valentin Mandache)&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Decoratia verandei si detaliile ei arhitecturale, vazute in imaginea de mai sus, sunt intr-o masura destul de mare o redare a celor intalnite la Palatul Mogosoaia, care la randul lor au fost design-ate de arhitectul GM Cantacuzino, inspirandu-se in principal, in acest caz, din arhitectura manastirilor Hurezi si Vacaresti.&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8932" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 510px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8932" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/potlogipalace_26sep07_7-copy-2.jpg?w=500&amp;amp;h=500" alt="" width="500" height="500" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, sfarsitul sec. 17, inscriptia inaugurala a domnului Constantin Brancoveanu; fotografie din 2007 (©Valentin Mandache)&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Inscriptia dedicatorie de mai sus, decorata cu un frumos vultur valah, este scrisa in scripa chirilica locala, folosita in Valahia si Moldova pana la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta mentioneaza in initiale la colturi numele si titlul fondatorului Palatului Potlogi: “Io [Eu], K [Constantin], B [Brancoveanu], V [Voievod]“.&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8933" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 460px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8933" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/potlogipalace_26sep07_13-copy-2.jpg?w=450&amp;amp;h=600" alt="" width="450" height="600" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, sfarsitul sec. 17, beciul; fotografie din 2007 (©Valentin Mandache)&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Superstructura a palatului este sustinuta si de un masiv pilier, vazut in fotografia de mai sus, asezat la centrul pivnitei, o solutie structural-arhitecturala intalnita la palazzo-urile de vara venetiene de pe valea Pad-ului.&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8934" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 460px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8934" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/potlogipalace_26sep07_10-copy-2.jpg?w=450&amp;amp;h=600" alt="" width="450" height="600" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, sfarsitul sec. 17; fotografie din 2007 (©Valentin Mandache)&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Imaginea de mai sus prezinta vulturul bicefal al Imperiului Bizantin, parte din heraldica voievodului, care era membru al marii familii imperiale bizantine a Cantacuzinilor. Aceasta este reconstructie din anii 1950.&lt;/p&gt;&lt;div id="attachment_8935" class="wp-caption aligncenter" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: rgb(245, 245, 245); text-align: center; padding-top: 7px; padding-right: 2px; padding-bottom: 7px; padding-left: 2px; border-top-left-radius: 3px 3px; border-top-right-radius: 3px 3px; border-bottom-right-radius: 3px 3px; border-bottom-left-radius: 3px 3px; border-top-width: 1px; border-right-width: 1px; border-bottom-width: 1px; border-left-width: 1px; border-top-style: solid; border-right-style: solid; border-bottom-style: solid; border-left-style: solid; border-top-color: rgb(228, 228, 228); border-right-color: rgb(228, 228, 228); border-bottom-color: rgb(228, 228, 228); border-left-color: rgb(228, 228, 228); width: 460px; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;&lt;img class="size-full wp-image-8935" title="Potlogi Palace, late c17th, southern Romania" src="http://historo.files.wordpress.com/2011/03/potlogipalace_26sep07_9-copy-2.jpg?w=450&amp;amp;h=600" alt="" width="450" height="600" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; max-width: 100%; " /&gt;&lt;p class="wp-caption-text" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 5px !important; padding-right: 0px !important; padding-bottom: 0px !important; padding-left: 0px !important; font-size: 11px; font-weight: normal; line-height: 12px; "&gt;Palatul Potlogi, sfarsitul sec. 17; fotografie din 2007 (©Valentin Mandache)&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;Fotografia de mai sus prezinta decoratia in stucatura a interiorului palatului, in motive persane si otomane, in genul decoratiilor palatelor valahe de sec. 17, modelate in acest caz dupa compozitii similare de la biserica Doamnei si alte cladiri brancovenesti.&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 15px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia, serif; font-size: 32px; font-weight: bold; color: rgb(0, 0, 0); line-height: normal; "&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h1 style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 10px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 5px; padding-left: 0px; border-bottom-width: 1px; border-bottom-style: dotted; border-bottom-color: rgb(204, 204, 204); "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="color: rgb(85, 85, 85); font-family: Arial, Tahoma, Verdana; font-size: 12px; line-height: 20px; font-weight: normal; "&gt;Sursa: &lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 11px; text-transform: uppercase; "&gt;&lt;a href="http://casedeepoca.wordpress.com/author/viapontica/" title="Posturi de Valentin Mandache" style="color: rgb(0, 141, 207); text-decoration: none; "&gt;VALENTIN MANDACHE&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;div&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="color: rgb(85, 85, 85); font-family: Arial, Tahoma, Verdana; font-size: 12px; line-height: 20px; font-weight: normal; "&gt;&lt;a href="http://casedeepoca.wordpress.com/2011/05/20/palatul-brancovenesc-potlogi-la-granita-dintre-restaurare-si-imaginatie/"&gt;http://casedeepoca.wordpress.com/2011/05/20/palatul-brancovenesc-potlogi-la-granita-dintre-restaurare-si-imaginatie/&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/span&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8147282281079974859?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8147282281079974859/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8147282281079974859' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8147282281079974859'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8147282281079974859'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/casedeepocawordpresscom-palatul_20.html' title='casedeepoca.wordpress.com: Palatul brancovenesc Potlogi: la granita dintre restaurare si imaginatie'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6028236717132593450</id><published>2011-05-19T14:54:00.002-07:00</published><updated>2011-05-19T14:59:35.677-07:00</updated><title type='text'>Titus Corlatean, Romanian Senate: Romania will NOT Sign the Association Agreement Serbia-EU until the ethnic assimilation STOPS in Timoc, Serbia</title><content type='html'>&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: Georgia; font-size: 13px; line-height: 15px; "&gt;&lt;table cellspacing="0" cellpadding="0" border="0" style="border-collapse: collapse; -webkit-border-horizontal-spacing: 0px; -webkit-border-vertical-spacing: 0px; font-size: inherit; line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; display: table; "&gt;&lt;tbody style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;tr style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; display: table-row; vertical-align: inherit; "&gt;&lt;td valign="top" style="outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; display: table-cell; font: inherit; "&gt;&lt;span class="yiv631583420Apple-style-span"  style="-webkit-border-horizontal-spacing: 2px; -webkit-border-vertical-spacing: 2px; line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;span class="yiv631583420Apple-style-span" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;b style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;a rel="nofollow" target="_blank" href="http://www.youthvoice.ro/english/titus-corlatean-head-of-foreign-affairs-commission-of-the-romanian-senate-romania-will-not-sign-the-association-agreement-between-serbia-and-european-union-until-the-ethnic-assimilation-process-against-the-romanians-in-timoc-stops/" style="line-height: 1.22em; text-decoration: underline; color: rgb(30, 102, 174); outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;span class="yshortcuts" id="lw_1305842123_0" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;youthvoice.ro: Titus Corlatean, head of foreign affairs commission of the Romanian Senate: Romania Will NOT Sign the Association Agreement between Serbia and European Union until the ethnic assimilation process against the Romanians in Timoc stops!&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;div style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;div style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 12px; line-height: 14px; -webkit-border-horizontal-spacing: 2px; -webkit-border-vertical-spacing: 2px;"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;span class="yiv631583420Apple-style-span" style="outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; font-size: 12px; line-height: 14px; -webkit-border-horizontal-spacing: 2px; -webkit-border-vertical-spacing: 2px;"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="-webkit-border-horizontal-spacing: 2px; -webkit-border-vertical-spacing: 2px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; font-family: arial; font-size: 10pt; "&gt;&lt;span class="yiv631583420Apple-style-span" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; "&gt;Romania's parliament &lt;strong style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;will not ratify the association agreement between &lt;span class="yshortcuts" id="lw_1305842123_1" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; border-bottom-style: dotted; border-bottom-width: 2px; border-bottom-color: rgb(54, 99, 136); cursor: pointer; "&gt;Serbia&lt;/span&gt; and the EU, unless &lt;span class="yshortcuts" id="lw_1305842123_2" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; border-bottom-style: dotted; border-bottom-width: 2px; border-bottom-color: rgb(54, 99, 136); cursor: pointer; "&gt;Belgrade&lt;/span&gt; discusses with the Romanian authorities about the rights of Romanian people in Serbia&lt;/strong&gt;. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;The comments were made by the head of foreign affairs commision in the Senate, Titus Corlatean, during a meeting with representatives of the Romanian comunity in Timoc Valley. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Mr Corlatean added that the Serbian government has so far refused to talk about the problems of the Romanian comunity in Serbia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;The &lt;span class="yshortcuts" id="lw_1305842123_3" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; border-bottom-style: dotted; border-bottom-width: 2px; border-bottom-color: rgb(54, 99, 136); cursor: pointer; "&gt;Romanians&lt;/span&gt; in Serbia have been artificially divided by the authorities in Belgrade in two distinct ethnic communities and organized into National Council of Romanian Minority, with the headquarter in &lt;span class="yshortcuts" id="lw_1305842123_4" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; cursor: pointer; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; border-bottom-style: none; border-bottom-width: initial; border-bottom-color: initial; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "&gt;Novi Sad&lt;/span&gt; - Voivodina (community recognized as Romanian) and National Council of Vlach Minority, with the headquarter in Petrovac, Timoc Valley (community NOT recognized as Romanian). Thus, the Serbian authorities have done everything possible to legitimate a Vlach Minority and a Vlach language (!!!) artificially created to speed up the ethnic assimilation of Romanian population. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In Timoc there are 154 Romanian localities and 46 mixed localities. The ethnic Romanians in the Timoc region of Serbia do not have any education in &lt;span class="yshortcuts" id="lw_1305842123_5" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; border-bottom-style: dotted; border-bottom-width: 2px; border-bottom-color: rgb(54, 99, 136); cursor: pointer; "&gt;Romanian language&lt;/span&gt;, they are not allowed church and media in Romanian language.&lt;/span&gt;&lt;div style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;span class="yiv631583420Apple-style-span" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;span class="yiv631583420Apple-style-span" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12px; "&gt;Sursa: Romanian Youth Voice  &lt;/span&gt;&lt;a rel="nofollow" target="_blank" href="http://www.youthvoice.ro/english/titus-corlatean-head-of-foreign-affairs-commission-of-the-romanian-senate-romania-will-not-sign-the-association-agreement-between-serbia-and-european-union-until-the-ethnic-assimilation-process-against-the-romanians-in-timoc-stops/" style="line-height: 1.22em; text-decoration: underline; color: rgb(30, 102, 174); outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;&lt;span class="yshortcuts" id="lw_1305842123_6" style="line-height: 1.22em; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; "&gt;http://www.youthvoice.ro/english/titus-corlatean-head-of-foreign-affairs-commission-of-the-romanian-senate-romania-will-not-sign-the-association-agreement-between-serbia-and-european-union-until-the-ethnic-assimilation-process-against-the-romanians-in-timoc-stops/&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6028236717132593450?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6028236717132593450/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6028236717132593450' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6028236717132593450'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6028236717132593450'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/titus-corlatean-romanian-senate-romania.html' title='Titus Corlatean, Romanian Senate: Romania will NOT Sign the Association Agreement Serbia-EU until the ethnic assimilation STOPS in Timoc, Serbia'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-1442165131168912190</id><published>2011-05-19T14:54:00.001-07:00</published><updated>2011-05-19T14:54:37.410-07:00</updated><title type='text'>Gazprom vinde cel mai scump gaz pentru România</title><content type='html'>&lt;div id="title_news3" sizcache="8" sizset="42"&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt; &lt;table style="MARGIN-RIGHT: 5px" cellspacing="0" cellpadding="0" width="1" align="left" border="0"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td valign="top"&gt;&lt;img style="BORDER-RIGHT: #a9a9a9 1px solid; BORDER-TOP: #a9a9a9 1px solid; BORDER-LEFT: #a9a9a9 1px solid; BORDER-BOTTOM: #a9a9a9 1px solid" alt="Gazprom vinde cel mai scump gaz pentru România " src="http://unimedia.md/content/news/big/gazprom-vinde-cel-mai-scump-gaz-pentru-romania.jpg" /&gt;  &lt;div class="fotodesc"&gt;Foto: gazprom.ru &lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td style="BACKGROUND: #f5f5f5; BORDER-BOTTOM: #ccc 1px dashed; HEIGHT: 1px"&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;span id="preamble_news3" sizcache="8" sizset="43"&gt; &lt;p sizcache="8" sizset="43"&gt;&lt;strong sizcache="8" sizset="43"&gt;Romania plateste  printre cele scumpe gaze exportate de Gazprom in Europa. In martie, statul roman  importa gaze cu 400 de dolari/1.000 de metri cubi, in timp ce alte state  europene achizitionau gaze rusesti cu circa 360 dolari/1.000 metri cubi, scrie  &lt;strong sizcache="8" sizset="43"&gt;&lt;a href="http://www.hotnews.ro/" target="_blank"&gt;hotnews.ro&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;. Gazprom a prognozat, recent, majorari  masive la preturile gazelor naturale furnizate Europei, putand ajunge chiar si  la 500 de dolari/1.000 metri pana la sfarsitul anului.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Potrivit Energy  Observer, care citeaza Interfax, in 2010 au fost inregistrate diferente foarte  mari de la stat la stat. De exemplu, Marea Britanie a cumparat importat gaze cu  191 dolari/1.000 mc, in timp ce Bulgaria a platit 310/1.000 mc, Polonia 336  dolari/1.000 mc, Grecia 357 dolari/1.000 mc, iar Ungaria 348 dolari. De  asemenea, un studiu al Center for European Enlargement Studies (CENS) arata ca  Germania a importat gaze cu un pret mediu de 271 dolari/1.000 mc, Italia cu 331  dolari, Franta cu 306, Austria cu 304, iar Finlanda cu 271.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;br /&gt;&lt;p sizcache="8" sizset="44"&gt;Preturi de import valabile pentru perioada  martie-aprilie 2011 (Surse: Argus Media, ANRE)&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Romania 400  dolari/1.000 mc&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Bulgaria 365 dolari/1.000 mc&lt;br /&gt;Ungaria 365  dolari/1.000 mc&lt;br /&gt;Italia 375 dolari/1.000 mc&lt;br /&gt;Germania 360 dolari/1.000  mc&lt;br /&gt;Franta 345 dolari/1.000 mc&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Moldova 320 dolari/1.000  mc&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Potrivit datelor furnizate chiar de Gazprom, pretul mediu al  gazelor exportate in statele europene a urcat de la 296,7 dolari pentru 1.000 de  metri cubi la 301,8 dolari pentru 1.000 de metri cubi.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Potrivit  reprezentantilor Ministerului Economiei al României, aceste diferente se explica  prin faptul ca difera foarte mult cantitatile de la tara la tara. Cu cat sunt  importate cantitati mai mari, cu atat si preturile sunt mai mici. Un raport al  Gazprom pe 2010 arata ca Romania a importat, anul trecut, 2,6 miliarde metri  cubi de gaze naturale.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Volumul de gaze exportate de Gazprom in statele  europene:&lt;br /&gt;Austria- 5,6 mld metri cubi&lt;br /&gt;Belgia - 0,5 mld metri  cubi&lt;br /&gt;Finlanda -4,8 mld metri cubi&lt;br /&gt;Franta - 8,9 mld metri cubi&lt;br /&gt;Germania  - 35,3 mld metri cubi&lt;br /&gt;Grecia- 2,1 mld metri cubi&lt;br /&gt;Italia - 13,1 mld metri  cubi&lt;br /&gt;Elvetia - 0,3 mld metri cubi&lt;br /&gt;Olanda - 4,3 mld metri cubi&lt;br /&gt;Turcia -  18,0 mld metri cubi&lt;br /&gt;Marea Britanie - 10,7 mld metri cubi&lt;br /&gt;Bosnia si  Hertegovina - 0,2 mld metri cubi&lt;br /&gt;Bulgaria - 2,3 mld metri cubi&lt;br /&gt;Croatia -  1,1 mld metri cubi&lt;br /&gt;Cehia - 9,0 mld metri cubi&lt;br /&gt;Ungaria - 6,9 mld metri  cubi&lt;br /&gt;Macedonia - 0,1 mld metri cubi&lt;br /&gt;Polonia - 11,8 mld metri  cubi&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Romania - 2,6 mld metri cubi&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Serbia - 2,1 mld metri  cubi&lt;br /&gt;Slovacia - 5,8 mld metri cubi&lt;br /&gt;Slovenia - 0,5 mld metri  cubi&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong sizcache="8" sizset="44"&gt;Sursa: &lt;a href="http://unimedia.md/"&gt;UNIMEDIA&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-1442165131168912190?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/1442165131168912190/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=1442165131168912190' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1442165131168912190'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1442165131168912190'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/gazprom-vinde-cel-mai-scump-gaz-pentru.html' title='Gazprom vinde cel mai scump gaz pentru România'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-1135343844225925149</id><published>2011-05-19T14:53:00.001-07:00</published><updated>2011-05-19T14:53:57.910-07:00</updated><title type='text'>Trai în primăriile Capitalei: prime, sporuri şi premii de 10 milioane de lei</title><content type='html'>&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt; &lt;a class="" title="Cristina Macuc" href="http://b365.realitatea.net/author/cristina-macuc/"&gt;Cristina  Macuc&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt; &lt;div class="sapou"&gt;În 2010, mii de bugetarii au ieşit în stradă şi au făcut greve  peste greve în faţa instituţiilor publice, declarându-se nemulţumiţi de  reducerea lefurilor. Unii dintre bugetari şi-au văzut însă suferinţa compensată  cu tot felul de sporuri, prime şi premii care, numai la nivelul primăriilor din  Bucureşti, se ridică la aproximativ 10 milioane de lei. Cu aceşti bani s-ar fi  putut plăti cu salariul minim brut pe ţară aproape trei sferturi din şomerii din  Capitală.&lt;/div&gt; &lt;div class="addthis_toolbox addthis_default_style "&gt;&lt;a class="addthis_button_tweet at300b" title="Tweet" target="_blank" ost="1" noh="1" at_titled="1"&gt;&lt;iframe style="WIDTH: 110px; HEIGHT: 20px" src="http://s7.addthis.com/static/r07/tweet03.html#href=http%3A%2F%2Fb365.realitatea.net%2Fnews%2Ftrai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei%2F&amp;amp;dr=http%3A%2F%2Fus.mc1100.mail.yahoo.com%2Fmc%2FshowMessage%3FsMid%3D4%26%26filterBy%3D%26.rand%3D1857695431%26midIndex%3D4%26mid%3D1_4214_AIQIw0MAARx5TdUlHQmZmDgqBhE%26fromId%3Dcatalincornea10%40yahoo.com&amp;amp;conf=product%3Dtbx-250%26data_track_clickback%3Dtrue%26username%3Db365%26pubid%3Db365&amp;amp;share=imp_url%3D0%26url%3Dhttp%253A%252F%252Fb365.realitatea.net%252Fnews%252Ftrai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei%252F%26title%3DTrai%2520%25C3%25AEn%2520prim%25C4%2583riile%2520Capitalei%253A%2520prime%252C%2520sporuri%2520%25C5%259Fi%2520premii%2520de%252010%2520milioane%2520de%2520lei%2520%257C%2520b365%26passthrough%3Dtwitter%253Dtext%25253DTrai%25252520%252525C3%252525AEn%25252520prim%252525C4%25252583riile%25252520Capitalei%2525253A%25252520prime%2525252C%25252520sporuri%25252520%252525C5%2525259Fi%25252520premii%25252520de%2525252010%25252520milioane%25252520de%25252520lei%25252520%2525257C%25252520b365%252526via%25253DAddThis%252526count%25253Dhorizontal&amp;amp;tw=text%3DTrai%2520%25C3%25AEn%2520prim%25C4%2583riile%2520Capitalei%253A%2520prime%252C%2520sporuri%2520%25C5%259Fi%2520premii%2520de%252010%2520milioane%2520de%2520lei%2520%257C%2520b365%26via%3DAddThis%26count%3Dhorizontal%26width%3D110" frameborder="0" scrolling="no" allowtransparency="" scrollbars="no" role="presentation"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_button_facebook_like at300b" title="Send to Facebook_like" target="_blank" layout="button_count" ost="1" noh="1" at_titled="1"&gt;&lt;iframe style="BORDER-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: 0px; OVERFLOW: hidden; BORDER-LEFT: 0px; WIDTH: 90px; BORDER-BOTTOM: 0px; HEIGHT: 25px; scrollbars: no; scrolling: no" src="http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http%3A%2F%2Fb365.realitatea.net%2Fnews%2Ftrai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei%2F&amp;amp;layout=button_count&amp;amp;show_faces=false&amp;amp;width=100&amp;amp;action=like&amp;amp;font=arial&amp;amp;layout=button_count" frameborder="0" scrolling="no" allowtransparency="" scrollbars="no"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_counter addthis_pill_style" url="http://b365.realitatea.net/news/trai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei/" ost="1" shares="2"&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_button_expanded" title="View more services" at_titled="1" modo="false"&gt;2&lt;/a&gt;&lt;a class="atc_s addthis_button_compact"&gt;&lt;span&gt;Share&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; &lt;div class="atclear"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" title="salarii (FOTO GrupRC)" alt="salarii (FOTO GrupRC)" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/05/salarii-FOTO-GrupRC-315x177.jpg" width="425" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="related_posts"&gt; &lt;h3&gt;Stiri recomandate&lt;/h3&gt; &lt;ul&gt; &lt;li&gt; &lt;div class="date"&gt;&lt;a title="Vezi toate articolele în DIN CARTIER" href="http://b365.realitatea.net/categorii/din-cartier/" rel="category tag"&gt;DIN  CARTIER&lt;/a&gt;,&lt;a title="Vezi toate articolele în FOCUS" href="http://b365.realitatea.net/categorii/focus/" rel="category tag"&gt;FOCUS&lt;/a&gt;  - 19 mai, 12:30&lt;/div&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/reabilitarea-blocurilor-cea-mai-mare-problema-in-sectorul-lui-negoita/"&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" title="OLYMPUS DIGITAL CAMERA" height="44" alt="OLYMPUS DIGITAL CAMERA" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/05/neg-315x177.jpg" width="77" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/reabilitarea-blocurilor-cea-mai-mare-problema-in-sectorul-lui-negoita/" rel="bookmark"&gt;Reabilitarea blocurilor, cea mai mare problemă în sectorul  primarului Negoiță&lt;/a&gt; &lt;/li&gt;&lt;li&gt; &lt;div class="date"&gt;&lt;a title="Vezi toate articolele în BANI" href="http://b365.realitatea.net/categorii/bani/" rel="category tag"&gt;BANI&lt;/a&gt;,&lt;a title="Vezi toate articolele în FOCUS" href="http://b365.realitatea.net/categorii/focus/" rel="category tag"&gt;FOCUS&lt;/a&gt;  - 16 mai, 20:06&lt;/div&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/caldura-de-35-milioane-de-lei-neplatita-in-capitala/"&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" title="După iarna 2010-2011, bucureștenii au acumulat datorii la întreținere de peste 12 milioane de dolari (Foto arhivafoto.ro)" height="44" alt="După iarna 2010-2011, bucureștenii au acumulat datorii la întreținere de peste 12 milioane de dolari (Foto arhivafoto.ro)" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/05/arhivafoto.ro_-315x177.jpg" width="77" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/caldura-de-35-milioane-de-lei-neplatita-in-capitala/" rel="bookmark"&gt;Căldură de 35 milioane de lei, neplătită în Capitală&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt; &lt;div class="oferta_zilei"&gt; &lt;h3&gt;Oferta zilei&lt;/h3&gt; &lt;div class="oferta_zilei_prod"&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/?post_type=promotie&amp;amp;p=62399"&gt;11 lei orice  pizza, la Freddo (Centrul Istoric)&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_img"&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/?post_type=promotie&amp;amp;p=62399"&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnails wp-post-image" title="Freddo Cafe" height="44" alt="Freddo Cafe" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/04/DSC04361-315x177.jpg" width="77" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_info"&gt;&lt;span&gt;VALOARE&lt;/span&gt; 11 ron&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_info"&gt;&lt;span&gt;REDUCERE&lt;/span&gt; -58%&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_info"&gt;&lt;span&gt;ECONOMIE&lt;/span&gt; 15 ron&lt;/div&gt; &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;Potrivit datelor centralizate de reporterii &lt;span style="COLOR: #ff0000"&gt;B&lt;/span&gt;365.ro, cele şase primării de sector au acordat  angajaţilor, anul trecut, pe lângă salarii, şi beneficii în bani în cuantum de  5,21 milioane lei (1,24 milioane euro). Cele mai mari sume au fost direcţionate  cu titlu de prime de vacanţă şi sporuri pentru condiţii vătămătoare de muncă,  adică celebrul spor “de antenă”.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Trebuie precizat faptul că atât primarul Sectorului 3 – democrat liberalul  Liviu Negoiţă, cât şi edilul Sectorului 5 – social democratul Marian Vanghelie,  au refuzat să furnizeze informaţiile privind sporurile şi primele acordate  salariaţilor din administraţia locală în cursul anului trecut. “Nu am niciun  răspuns. Îmi pare rău”, s-a disculpat Florin Gheorghe, purtătorul de cuvânt al  Primăriei Sectorului 3, după mai bine de două săptămâni de la formularea cererii  scrise a reporterilor &lt;span style="COLOR: #ff0000"&gt;B&lt;/span&gt;365.ro.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;În condiţiile în care primarii Negoiţă şi Vanghelie refuză, în mod constant,  să facă publice informaţii de interes pentru bucureşteni, reporterii au făcut o  estimare a costurilor totale pe baza mediilor celorlalte administraţii locale de  sector.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Topul sporurilor şi primelor acordate în sectoarele Capitalei poate fi  consultat în tabelul de mai jos.&lt;/p&gt; &lt;table cellspacing="0" rules="none" border="0" frame="void"&gt; &lt;colgroup&gt; &lt;col width="92"&gt; &lt;col width="86"&gt; &lt;col width="89"&gt; &lt;col width="101"&gt; &lt;col width="99"&gt;&lt;/colgroup&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="middle" width="420" bgcolor="#000000" colspan="5" height="31"&gt;&lt;span style="COLOR: #ffffff"&gt;Valoarea câştigurilor extrasalariale, obţinute de  angajaţii din primăriile Capitalei, în cursul anului 2010&lt;/span&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td valign="center" align="left" bgcolor="#cccccc" height="34"&gt;Primăria&lt;/td&gt; &lt;td valign="center" align="middle" bgcolor="#cccccc"&gt;premii&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#cccccc"&gt;prime de vacanţă&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#cccccc"&gt;sporuri condiţii de muncă&lt;/td&gt; &lt;td valign="center" align="middle" bgcolor="#cccccc"&gt;Total&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" height="17"&gt;Sectorul 1&lt;/td&gt; &lt;td align="middle"&gt;0 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle"&gt;395 725 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle"&gt;0 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="left"&gt;395 725 lei&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" bgcolor="#e6e6e6" height="17"&gt;Sectorul 2&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;0 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;403 000 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;590 000 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="left" bgcolor="#e6e6e6"&gt;993 000 lei&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" height="17"&gt;Sectorul 3&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" colspan="4"&gt;a refuzat să transmită informaţiile publice&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" bgcolor="#e6e6e6" height="17"&gt;Sectorul 4&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;465 676 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;346 183 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;483 602 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="left" bgcolor="#e6e6e6"&gt;1 295 461 lei&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" height="17"&gt;Sectorul 5&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" colspan="4"&gt;a refuzat să transmită informaţiile publice&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" bgcolor="#e6e6e6" height="17"&gt;Sectorul 6&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;0 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;440 807 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle" bgcolor="#e6e6e6"&gt;351 515 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="left" bgcolor="#e6e6e6"&gt;792 322 lei&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" height="34"&gt;Primăria Bucureşti&lt;/td&gt; &lt;td align="middle"&gt;1 560 000 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle"&gt;1 500 000 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="middle"&gt;1 570 000 lei&lt;/td&gt; &lt;td align="left"&gt;4 630 000 lei&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td align="left" bgcolor="#000000" colspan="5" height="17"&gt;&lt;span style="COLOR: #ffffff"&gt;Sursa: primăriile de sector şi Primăria Municipiului  Bucureşti&lt;/span&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt; &lt;p&gt;Pe lângă beneficiile extrasalariale acordate de cei şase primari de sector  propriilor angajaţi, edilul şef &lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/prime-si-sporuri-de-11-milioane-de-euro-la-primaria-capitalei/"&gt;Sorin  Oprescu a împărţit şi el oamenilor din subordine prime de vacanță, sporuri și  premii în valoare totală de 4,6 milioane lei (1,1 milioane euro)&lt;/a&gt;, suma  reprezentând circa 10% din totalul cheltuielilor de personal ale Primăriei  Municipiului Bucureşti.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Potrivit prevederilor legale în vigoare, premiile de care au beneficiat o  parte din angajaţii din primării reprezintă, de fapt, al 13-lea salariu acordat  o singură dată pe an. În categoria primelor de vacanţă intră beneficiile  încasate de funcţionarii publici la plecarea în concediul de odihnă. Astfel, pe  lângă indemnizaţia de concediu, funcţionarii publici de la primării au încasat  încă o sumă echivalentă cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în  vacanţă. Pe lista sporurilor care au intrat în conturile angajaţilor se află şi  cel de condiţii de muncă vătămătoare, respectiv sporul “de antenă”, adică acel  beneficiu acordat celor care lucrează în apropierea unor instalaţii care  generează cîmpuri electromagnetice cu radiofrecvenţă, precum sunt antenele de  telefonie mobilă.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Sporurile, primele şi premiile încasate de angajaţii primăriilor Capitalei ar  fi acoperit salarizarea a 15.000 de persoane, adică trei sferturi din şomerii  înregistraţi în Bucureşti la sfârşitul anului 2010, încadrate cu salariul minim  minim brut pe ţară garantat în plată.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa: &lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/trai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei/"&gt;http://b365.realitatea.net/news/trai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-1135343844225925149?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/1135343844225925149/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=1135343844225925149' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1135343844225925149'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1135343844225925149'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/trai-in-primariile-capitalei-prime.html' title='Trai în primăriile Capitalei: prime, sporuri şi premii de 10 milioane de lei'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7392933369452636021</id><published>2011-05-19T14:52:00.000-07:00</published><updated>2011-05-19T14:53:10.674-07:00</updated><title type='text'>Cum a fentat Vanghelie primăria cu 7 milioane de lei</title><content type='html'>&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;a class="" title="Cristina Macuc" href="http://b365.realitatea.net/author/cristina-macuc/"&gt;Cristina  Macuc&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt; &lt;div class="sapou"&gt;Primăria Sectorului 5, condusă de social democratul Marian  Vanghelie, are probleme în contabilitate. Abaterile sunt evaluate de Curtea de  Conturi la aproximativ șapte milioane de lei. Cei mai mulți bani, circa 5  milioane lei, reprezintă erori cu caracter financiar, au reținut inspectorii  Curții de Conturi.&lt;/div&gt; &lt;div class="addthis_toolbox addthis_default_style "&gt;&lt;a class="addthis_button_tweet at300b" title="Tweet" target="_blank" ost="1" noh="1" at_titled="1"&gt;&lt;iframe style="WIDTH: 110px; HEIGHT: 20px" src="http://s7.addthis.com/static/r07/tweet03.html#href=http%3A%2F%2Fb365.realitatea.net%2Fnews%2Fvanghelie-a-tepuit-statul-cu%2F&amp;amp;dr=http%3A%2F%2Fus.mc1100.mail.yahoo.com%2Fmc%2FshowMessage%3FsMid%3D4%26%26filterBy%3D%26.rand%3D1857695431%26midIndex%3D4%26mid%3D1_4214_AIQIw0MAARx5TdUlHQmZmDgqBhE%26fromId%3Dcatalincornea10%40yahoo.com&amp;amp;conf=product%3Dtbx-250%26data_track_clickback%3Dtrue%26username%3Db365%26pubid%3Db365&amp;amp;share=imp_url%3D0%26url%3Dhttp%253A%252F%252Fb365.realitatea.net%252Fnews%252Fvanghelie-a-tepuit-statul-cu%252F%26title%3DCum%2520a%2520fentat%2520Vanghelie%2520prim%25C4%2583ria%2520cu%25207%2520milioane%2520de%2520lei%2520%257C%2520b365%26passthrough%3Dtwitter%253Dtext%25253DCum%25252520a%25252520fentat%25252520Vanghelie%25252520prim%252525C4%25252583ria%25252520cu%252525207%25252520milioane%25252520de%25252520lei%25252520%2525257C%25252520b365%252526via%25253DAddThis%252526count%25253Dhorizontal&amp;amp;tw=text%3DCum%2520a%2520fentat%2520Vanghelie%2520prim%25C4%2583ria%2520cu%25207%2520milioane%2520de%2520lei%2520%257C%2520b365%26via%3DAddThis%26count%3Dhorizontal%26width%3D110" frameborder="0" scrolling="no" allowtransparency="" scrollbars="no" role="presentation" modo="false"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_button_facebook_like at300b" title="Send to Facebook_like" target="_blank" layout="button_count" ost="1" noh="1" at_titled="1"&gt;&lt;iframe style="BORDER-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: 0px; OVERFLOW: hidden; BORDER-LEFT: 0px; WIDTH: 90px; BORDER-BOTTOM: 0px; HEIGHT: 25px; scrollbars: no; scrolling: no" src="http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http%3A%2F%2Fb365.realitatea.net%2Fnews%2Fvanghelie-a-tepuit-statul-cu%2F&amp;amp;layout=button_count&amp;amp;show_faces=false&amp;amp;width=100&amp;amp;action=like&amp;amp;font=arial&amp;amp;layout=button_count" frameborder="0" scrolling="no" allowtransparency="" scrollbars="no"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_counter addthis_pill_style" url="http://b365.realitatea.net/news/vanghelie-a-tepuit-statul-cu/" ost="1" shares="1"&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_button_expanded" title="View more services" at_titled="1"&gt;1&lt;/a&gt;&lt;a class="atc_s addthis_button_compact"&gt;&lt;span&gt;Share&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; &lt;div class="atclear"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" title="Primarul Vanghelie este acuzat că a prejudiciat statul cu 7 milioane de lei" alt="Primarul Vanghelie este acuzat că a prejudiciat statul cu 7 milioane de lei" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/05/marian-vanghelie-branza-315x177.jpg" width="425" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="related_posts"&gt; &lt;h3&gt;Stiri recomandate&lt;/h3&gt; &lt;ul&gt; &lt;li&gt; &lt;div class="date"&gt;&lt;a title="Vezi toate articolele în BANI" href="http://b365.realitatea.net/categorii/bani/" rel="category tag"&gt;BANI&lt;/a&gt;,&lt;a title="Vezi toate articolele în FOCUS" href="http://b365.realitatea.net/categorii/focus/" rel="category tag"&gt;FOCUS&lt;/a&gt;  - 18 mai, 08:00&lt;/div&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/trai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei/"&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" title="salarii (FOTO GrupRC)" height="44" alt="salarii (FOTO GrupRC)" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/05/salarii-FOTO-GrupRC-315x177.jpg" width="77" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/trai-in-primariile-capitalei-prime-sporuri-si-premii-de-10-milioane-de-lei/" rel="bookmark"&gt;Trai în primăriile Capitalei: prime, sporuri şi premii de 10  milioane de lei&lt;/a&gt; &lt;/li&gt;&lt;li&gt; &lt;div class="date"&gt;&lt;a title="Vezi toate articolele în BANI" href="http://b365.realitatea.net/categorii/bani/" rel="category tag"&gt;BANI&lt;/a&gt;,&lt;a title="Vezi toate articolele în FOCUS" href="http://b365.realitatea.net/categorii/focus/" rel="category tag"&gt;FOCUS&lt;/a&gt;  - 16 mai, 20:06&lt;/div&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/caldura-de-35-milioane-de-lei-neplatita-in-capitala/"&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" title="După iarna 2010-2011, bucureștenii au acumulat datorii la întreținere de peste 12 milioane de dolari (Foto arhivafoto.ro)" height="44" alt="După iarna 2010-2011, bucureștenii au acumulat datorii la întreținere de peste 12 milioane de dolari (Foto arhivafoto.ro)" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/05/arhivafoto.ro_-315x177.jpg" width="77" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/caldura-de-35-milioane-de-lei-neplatita-in-capitala/" rel="bookmark"&gt;Căldură de 35 milioane de lei, neplătită în Capitală&lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt; &lt;div class="oferta_zilei"&gt; &lt;h3&gt;Oferta zilei&lt;/h3&gt; &lt;div class="oferta_zilei_prod"&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/?post_type=promotie&amp;amp;p=62399"&gt;11 lei orice  pizza, la Freddo (Centrul Istoric)&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_img"&gt;&lt;a href="http://b365.realitatea.net/?post_type=promotie&amp;amp;p=62399"&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnails wp-post-image" title="Freddo Cafe" height="44" alt="Freddo Cafe" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/04/DSC04361-315x177.jpg" width="77" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_info"&gt;&lt;span&gt;VALOARE&lt;/span&gt; 11 ron&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_info"&gt;&lt;span&gt;REDUCERE&lt;/span&gt; -58%&lt;/div&gt; &lt;div class="oferta_zilei_info"&gt;&lt;span&gt;ECONOMIE&lt;/span&gt; 15 ron&lt;/div&gt; &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;Raportul de control al Camerei de Conturi a Municipiului București a fost  realizat în toamna anului trecut pentru activitatea desfășurată de primăria  Sectorului 5 în anul 2009.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Conform documentului, subordonații lui Vanghelie au înregistrat greșit sau nu  au evidențiat deloc în contabilitatea instituției o sumă de aproximativ 5  milioane de lei. Astfel, contabilii au uitat să înregistreze în contabilitate 3  milioane de lei reprezentând bani încasați drept garanții de bună execuție a  unor lucrări. De asemenea, angajații Primăriei Sectorului 5 nu au făcut mai  nimic pentru a recupera din datoriile de la populație, “activitatea de urmărire  a încasării creanțelor bugetare în sumă de 1.330.998 lei, limitându-se la  transmiterea somațiilor de plată cu întârziere”, au remarcat inspectorii de la  Curtea de Conturi. Totodată, comisionul aferent amenzilor încasate prin CEC Bank  a fost reținut eronat la capitolul cheltuieli ale instituției, se arată în  raportul de control.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;Vanghelie nu a pus la vedere banii din publicitate&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Potrivit sursei citate, Primăria Sectorului 5 a mai făcut și alte gafe care  i-ar fi putut aduce în plus la bugetul local suma de 1,85 milioane de lei din  impozite și taxe colectate de la locuitorii sectorului, dar și dacă ar fi  declarat toate terenurile și clădirile închiriate sau toți banii pe care îi  încasează din publicitatea stradală. Astfel, în categoria abaterilor generatoare  de venituri suplimentare, inspectorii Curții de Conturi au reținut  “subdimensionarea veniturilor bugetului local urmare nedeclarării la organul  fiscal a clădirilor proprietate nou construite, a suprafețelor de teren  închiriate sau date în folosință, neaplicării de către organul fiscal a cotei de  impozit de 10% în cazul contribuabililor care nu au depus documente privind  reevaluarea clădirilor, nedeclarării suprafeţelor ocupate pe domeniul public cu  panouri şi structuri de afişaj în scop de reclama şi publicitate, nedeclarării  afişajelor și structurilor de afişaj în scop de reclamă şi publicitate,  utilizate la locul desfăşurării activităţii de agenţi economici”.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;În același document se menționează că bugetul primăriei Sectorului 5 a fost  prejudiciat cu peste 200.000 de lei prin plata nejustificată a unor lucrări de  reabilitare termică. “În timpul misiunii de audit financiar au fost recuperate  de la SC Lux Construct SRL suma de 200.011 lei și daunele aferente în sumă de  10.509 lei”, au punctat inspectorii Curții de Conturi.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Pe parcursul anului 2009, primarul Vanghelie a autorizat cheltuieli în sumă  de 625 milioane lei (149 milioane euro), cheltuielile de personal fiind în  cuantum de aproximativ 26 milioane lei (circa 6 milioane euro).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa: &lt;a href="http://b365.realitatea.net/news/vanghelie-a-tepuit-statul-cu/"&gt;http://b365.realitatea.net/news/vanghelie-a-tepuit-statul-cu/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7392933369452636021?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7392933369452636021/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7392933369452636021' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7392933369452636021'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7392933369452636021'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/cum-fentat-vanghelie-primaria-cu-7.html' title='Cum a fentat Vanghelie primăria cu 7 milioane de lei'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8585867621615866300</id><published>2011-05-19T14:33:00.000-07:00</published><updated>2011-05-19T14:52:21.710-07:00</updated><title type='text'>Fundatia Soros ataca patriotismul, basarabenii si Romania printr-un “studiu” fals si ticalos. Soros si GDS, primii vectori ai legitimarii “limbii si p</title><content type='html'>&lt;h2 class="title"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;h2 class="title"&gt;Fundatia Soros ataca patriotismul, basarabenii si Romania printr-un “studiu” fals si ticalos. Soros si GDS, primii vectori ai legitimarii “limbii si poporului moldovenesc” dupa 1989&lt;/h2&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="postdate"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="entry"&gt;&lt;div class="translate_block"&gt;&lt;hr class="translate_hr"&gt; &lt;/div&gt; &lt;div id="content_div-25447"&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;a class="highslide" href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/devil-soros.jpg"&gt;&lt;img class="aligncenter size-full wp-image-19929" title="devil soros" height="471" alt="" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/devil-soros.jpg" width="344" /&gt;&lt;/a&gt;In 1994, Fundatia Soros si Grupul pentru Dialog Social legitimau  “academic”, pentru prima oara in Romania, “limba moldoveneasca” si “poporul  moldovenesc”.&lt;/strong&gt; &lt;strong&gt;Renate Weber, Gabriel Andreescu si Valentin Stan  semnau impreuna un “studiu” despre legalitatea “moldovenismului” publicat in  revista de propaganda a GDS, “22”. Intitulat “Relatiile Romaniei cu Republica  Moldova”, studiul a fost preluat imediat de presa guvernamentala de la Chisinau,  “Nezavisimaia Moldova”, “Moldova Suverana” si “Comunistul”, organul Partidului  Comunistilor din Republica Moldova. O &lt;a href="http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&amp;amp;task=view&amp;amp;id=499&amp;amp;Itemid=1"&gt;critica  a lui a fost publicata de Civic Media&lt;/a&gt;. Dupa ani, acelasi principal vector  antiromanesc recidiveaza printr-un asa-zis nou “studiu”, semnat de “impartialii”  &lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu, Victoria  Stoiciu, cu totii cadre ale scolii trotkiste deghizate sub diverse  falduri.&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt; Prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Facultatea de  Sociologie a Universitatii Bucuresti si Director al Centrului European pentru  Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane demonteaza “studiul” mincinos,  raspandit de mass media de aceeasi sorginte ca si Fundatia Soros, de la  Bucuresti si Chisinau.&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;Studiul Fundatiei Soros despre ”Republica Moldova în conştiinţa  publică Românească” este doar un produs ideologic inexact&lt;br /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;/strong&gt;Studiul lansat de Fundatia Soros,”Republica Moldova în  conştiinţa publică Românească” are o serie de inexactităţi pe care le-am numit  „de fond” şi „concrete”. Problemele de fond trimit la plasarea precară a  lucrării în logica ştiinţei, mai cu seamă în raport cu sociologia. Chestiunile  concrete sunt detalii care completează, ilustrează sau sunt consecinţe ale  erorilor de fond. Sscopul materialului nu este acela de a contribui la  cunoaşterea problematicii Basarabiei, ci de a plasa nişte concluzii prefabricate  în spaţiul public din România, folosind prestigiul „cercetării ştiinţifice” şi  pe cel al Fundaţiei sub girul căruia acesta a fost produs.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Inexactităţi de fond&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Titlul: „Republica Moldova în conştiinţa publică românească”. Acesta pleacă  de la premisa că un produs ideologic poate fi identificat şi măsurat în  conştiinţa unor comunităţi mari. Nu orice fapt social pătrunde în conştiinţă.  Republica Moldova este un produs ideologic, al geopoliticii expansionare ruseşti  spre Gurile Dunării şi Strâmtori. Ca produs ideologic este un produs  superficial. Logica ideologiilor este alta decât aceea a comunităţilor. Avem  sociologii diferite. Eventual, ar fi putut fi cercetată „Republica Moldova în  discursul public din România” – şi astfel am fi avut acelaşi nivel de adâncime  al realităţilor: şi Republica Moldova şi discursul public aparţin în bună măsură  dimensiunii ideologice. Din acest punct de vedere, studiul îşi proclamă propriul  impas prin titlu.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Metodologic. Studiul conţine o serie întreagă de termeni neexplicitaţi. Pe  lângă faptul că sunt neexplicitaţi sau insuficient lămuriţi, aceştia sunt  încărcaţi deja cu tendinţe de răspuns, certificând orientarea ideologică a  materialului, fapt care depăşeşte proporţiile admisibile într-un studiu  sociologic. Iată, de pildă, cercetarea identifică unii respondenţi ca fiind  „naţionalişti exclusivişti fermi”. Termenul trimite la o atitudine foarte  complexă, cu cel puţin trei componente, fiecare având propria sa adâncime,  depăşind cu mult cadrul unei simple variabile care ar trebui măsurată. Cum arată  un asemenea om? Au realizatorii un profil psihosociologic? În orice cercetare se  pleacă de la nişte ipoteze, se specifică populaţia. Desigur, ni se spune că au  fost investigaţi adulţii din România, în cadrul unui eşantion reprezentativ.  Numai că materialul face referire la o anume parte a populaţiei, cei care sunt  „mândrii” şi „naţionalişti” pe o scală foarte aproximativă între „exclusivist”  şi „detaşat”. În consecinţă, o fi populaţia aleasă aleatoriu, dar studiul este  interesat „de o anume populaţie”, nu în general. În raport cu structurarea  acesteia nu se spune nimic. Studiul instituie împărţirea populaţiei în profiluri  psihosociologice în afara oricărui argument, ceea ce este de natură să pună sub  semnul întrebării neutralitatea, mai exact deontologia acestuia.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Studiul împarte arbitrar (fără argument) populaţia investigată în „români” şi  „locuitori ai statului vecin” şi aceasta este o altă eroare de fond. În timp ce  populaţia din România are caracter etnic, cea de la Nistru este lipsită de  caracter etnic. Studiul compară un popor cu o populaţie, ceea ce este imposibil  şi, în plus, analizează fenomene de substrat, la nivelul conştiinţei, folosind  instrumente inadecvate sau rău explicitate.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Teoretic: separarea de valoare dintre „naţionalismul etnic” şi „naţionalismul  civic”, considerând că „naţionalismul etnic” este rău iar „naţionalismul civic”  este bun. (p.26)&lt;/p&gt; &lt;p&gt;a) În primul rând, această distincţie este una teoretică şi este relativ  recentă, fiind discutată, la sfârşitul sec. al XX-lea, de Gellner şi Anthony  Smith.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span id="more-25447"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;b) Este cert că „normalul” la care au ajuns comunităţile poate să difere de  ceea ce cred unii teoreticieni. „Normalul” este intrinsec comunităţii şi, de  regulă, nu poate fi instituit de cercetători care, mai mult, nu au nici o  autoritate morală să se transforme în judecători ai popoarelor.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;c) Eroarea cea mai serioasă a acestui studiu este emiterea de judecăţi de  valoare și utilizarea unei etichetări: naţionalismul etnic nu este bun,  naţionalismul civic este bun. Conform literaturii de specialitate,  caracteristicile etnico-naţionale sunt rezultatul împrejurărilor istorice şi al  caracteristicilor antropologice specifice, nu pot fi judecate ca fiind bune sau  rele. În al doilea rând, chiar dacă Estul ar fi caracterizat de „naţionalismul  etnic”, acesta în nici un caz nu este întemeiat pe excludere, ci pe tradiţia  populară, spre deosebire de „naţionalismul civic” de tip occidental creat de sus  în jos, de tip birocratic, de stat. Tradiţia populară fixează comunităţile în  cadrul lor simbolic prin apropiere, nu prin excludere. Singurele forme de  excludere sunt de tip politico-ideologic şi acestea au fost introduse de  politica de rusificare forţată începută de ţarism şi continuată brutal de URSS,  pentru a fi reluată sub regimul Voronin. În plus, naţionalismul civic poate fi  el însuşi foarte exclusivist, dacă este să ne amintim de Masacrul hughenoţilor  de Sf. Bartolomeu (Franţa, 1572), Noaptea vitrinelor sparte (Germania 1938) până  la deportarea în masă a romilor din Franţa (Sarkozy, 2010), sau, de ce nu, la  distorsionarea pieţei europene a forţei de muncă prin interzicerea liberei  circulaţii a muncitorilor din România şi Bulgaria într-o serie de state  occidentale.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;d) Studiul face referiri parţiale la contextul istoric al analizei, acesta  fiind a treia mare eroare teoretică. Naţionalismul civic a fost soluţia organică  a Vestului la problemele constituirii unei identităţi naţionale. Naţionalismul  etnic în Est a fost soluţia potrivită identităţii naţionale în alt context. Mai  mult decât atât, ambele tipuri nu există separat decât în teorie, de-a lungul  timpului luând forme comune adeseori. Pentru discuţie vezi autorii citaţi, în  special Smith, „National identity”. Generalizarea operată de autorii studiului,  conform căreia „de regulă naţionalismul etnic” este „discriminatoriu” (p.26) nu  are nici un fel de suport teoretic în lucrarea citată şi nici un fel de argument  în cuprinsul cercetării. Aşa de pildă, autorii ignoră afirmaţiile lui Smith cu  privire la caracterul organic al naţionalismului etnic şi caracterul  politic-birocratic al naţionalismului civic. Rezultă că doar naţiunile din est  ar fi organice (demotice), ceea ce Smith numeşte „etnii verticale”, în timp ce  Occidentul este alcătuit din naţiuni construite „lateral”, ca urmare a voinţei  suveranilor. În consecinţă, caracteristicile pozitive atribuite „naţionalismului  civic” în opoziţie cu „naţionalismului etnic” sunt incorecte atât din punct de  vedere teoretic cât şi din punct de vedere istoric.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Cu un aparat teoretic deficitar, operaţionalizarea indicatorilor devine  imprecisă. Ajungem la termeni greu de înţeles precum „mândrie naţională  neexclusivistă moderată” care fac argumentaţia confuză. În acest fel, analiza pe  marginea „atitudinii faţă de istorie” ajunge la concluzii comice: „naţionaliştii  exclusivişti” consideră poporul român vinovat de pierderea Basarabiei în august  1940 (p.33), iar exemplele pot continua. Ideea este că dacă eşti naţionalist cum  … dai vina pe propriul popor? Ce înseamnă să fii naţionalist dacă te raportezi  prin … separare de propriul popor? Şi ce fel de sociologie este aceea în care se  ajunge la a discuta despre „vina poporului” în raport cu un fapt politic  punctual?&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Contextul. Contextul este cadrul developării datelor descoperite, este  fundalul în raport cu care lucrurile culese în teren au sens. Cadrul istoric  este contextul obligatoriu în raport cu o astfel de cercetare. Contextul însă  este denaturat. Ne vom referi la premise, cele care conferă precizie ulterioară  argumentului: anexarea Basarabiei ca urmare a ultimatumului sovietic din iunie  1940 este prezentată ca „dezlipire a Basarabiei din componenţa României” (p.23).  Sintagma denaturează istoria în sensul că elimină caracterul arbitrar şi agresor  al geopoliticii ruseşti, plasând subiectul cercetării, „conştiinţa” publicului  din România într-un cadru nefiresc de neutru. Neutralitatea contextului istoric  are însă un scop, acela de a plasa naţionalismul românesc în partea negativă a  sensului istoric şi de a dezincrimina bolşevismul de crimele sale. Eliminând  agresiunea comunistă, reacţia naţională românească este prezentată de autorii  studiului ca „derapaj pro-unionist.” Aceasta este o ultimă dovadă a caracterului  ideologizat al acestui studiu, care-l trimite în derizoriul altor sensuri,  probabil în geopolitica intereselor străine în această parte de lume.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Concret&lt;/p&gt; &lt;p&gt;1. Problema: „Cât de prezentă este RM în conştiinţa publică românească”? –  p.7. Dar dacă în conştiinţa românească e Basarabia, și nu RM? Cum au ales unul  in locul celuilalt? Se preinstituie un reper ideologic care este de natură să  distorsioneze grav cercetarea. Problema nu este negarea existenţei oficiale a R.  Moldova, ci a existenţei sale în conştiinţa publică. Se insinuează că dacă în  conştiinţa publică R. Moldova are altă reprezentare decât cea a unui stat cu  existenţă separată, publicul ar fi „naţionalist”, deci retrograd.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;2. „Atitudinea faţă de naţionalism” – trebuie să avem atitudine faţă de  naţionalism? Naţionalismul el însuşi este o atitudine. (p.8)&lt;/p&gt; &lt;p&gt;3. Separarea dintre români şi „locuitorii ţării vecine” p.8, sau „cetăţenii  statului vecin”. Acesta este obiectivul cercetării: ce cred românii despre  „locuitorii ţării vecine”. Locuitorii țării vecine sunt o etnie (nouă)?&lt;/p&gt; &lt;p&gt;4. Studiul propune „o rectificare” în relaţia dintre România şi Basarabia  (p.8). „Rectificare” prin scoaterea ingredientului naţional, care devine  negativ, „naţionalism” sau fără identitate, devin „locuitorii ţării vecine”.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;5. Raportul omite esenţa relaţiilor dintre cele două teritorii. Mai întâi  abstractizează spaţiile numindu-le state. Apoi identifică sursa răului în  România, la „români”, în relaţie cu altă identitate pe care o lipseşte de  conţinut: când se referă la românii basarabeni le spune „locuitorii statului  vecin”.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;6. O altă instanţă a reificării este termenul de „mobilitate”. – p.9. În loc  să facă trimitere la „reluarea relaţiilor artificial întrerupte între membrii  aceluiaşi popor”, raportul foloseşte un termen reificat, abstract, fără  conţinut, de „mobilitate a cetăţenilor”, omiţând esenţa etnic-unitară a celor  două spaţii (România şi R. Moldova).&lt;/p&gt; &lt;p&gt;7. Încadrarea basarabenilor ca „imigranţi” (p.10) în România denotă încă  odată situarea cercetării în cercul preocupărilor care pune problema în afara  ideii de românitate şi românesc. În plus, developează o altă eroare  metodologică: nu poţi opera la nivelul conştiinţei colective căutând lucruri  exterioare, în cazul nostru „imigranţi”. La nivelul conştiinţei se înregistrează  fapte, lucruri, procese intime, în cazul nostru ar fi trebuit căutaţi  basarabenii. La nivelul conştiinţei avem mitologia străinului, ceea ce nu e  cazul nostru, imigrantul situându-se la nivelul discursului public.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;8. O altă eroare metodologică constă în căutarea Basarabiei printre „formele  de consum media” (p.15). Se face confuzie între educaţie şi mass-media.  Basarabia este parte a educaţiei naţionale. Cum ştim foarte bine, mass-media nu  este parte a acestui proces, dimpotrivă, cum bine arată autorii, mass-media este  parte a culturii de consum, care este altceva decât cultura educaţională. În  consecinţă, Basarabia, sau cum spun autorii, „Republica Moldova” nu este căutată  unde trebuie. Totodată, cultura este mai mult decât informare, este cunoaştere  împărtăşită, care are legătură cu un cadru de tip colectiv care scapă complet  metodologiei studiului. Din acest punct de vedere, cercetarea ar fi trebuit să  aibă cu totul alte variabile. Rezultă că fidelitatea lucrării, dacă măsoară ceea  ce îşi propune, lasă foarte serios de dorit.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;a. Aşa de pildă, faptul că 57,5% dintre locuitorii din România „sunt  dezinteresaţi în legătură cu subiectul RM” nu face decât să certifice eroarea  metodologică: românii, ca orice mare colectivitate etnică, nu au decât interese  colective identitare. Marile comunităţi nu au „agende” şi nici nu sunt  interesate de ideologii sau alte fenomene de suprafaţă. În consecinţă, românii  ca şi colectivitate nu pot fi interesaţi de Republica Moldova. Ar fi fost cu  totul alta situaţia dacă ar fi fost întrebaţi de „fraţii lor basarabeni”, este o  diferenţă ontologică, acolo este locul unde se află comunitatea. (p.20)&lt;/p&gt; &lt;p&gt;b. Tot aici, o altă eroare de exprimare, de astă dată cu „utilitate”  manipulatorie: tabelul 3 se numeşte „Populaţia României în funcţie de nivelul de  cunoaştere şi interesul faţă de subiectele referitoare la Republica Moldova”.  Subiectele referitoare la Republica Moldova reprezintă cu totul altceva decât  „receptivitatea sau dezinteresul în legătură cu subiectul RM”. Faptul că românii  pot fi dezinteresaţi de subiectul RM, să zicem ca actuală denumire a unui  teritoriu care, în bună măsură, se suprapune cu fosta provincie Basarabia  înseamnă ceva, iar dezinteresul faţă de subiectele referitoare la RM cum ar fi,  de pildă, grindina sau vizita lui Moş Crăciun în RM, reprezintă cu totul  altceva.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;9. Etichete care metodologic construiesc tendinţe: „grupul naţionalişti  exclusivişti”, „grupul celor care se distanţează de orice formă de mândrie  naţională” (p.20). Prin „tendinţă” înţelegem de fapt prejudecată şi etichetare  ideologică. Avem astfel „o populaţie bună” („cei care se distanţează de orice  formă de mândrie naţională”) şi „o populaţie rea” („naţionalişti exclusivişti”).  Este inadmisibil metodologic să construieşti o cercetare pe variabile prin a  căror măsurătoare să îţi susţii ipotezele dar pe care îţi propui într-o  cercetare ulterioară să le validezi: „Asumăm – dar acest lucru rămâne să facă  subiectul unor cercetări calitative mai aprofundate – că în cazul  naţionaliştilor exclusivişti toleranţa faţă de utilizarea de către locuitorii RM  a unor regionalisme sau cuvinte din limba rusă în limbajul curent este  considerată un soi de „atentat” la identitatea limbii române, despre care  probabil au o viziune la fel de exclusivistă şi puristă ca şi despre naţiune. În  viziunea naţionaliştilor exclusivişti, orice element alogen trebuie exclus şi,  prin consecinţă, dacă nu poate fi exclus, se redefineşte şi se pune în chestiune  categoria generală din care elementul alogen face parte – graiul sau dialectul  în cauză.” (p.38)&lt;/p&gt; &lt;p&gt;10. Operaţionalizarea termenilor (pp.26-27) de „naţionalism exclusivist  ferm”, „naţionalism de distanţare ferm”, de „mândrie naţională neexclusivă  fermă” trimite la o teorie a naţionalismului, respectiv a uneia a „mândriei  naţionale”. Am arătat la început că premisele privind naţionalismul sunt  incorecte din punct de vedere teoretic şi inadecvate istoric. În consecinţă,  operaţionalizarea lor ulterioară este inutilă: dacă teoria este inadecvată,  variabilele sunt, inevitabil, inapte să măsoare realul. În ceea ce priveşte  „mândria naţională”, acesta este un concept definit circular, „sunt mândru că  sunt român”. Conceptualizarea circulară este o eroare elementară: nu putem  defini un termen prin el însuşi. Din acest punct de vedere, termeni precum  „mândria naţională neexclusivă reţinută” sunt pur şi simplu caragialeşti:  complicaţi lingvistic, preţioşi în loc de conţinut şi ne-etici, ne-profesionali.  Pe de altă parte, chiar dacă ar fi fost corect definite, este greu de crezut că  puteam „descoperi” Republica Moldova din conştiinţa românilor prin termenii de  naţionalism şi mândrie, pentru că termenul este un construct ideologic în afara  conceptului naţional sau de mândrie românească.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;a. „Metodologia de definire a scalei naţionalismului” (tabel 2, p.27) nu are  nici o legătură cu practica metodologică. Metodologia este calea prin care avem  acces la date. Tabelul la care facem referire este o înşiruire de etichete care  par ad-hoc, fără argument logic sau sociologic, care trimit la judecăţi de  valoare, finalitate străină de cercetarea sociologică. În consecinţă,  metodologia are un aparat argumentativ tot atât de restrâns ca şi teoria.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;b. Scala reprezintă o ierarhizare a itemilor, a intensităţii numerice a  acestora. Autorii nu ne lămuresc de care scală este vorba şi după ce criterii au  ierarhizat itemii. Cum ierarhia există, înseamnă că cercetarea este orientată  după umori personale sau, în cel mai fericit caz, este expresia unei ideologii  nemărturisite, în care naţionalul este „rău”, iar îndepărtarea de el este  „bună”.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;11. „Cu cât scade gradul de naţionalism, cu atât creşte ponderea celor cu  studii medii sau superioare” (p.29). În acelaşi timp, ni se spune că o bună  parte dintre tinerii între 18-24 de ani ar fi marcaţi de o „mândrie  neexclusivistă reţinută” (p.29). În final, aflăm că „tinerii până în 34 de ani  sunt mai degrabă supra-reprezentaţi în interiorul grupurilor cu un naționalism  foarte jos – mândrie naţională reţinută sau deloc”. Rezultă că acestor tineri nu  prea le place fie să fie români, fie limba română, fie nu prea se simt mândrii  că sunt români sau nu prea sunt preocupaţi „de România”, în termenii tabelului 2  de la p. 27. Dincolo de strania exprimare a corelaţiei dintre naţionalism şi  educaţie, ajungem la concluzii imposibile din punct de vedere sociologic: cum  identitatea naţională este un atribut obligatoriu al insului, ar rezulta că  tinerii intervievaţi nu au identitate naţională, ceea ce este absurd.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;12. Foarte curioasă întrebarea „Dumneavoastră personal în ce măsură sunteţi  de acord cu următoarele afirmaţii?” cu posibilitatea de răspuns: „O soluţie  pentru unirea României şi a Republicii Moldovei ar putea fi federalizarea ţării,  cu o autonomie substanţială pentru Moldova” (p.98). Se developează astfel o  preocupare mai prozaică a autorilor, care coincide cu planul rusesc mai vechi,  lansat din vremea guvernării lui Putin în Rusia, în 2004, aşa-numitul „plan  Belkovski”, privind federalizarea R. Moldova.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;***&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Teoria, metoda sunt cele mai importante componente ale ştiinţei. Substituirea  judecăţii de realitate cu judecata de valoare, dezetnicizarea în studiu a  populaţiei dintre Prut şi Nistru, în condiţiile în care face obiectul unei  cercetări privind conştiinţa naţională, plasarea inexactă a contextului istoric  şi utilizarea prin omisiune a analizei lui Smith privind cele două tipuri de  naţionalism (civic şi etnic) sunt cele mai evidente erori de fond ale  studiului.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;În concluzie, cercetarea este inadecvat aşezată în raport cu noţiunea de  naţionalism. Naţionalismul este considerat un rău social, ceea ce este o opţiune  ideologică. Opţiunea ideologică este libertatea câştigată după 1989 însă, în  ştiinţă, ideologia este filtrată prin teorii şi paradigme, se supune rigorilor  metodologice.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Din punct de vedere ştiinţific, naţionalismul este sentimentul de devotament  al insului faţă de o instanţă superioară sieşi şi a propriului grup de interese  (Britannica).&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Dacă autorii ar fi operat corect cu noţiunea consacrată a naţionalismului,  inclusiv în formele sale „civic” şi „etnic”, ar fi avut, poate, acces la  conştiinţa marii colectivităţi despărţite de Prut.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Prof. univ.dr. Radu Baltasiu, Facultatea de Sociologie a  Universitatii Bucuresti si Director al Centrului European pentru Studii in  Probleme Etnice al Academiei Romane&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal; "&gt;Sursa: &lt;a href="http://roncea.ro/2011/05/17/fundatia-soros-ataca-patriotismul-basarabenii-si-romania-printr-un-studiu-fals-si-ticalos-soros-si-gds-primii-vectori-ai-legitimarii-limbii-si-poporului-moldovenesc-dupa-1989/"&gt;http://roncea.ro/2011/05/17/fundatia-soros-ataca-patriotismul-basarabenii-si-romania-printr-un-studiu-fals-si-ticalos-soros-si-gds-primii-vectori-ai-legitimarii-limbii-si-poporului-moldovenesc-dupa-1989/&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8585867621615866300?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8585867621615866300/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8585867621615866300' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8585867621615866300'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8585867621615866300'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/fundatia-soros-ataca-patriotismul.html' title='Fundatia Soros ataca patriotismul, basarabenii si Romania printr-un “studiu” fals si ticalos. Soros si GDS, primii vectori ai legitimarii “limbii si p'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-993527627642800268</id><published>2011-05-12T10:17:00.000-07:00</published><updated>2011-05-13T13:39:16.358-07:00</updated><title type='text'>Croaziera de o săptămână Giurgiuleşti (Republica Moldova) – Delta Dunării – Istanbul – Giurgiuleşti între 325 şi 1500 de dolari</title><content type='html'>După o pauză de un an şi jumătate, cursa maritimă Giurgiuleşti-Istanbul-Giurgiuleşti a fost relansată. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 2 mai informează &lt;a href="http://www.timpul.md/articol/video-timpul-md-cursa-giurgiulesti-istanbul-pe-princessa-elena-23166.html" title=""&gt;Timpul.md&lt;/a&gt;. Croaziera durează o săptămână - patru zile pasagerii vor fi pe mare, iar restul timpului în unul dintre cele mai renumite orașe ale lumii - Istanbul. Înainte de a ajunge la destinaţie, nava „Princessa Elena” parcurge 12 ore prin Delta Dunării şi 20 de ore pe Marea Neagră. Biletele pentru această croazieră variază între 325 şi 1500 de dolari.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/PyVwpsNRBww" frameborder="0" allowfullscreen&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-993527627642800268?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/993527627642800268/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=993527627642800268' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/993527627642800268'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/993527627642800268'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/croaziera-de-o-saptamana-giurgiulesti.html' title='Croaziera de o săptămână Giurgiuleşti (Republica Moldova) – Delta Dunării – Istanbul – Giurgiuleşti între 325 şi 1500 de dolari'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://img.youtube.com/vi/PyVwpsNRBww/default.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-1621164886722919715</id><published>2011-05-08T13:44:00.000-07:00</published><updated>2011-05-08T13:45:26.429-07:00</updated><title type='text'>StiriCovasna.blogspot.com: ASOCIATIA "NOI ROMANII" condamna atitudinea primarului Antal Arpad, organizatorul "Zilelor Sfantu Gheorghe"</title><content type='html'>&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: 'Trebuchet MS', verdana, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 22px; "&gt;&lt;h3 class="post-title entry-title" style="font-size: 20px; font-weight: bold; "&gt;&lt;a href="http://stiricovasna.blogspot.com/2011/05/asociatia-noi-romanii-condamna.html" style="text-decoration: none; color: rgb(0, 0, 0); "&gt;ASOCIATIA "NOI ROMANII" condamna atitudinea primarului Antal Arpad, organizatorul "Zilelor Sfantu Gheorghe", promotorul extremistilor&lt;/a&gt;&lt;/h3&gt;&lt;div class="post-body entry-content" id="post-body-510427669051589595"&gt;&lt;div class="post-header"&gt;&lt;/div&gt;&lt;h2 class="title"&gt;&lt;/h2&gt;&lt;a class="highslide" href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2011/05/Csibi-Barna-de-Zilele-Orasului-Sfantu-Gheorghe-UDMR-Antal-Arpad-SRI-MAI-Tinutul-Secuiesc-Foto-Alex-Petrescu.jpg" style="text-decoration: none; color: rgb(0, 0, 255); "&gt;&lt;img class="aligncenter size-full wp-image-25173" title="Csibi Barna de Zilele Orasului Sfantu Gheorghe UDMR Antal Arpad SRI MAI Tinutul Secuiesc Foto Alex Petrescu" alt="" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2011/05/Csibi-Barna-de-Zilele-Orasului-Sfantu-Gheorghe-UDMR-Antal-Arpad-SRI-MAI-Tinutul-Secuiesc-Foto-Alex-Petrescu.jpg" height="395" width="595" style="border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; " /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;div class="entry"&gt;&lt;div id="content_div-25170"&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;COMUNICAT DE PRESA&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Csibi Barna si Miscarea Tinerilor din cele 64 de comitate (HVIM) au comercializat materiale de propaganda antiromaneasca si iredentist – sovina cu acordul primarului din Sfantu Gheorghe, UDMR-istul Antal Arpad&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a class="highslide" href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2011/05/Tinutul-Secuiesc-Csibi-Barna-Anti-Romania-SRI-MAI-Sfantu-Gheorghe-UDMR-Antal-Arpad-Foto-Alexandru-Petrescu.jpg" style="text-decoration: none; color: rgb(0, 0, 255); "&gt;&lt;img class="alignleft size-medium wp-image-25180" title="Tinutul Secuiesc Csibi Barna Anti Romania SRI MAI Sfantu Gheorghe UDMR Antal Arpad Foto Alexandru Petrescu" alt="" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2011/05/Tinutul-Secuiesc-Csibi-Barna-Anti-Romania-SRI-MAI-Sfantu-Gheorghe-UDMR-Antal-Arpad-Foto-Alexandru-Petrescu-300x201.jpg" height="201" width="300" style="border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; " /&gt;&lt;/a&gt;Asociatia “NOI ROMANII” condamna cu fermitate gestul organizatorilor “Zilelor municipiului Sfantu Gheorghe” de a permite amplasarea de standuri decatre organizatii extremiste maghiare care expun materiale de propagandaantiromaneasca si iredentist – sovina. Chiar daca presa a furnizat informatii cu referire doar la standul liderului “Plutonului Secuiesc” Csibi Barna, datorita notorietatii acestuia, intre standurile amplasate la manifestare au putut fi observate si cele ale altor organizatii extremiste maghiare precum HVIM – Miscarea Tinerilor din cele 64 de comitate (n.n. ale Ungariei Mari – Miscare interzia in Slovacia, Serbia si alte state) – care expun in centrul municipiului Sfantu Gheorghe materiale cu acelasi mesaj iredentist si antiromanesc.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Prin autorizarea amplasarii acestora, prin multitudinea de drapele ale Ungariei arborate peste tot in municipiul Sfantu Gheorghe, prin faptul ca la multe standuri singura limba utilizata pe afisaje este maghiara, prin faptul ca pe toate publicatiile, afisele si banerele oficiale textele in limba romana au caractere mai mici si sunt amplasate sub textele in limba maghiară, nerespectandu-se reglementarile legale in vigoare, manifestarea de sarbatorire a 550 de ani de atestare documentara a municipiului Sfantu Gheorghe, care ar fi trebuit sa fie a tuturor locuitorilor indiferent de nationalitate sau etnie, s-a transformat intr-o manifestare de propaganda antiromaneasca, patronata de Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) si Partidul Civic Maghiar (PCM).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Solicitam filialelor tuturor partidelor romanesti din judetul Covasna si in special organizatiilor lor din municipiul Sfantu Gheorghe sa se delimiteze public de organizatori – Primaria Sfantu Gheorghe (condusa de UDMR-istul Antal Arpad) – si sa condamne componenta de propaganda antiromaneasca a acestei manifestari. Adresam aceasta solicitare in mod expres domnului Madalin Guruinanu, presedintele PNL Sfantu Gheorghe, reprezentantul roman in comitetul de organizare.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Asociatia “NOI ROMANII”, cu aceeasi fermitate, condamna totodata si tolerarea acestor nelegalitati si provocari antistatale de catre autoritatile statului din judetul Covasna – Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin, si seful Inspectoratului Judetean de Politie Covasna, comisar sef dr. Ioan Aron, care din lasitate sau complicitate nu au dispus nicio masura concreta pentru ca aceste ilegalitati să nu aibă loc.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Avand in vedere ca in repetate randuri prefectul Ervin Gyorgy si subprefectul Ionascu Valentin au dat dovada de complicitate, prin omisiunea de a-si indeplini sarcinile din fisa postului in cazul unor ilegalitati flagrante de acest tip si nu numai, solicitam Ministrului Administratiei si Internelor verificarea tuturor aspectelor la care am facut trimitere anterior si demiterea celor doi inalti functionari publici. Prin atitudinea sa actualul prefect promovează ura interetnică, nu o atenueaza asa cum ar fi normal.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Biroul de presa&lt;br /&gt;08 mai 2011&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Asociatia „NOI ROMÂNII”&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Adresa de corespondenta: Str. Unirii, nr. 3,bl.9, sc.G, ap.10, oras Covasna, 525200, Judetul Covasna, tel.0743150500, e-mail: office@noiromanii.ro&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa: &lt;a href="http://stiricovasna.blogspot.com/" style="text-decoration: none; color: rgb(0, 0, 255); "&gt;http://stiricovasna.blogspot.com/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-1621164886722919715?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/1621164886722919715/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=1621164886722919715' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1621164886722919715'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1621164886722919715'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/stiricovasnablogspotcom-asociatia-noi.html' title='StiriCovasna.blogspot.com: ASOCIATIA &quot;NOI ROMANII&quot; condamna atitudinea primarului Antal Arpad, organizatorul &quot;Zilelor Sfantu Gheorghe&quot;'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7635587563481951936</id><published>2011-05-06T17:53:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:54:52.677-07:00</updated><title type='text'>România, 1940: urmările unei nedreptăţi</title><content type='html'>&lt;div class="c_antet_title"&gt;&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;drd. Catalin Calafeteanu&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="c_articol_content" jquery1304728942466="4" sizcache="2" sizset="5"&gt; &lt;div class="clear spacer_5"&gt;&lt;/div&gt;&lt;!--  IMAGINE REPREZENTATIVA  --&gt; &lt;div id="articol_slider" jquery1304728942466="2" sizcache="2" sizset="9"&gt; &lt;div class="items" jquery1304728942466="3" sizcache="2" sizset="9"&gt; &lt;div class="item" jquery1304728942466="14" sizcache="2" sizset="9"&gt;&lt;a class="overlaybox" title=" " href="http://www.historia.ro/sites/default/files/imagecache/galerie-foto-large/pierderile_teritoriale_ale_romaniei_1940.jpg" jquery1304728942466="73" sizcache="2" sizset="9" jquery1304728944780="41"&gt;&lt;img class="imagecache imagecache-articol-picture-small" title="" height="410" alt="" src="http://www.historia.ro/sites/default/files/imagecache/articol-picture-small/pierderile_teritoriale_ale_romaniei_1940.jpg" width="585" jquery1304728942466="80" /&gt;&lt;/a&gt;  &lt;div class="bottom_text_bg"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="spacer_10"&gt;&lt;/div&gt;&lt;!--  END IMAGINE REPREZENTATIVA  --&gt;&lt;!--  CONTINUT  --&gt; &lt;div class="art_content"&gt;&lt;!--  ZOOM  --&gt;&lt;!--  END ZOOM  --&gt; &lt;p&gt; &lt;/p&gt; &lt;div class="chapeau rtejustify" style="FONT: bold oblique 16px 'Times New Roman'; COLOR: rgb(0,0,51)"&gt;Vara  anului 1940 a marcat pentru Romania punctul final al unui indelungat proces de  deteriorare progresiva a situatiei internationale a tarii. "Cu foarte mare  greutate se pot afla, in analele trecutului romanesc  arata istoricul Gheorghe  Buzatu, perioade mai dureroase, mai grave si mai primejdioase, pline de  consecinte incalculabile, decat aceea din vara si toamna anului 1940".&lt;br /&gt;Dupa  declansarea ofensivei Germaniei pe frontul occidental, incheiata cu capitularea  Frantei, practic Romania era complet izolata in plan international. "Tot  esafodajul politic prin care Romania a cautat sa asigure pacea si sa-si asigure  granitele arata Ion Gigurtu a cazut in realitate prin intelegerea de la München  si a fost total distrus prin intelegerea germano-sovietica din 23 august 1939,  care hotara definitiv asupra estului european". Trebuie sa dam intreaga greutate  acestei aprecieri, intrucat Ion Gigurtu, in calitatea sa de ministru de externe  si, apoi, de prim-ministru, s-a aflat in miezul evenimentelor care au lovit  Romania in perioada iunie -septembrie 1940.&lt;/div&gt; &lt;p class="rtejustify"&gt; &lt;/p&gt; &lt;p&gt; &lt;/p&gt; &lt;div class="main" style="FONT-SIZE: 15px; COLOR: rgb(57,0,0); TEXT-INDENT: 0px; FONT-FAMILY: 'Times New Roman'; TEXT-ALIGN: justify"&gt; &lt;p class="rtejustify"&gt;&lt;strong&gt;Raul cel mai mic&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Prin incheierea  pactului sovieto-german, izolarea Romaniei era desavarsita, iar Uniunea  Sovietica, dintr-un posibil aliat  luat in calcul de autoritatile romane   impotriva expansionismului german, devenea automat principalul pericol pentru  independenta si integritatea Romaniei. Mai mult, amenintarea sovietica   ilustrata de actiunile acesteia in Polonia, Finlanda si Tarile Baltice si  impunerea in teritoriile anexate a regimului comunist facea sa paleasca,  practic, pericolul german, transformand in acelasi timp Reich-ul intr-o solutie  preferabila, in ultima instanta, pentru salvarea existentei statului roman si a  regimului sau politic. In conditiile in care se profila victoria germana pe  frontul occidental, acompaniata in Rasarit de concentrari sovietice la granita  de pe Nistru, s-a impus factorilor conducatori de la Bucuresti solutia  apropierii de Germania ca singura optiune posibila pentru a face fata  pericolului sovietic. Nu era, desigur, varianta dorita, ci era "raul cel mai  mic".&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;br /&gt;Pericolul sovietic&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Dupa incheierea razboiului  cu Finlanda, intentiile agresive ale Uniunii Sovietice impotriva Romaniei au  inceput sa capete contur in ritm rapid. Mai intai, la 29 martie 1940, in fata  Sovietului Suprem al URSS, V.M. Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile  Externe, rupea tacerea existenta pana atunci in raporturile romano-ruse cu  privire la Basarabia. Aproape concomitent au fost semnalate importante miscari  de unitati militare sovietice din directia nord spre sud, la hotarul cu Romania,  unde au adoptat "un dispozitiv operativ".&lt;br /&gt;In fata acestui pericol ce se  profila la Rasarit, guvernul roman a cautat sa lamureasca pozitia puterilor Axei  fata de un eventual atac al Uniunii Sovietice impotriva Romaniei. In acest scop,  la 22 mai 1940, ministrul de externe, Grigore Gafencu, a avut convorbiri  separate cu ministrii Axei acreditati in Romania, Pellegrino Ghigi, ministrul  Italiei, si Wilhelm Fabricius, ministrul Germaniei.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Discutia cu ministrul german a fost lamuritoare pentru pozitia pe care  Berlinul o va adopta intr-un eventual conflict romano-sovietic. La inceput,  Gafencu l-a informat pe Fabricius despre concentrarile sovietice, la care se  adaugau si cele ungare (Budapesta decretase mobilizarea la mijlocul lunii mai),  precum si de masurile preconizate a fi luate de partea romana. In fata situatiei  create  a declarat Gafencu, care a tinut sa sublinieze ca ceea ce ingrijora  Romania era situatia de la frontiera rasariteana, guvernul roman ar dori "si o  clarificare diplomatica". Si ministrul de Externe roman a continuat: "Socotind  ca evenimentele care s-au desfasurat atat de repede pe frontul apusean dau  Germaniei o libertate de actiune mai mare in intreaga Europa, am fi  recunoscatori daca guvernul german ar binevoi sa ne dea unele lamuriri cu  privire la politica lui orientala". Inainte de a da un raspuns la intrebarea  pusa de Gafencu, Fabricius s-a interesat care este pozitia Romaniei fata de  "problema ruseasca". Gafencu a raspuns ca ea a ramas neschimbata, asa cum a  prezentat-o in timpul vizitei sale in Germania. Si ministrul de externe roman a  dorit sa adauge o informatie de importanta deosebita, anume ca "nici o actiune  ofensiva indreptata de oriunde ar veni impotriva Rusiei nu se poate sprijini pe  noi". In continuare, el a adaugat ca din momentul efectuarii vizitei sale la  Berlin au intervenit elemente noi, care au apropiat "in aparenta" Rusia de  Germania.&lt;br /&gt;Era un mod elegant de a arata interlocutorului ca "schimbarea" se  produsese la Berlin, si nu la Bucuresti.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Cuvintele lui Gafencu marturiseau in acelasi timp profunda ingrijorare a  guvernului roman fata de "apropierea" sovieto-germana, cu atat mai mult cu cat  in timpul vizitei pe care o efectuase la Berlin, intre 18-20 aprilie 1939 - deci  inainte de incheierea pactului sovieto-german -, atat in convorbirea cu Hitler,  cat si cu alti reprezentanti ai conducerii germane, acestia, la unison, se  pronuntasera impotriva unei apropieri a Romaniei de Rusia, care in conditiile  existente ar fi putut fi interpretata ca un act "neprietenos" fata de  Germania.&lt;br /&gt;In mai 1940 insa, situatia era radical schimbata si acum Gafencu  era interesat sa afle cat de ampla era intelegerea sovieto-germana. Lui  Fabricius, ministrul de Externe roman i-a declarat insa ca el "nu crede"   intelegand prin aceasta, de fapt, ca el spera  ca Reich-ul nu si-ar fi schimbat  totusi liniile directoare in politica orientala. Era, indirect, o intrebare care  astepta un raspuns din partea lui Fabricius. Diplomatul german a raspuns ca, "in  linii generale", si politica germana a ramas neschimbata. A adaugat insa ca  Stalin a facut "un mare serviciu" Führer-ului, care nu putea uita aceasta. In  continuare, el a reluat declaratiile obisnuite ale diplomatilor germani, ca  Reich-ul doreste pace in sud-estul Europei si in special pentru Romania. Si a  adaugat ca aceasta situatie depinde "in buna parte" si "de intelegerea deplina  la care ar putea ajunge Romania cu vecinii ei de la Rasarit". Era, evident, un  alt limbaj fata de cel din aprilie 1939. De aceea, Gafencu a cautat sa afle ce  intelegea diplomatul german prin "intelegere". Raspunsul acestuia a fost vag,  dar diplomatul roman a retinut ca Fabricius a spus urmatoarea fraza: "Daca vreti  sa obtineti ceva, trebuie sa dati". Insistand pentru lamuriri, Fabricius a  aratat ca rusii se plang ca Odessa este prea aproape de frontiera si ca in zona  respectiva s-ar putea impinge hotarul spre vest. De aici Gafencu a tras  concluzia ca sovieticii ar fi dorit un cap de pod peste Nistru, eventual Cetatea  Alba, pentru a asigura Odessa. Nici un moment insa nu s-a gandit ca, de fapt,  era vorba de intreaga Basarabie si, cu atat mai putin, de  Bucovina.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Ultimatumul sovietic&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;In perioada imediat  urmatoare, ca urmare a victoriilor germane in vest si a continuarii  concentrarilor de forte sovietice pe Nistru, situatia internationala a Romaniei  s-a agravat, iar ingrijorarile la Bucuresti au crescut. Lor le dadea expresie  insusi factorul decisiv in politica externa a tarii, regele Carol al II-lea,  care nota la 28 mai 1940, in Insemnari zilnice:&lt;em&gt;"Primejdia cea mare ramane  pentru noi tot granita de Rasarit si ne gasim in situatia de a nu putea primi  niciun ajutor de nicaieri, deci, daca nu avem o atitudine binevoitoare din  partea Germaniei, suntem complet in aer".&lt;br /&gt;&lt;/em&gt;In aceeasi zi, in cadrul unei  consfatuiri la rege, la care au mai participat premierul Gheorghe Tatarescu,  ministrul de Externe, Grigore Gafencu, si Ernest Urdareanu, ministrul Casei  Regale, s-a luat hotararea initierii unei politici de apropiere de Germania. In  timp ce acest proces se afla in plina desfasurare, fara a se ajunge insa la o  concluzie finala, partea romana nemanifestand o graba deosebita in finalizarea  discutiilor, se produce ultimatumul sovietic privind Basarabia si Bucovina de  Nord.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;In vederea definitivarii pozitiei sale in care ideea unei rezistente armate  nu era exclusa, guvernul roman s-a adresat guvernelor german si italian, precum  si aliatilor din Intelegerea Balcanica, pentru a vedea in ce masura se poate  baza pe sprijinul acestora. Raspunsurile primite au venit sa sublinieze izolarea  in care se afla Romania. Astfel, de la Berlin a venit sfatul de a accepta  ultimatumul, deoarece Germania, inca angajata in vest, nu-si putea permite o  inrautatire a relatiilor cu Rusia. Acelasi sfat l-a primit guvernul roman si de  la Roma, care a considerat ca este "un interes european esential" sa se evite un  conflict armat cu URSS. De asemenea, cele doua guverne au aratat la Budapesta si  Sofia ca nu doresc noi complicatii in sud-estul Europei. De la Belgrad si Atena  raspunsurile au fost vagi, ocolind intrebarea clara formulata de guvernul roman.  In sfarsit, Ankara a confirmat "deciziunea absoluta" de a-si indeplini  obligatiile asumate prin Pactul Balcanic. Aplicarea acestei decizii a fost  usurata de faptul ca, intre timp, Romania, acceptand ultimatumul sovietic,  riscul pe care Turcia voia sa-l evite de a nu intra intr-un conflict cu URSS era  inlaturat. Pe de alta parte, nici Bulgaria nu parea dispusa sa se avante intr-o  aventura militara, Intelegerea Balcanica fiind, cel putin formal, inca in  vigoare, iar Bulgaria nu voia sa riste. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;In situatia existenta si sub amenintarea fortei, regele Carol al II-lea si  guvernul roman, dupa indelungi dezbateri in cadrul a doua Consilii de Coroana,  au fost nevoiti sa accepte ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940. Cu toate  acestea, si dupa anexarea Basarabiei si Bucovinei de Nord guvernul sovietic a  continuat sa duca o politica plina de amenintari fata de Romania. Astfel,  Moscova a continuat, fara succes insa, sa solicite Berlinului libertatea de a  anexa si sudul Bucovinei, la linia de demarcatie de pe Prut cu Romania  incidentele provocate de partea sovietica s-au tinut lant, a incurajat  pretentiile teritoriale ungare si bulgare impotriva Romaniei  etc.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Originea lui 22 iunie 1941&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Politica Moscovei a  determinat in mod hotarator toate actiunile de politica externa ale guvernelor  care s-au succedat la conducerea Romaniei in perioada care a urmat. Marturiseste  acest lucru chiar Ion Girgurtu, ce va fi desemnat de regele Carol al II-lea sa  conduca guvernul ce va realiza apropierea de Axa. "Este de netagaduit  arata I.  Gigurtu ca felul cum a fost ocupata Basarabia a influentat mult tendinta de  apropiere de Germania, deoarece URSS dadea impresia ca nu intelege sa se  opreasca pe noua granita. Este cert ca politica noastra de apropiere de Germania  ar fi intampinat rezistente mai mari, mai mult, nu ar fi fost necesara, daca  URSS ar fi fost concilianta in toate problemele ce au urmat in legatura cu  ocuparea Basarabiei".&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Daca la 22 mai 1940 Grigore Gafencu putea sa declare ministrului Germaniei la  Bucuresti, fara nici o exagerare, ca "nici o actiune ofensiva indreptata de  oriunde ar veni impotriva Rusiei nu se poate sprijini pe noi", dupa ultimatumul  din iunie 1940 starea de spirit a populatiei si a oamenilor politici romani nu  mai corespundea acestei declaratii. Dimpotriva. Intr-o perioada scurta s-a  produs in mentalul romanesc o schimbare de 180o, sentimentele antisovietice  crescand vertiginos, iar ideea eliberarii "fratilor basarabeni" incepand sa  capete consistenta.&lt;br /&gt;Aici isi are originea actul Romaniei din 22 iunie  1941. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;Cu toate acestea, in raporturile cu URSS Romania a adoptat in continuare "o  atitudine extrem de corecta", care exprima dorinta sincera a guvernului roman de  a nu provoca niciun fel de incident pe linia de demarcatie cu URSS, dar si teama  de a nu da partii sovietice motive de agresiune. S-a mers pana acolo incat,  intr-o circulara din 23 iulie 1940, ministrul de Externe, Mihail Manoilescu,  avertiza diplomatii romani ca orice actiune de "iredentism basarabean" si orice  agitatie privind problema basarabeana, in tara sau la misiunile diplomatice ale  Romaniei din strainatate, "o consideram astazi nu numai ca inoportuna, dar ca  direct nepatriotica". Aceasta politica de neprovocare a URSS era confirmata si  de faptul ca guvernul roman a desemnat ca titular al postului de trimis  extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei la Moscova o personalitate  politica si diplomatica romaneasca de prima marime, si anume pe Grigore  Gafencu.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;Urmarile ultimatumului sovietic&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Evenimentele de la  sfarsitul lunii iunie 1940 au avut urmari deosebit de importante pentru Romania  si zona sud-estului european, in general. Ele "au avut, in ansamblu, un efect  catastrofal", in sensul "nu numai ca au inaugurat, ci pur si simplu au declansat  procesul dezintegrarii teritoriale a Romaniei". In primul rand, au accelerat  demersurile guvernului roman pentru apropierea de Axa. In acest scop, chiar la  28 iunie a avut loc o schimbare de guvern, in fruntea caruia a venit Ion  Gigurtu, cunoscut pentru relatiile sale cu Germania. Totodata, la Externe a fost  numit Constantin Argetoianu, inlocuit si el la 4 iulie cu Mihail Manoilescu;  atat primul, dar mai ales al doilea erau partizani ai apropierii de Germania.  Dar noutatea absoluta, care trebuia sa dovedeasca Germaniei hotararea guvernului  roman de a se alinia Axei, era prezenta unor ministri din randul Garzii de Fier.  Ministrul Fabricius a inteles imediat semnificatia si rolul noului guvern, dand  indicatii ferme reprezentantilor presei germane acreditati in Romania ca "in  corespondentele pe care le vor trimite ziarelor lor sa adopte o atitudine de  incredere fata de noul guvern roman si sa arate in acelasi timp ca noua  orientare politica a Romaniei, care se caracterizeaza printr-o vadita tendinta  de apropiere de Reich, are un caracter definitiv".&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Intr-adevar, dupa ce la 1 iulie 1940 guvernul roman renuntase la garantiile  anglo-franceze, la 4 iulie noul guvern a publicat o declaratie in care anunta  hotararea sa de a urma o politica de integrare "sincera" in sistemul Axei. O  saptamana mai tarziu, la 11 iulie, guvernul roman anunta iesirea din Societatea  Natiunilor. Toate aceste gesturi si declaratii aveau insa _ cum corect observa  noul ministru de externe, Mihail Manoilescu _, intr-un anumit sens, "un caracter  unilateral", intrucat ele nu au fost urmate, cum era firesc, "de o luare de  atitudine a Axei fata de Romania". &lt;/p&gt; &lt;p class="rtejustify"&gt;&lt;strong&gt;Dialogul Carol - Hitler&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Concomitent  insa, intre guvernul roman si cel german, care actiona in numele Axei, s-a  desfasurat  cum spunea tot Mihail Manoilescu  "o actiune de un ordin  confidential si diplomatic". Debutul acestei actiuni s-a produs la 2 iulie. Dupa  ce regele Carol al II-lea n-a reusit sa obtina legatura telefonica pentru a  vorbi cu Hitler, care "se plimba undeva in Franta", monarhul l-a chemat pe  Fabricius pentru a transmite pe cale diplomatica ceea ce dorise sa comunice  direct Führer-ului. In Insemnari zilnice regele arata ce i-a declarat lui  Fabricius, pentru a fi transmis lui Hitler:&lt;br /&gt;1) Romania a renuntat la  garantiile anglo-franceze si cauta "o colaborare mai intima" cu Germania, "care  ar putea fi chiar intarita printr-o alianta care sa fie in folosul celor doua  tari";&lt;br /&gt;2) Stiri sigure aratau ca Rusia avea intentia "de a depasi linia de  demarcatie" stabilita in urma ultimatumului si de a se apropia de zona  petrolifera, ceea ce reiesea din pregatirile militare ce le facea;&lt;br /&gt;3) La  evacuarea Basarabiei, trupele romane au fost insultate, dezarmate si impiedicate  sa se retraga;&lt;br /&gt;4) Regele solicita Führer-ului "un ajutor, ca sa ne apere in  aceste momente grele", Romania facand tot ce a putut pentru a pastra pacea in  regiune;&lt;br /&gt;5) In final, el a cerut "o misiune de instructie militara, care va  intari si mai mult legaturile dintre cele doua state".&lt;br /&gt;Raspunsul lui Hitler,  comunicat tot prin intermediul ministrului Fabricius, la 4 iulie, arata  interesul Führer-ului pentru modul in care regele vedea "regularea chestiunilor"  intre Romania, Ungaria si Bulgaria, pentru a putea ca pe aceasta baza sa ia o  hotarare. De asemenea, Hitler considera ca trebuiau incepute "conversatii" intre  partile interesate, deoarece in "starea continua de enervare si de inarmare" nu  puteau fi rezolvate problemele existente. Raspunsul Führer-ului continea si un  element care, pe de o parte, constituia o explicatie a pozitiei germane, dar  care, pe de alta parte, suna ca un avertisment in ceea ce privea pozitia  Germaniei in raporturile dintre Romania si vecinii ei, bulgari si unguri:  "Germania nu poate uita ca Ungaria si Bulgaria au fost aliatii ei in trecut". O  astfel de afirmatie arata clar ca nu justitia, dreptatea, adevarul erau avute in  vedere de Germania in reglementarea problemelor romano-ungare si romano-bulgare,  ci un factor subiectiv, exprimat tot atat de clar: alianta celor doua tari cu  Germania. La 6 iulie, Carol a raspuns mesajului Führer-ului: accepta inceperea  de "negocieri" cu Ungaria si Bulgaria, pe baza etnica si a schimbului de  populatie, iar ca accesoriu, eventual, rectificari de granita.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;La 17 iulie, Carol a primit un mesaj scris (datat 15 iulie) de la Hitler.  Führer-ul recomanda regelui luarea unei "hotarari principiale" in negocierile cu  Ungaria si Bulgaria, prin cautarea unei "solutii definitive, care ar putea  prezenta riscul unor sacrificii". Abia dupa reglementarea "rationala" a  problemelor cu Ungaria si Bulgaria Germania se angaja sa examineze  "posibilitatea unei colaborari mai stranse, iar in vederea acesteia si dupa  imprejurari, sa-si asume obligatiuni mai largi". Raspunsul regelui Carol al  II-lea la acest mesaj a fost inmanat lui Hitler de I. Gigurtu si M. Manoilescu,  in cadrul intrevederii pe care acestia au avut-o cu Hitler la Berghof, la 26  iulie 1940. In esenta, regele reafirma acceptul pentru inceperea de negocieri cu  Ungaria si Bulgaria, pe baza principiului etnic ("Romania nu poate sa se abata  nici o clipa de la principiul etnic"), care putea fi satisfacut "in mare masura"  prin schimbul de populatie; respingea arbitrajul puterilor Axei, dar accepta  "influenta lor durabila", in sensul moderarii revendicarilor "vecinilor nostri".  In continuare, in scrisoare se arata ca sacrificiile pe care Romania le facea ar  fi trebuit sa duca nu numai la "o pace definitiva" si "la bune raporturi  prietenesti de vecinatate", dar si la o "noua ordine politica" din care nu  puteau lipsi "ample obligatii" asumate de Germania, inclusiv garantiile acesteia  "fata de orice posibilitate si de orice incercare de stirbire a teritoriului  nostru, ori de unde ar veni ea".&lt;/p&gt; &lt;p class="rtejustify"&gt;&lt;strong&gt;Obiectivele unei initiative  romanesti&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Este prezenta in scrisoarea de raspuns a regelui o idee ce  va reaparea in actiunea politico-diplomatica a guvernului roman in primavara  anului 1941, cu prilejul victoriei germane in campania din Balcani. Este vorba  de solicitarea ca reglementarea problemelor dintre Romania si vecinii ei,  Ungaria si Bulgaria, sa fie inclusa intr-o actiune mai larga de reglementare a  tuturor "neintelegerilor asemanatoare, de mai mare sau mai mica importanta",  intre toate statele din sud-estul Europei. O astfel de solicitare, in vara  anului 1940, nu putea avea decat doua obiective. In primul rand, ea se putea  inscrie in realizarea acelei "paci definitive" si a "bunelor raporturi  prietenesti de vecinatate" intre statele din regiune, care sa duca la "noua  ordine politica" si la asumarea de catre Germania a unor "ample obligatii"  privind garantarea integritatii teritoriului Romaniei impotriva oricarei  incercari, "ori de unde ar veni ea", despre care Carol al II-lea vorbea in  scrisoarea catre Hitler. Germania insasi era interesata in realizarea acestei  "linistiri" a sud-estului european, care ii asigura aprovizionarea cu alimente  si, in special, cu petrol. "Conditionarile" pe care le ridica fata de Romania  pentru acordarea de garantii contineau insa nu numai dorinta de a satisface  cererile unor "aliati", dar si intentia de a pedepsi Romania pentru politica  pro-anglo-franceza promovata de guvernul roman pana la sfarsitul lunii mai, in  conditiile in care tara era inconjurata din toate partile de state ce promovau,  in diverse grade, politici pro-germane sau erau chiar aliate ale acesteia.&lt;br /&gt;In  al doilea rand, aceasta solicitare avea in vedere un obiectiv "de uz intern", in  sensul de a se arata poporului roman care suferise deja trauma pierderii  umilitoare a Basarabiei si Bucovinei de Nord si nu mai putea suporta noi cedari  teritoriale fara sanctionarea celor vinovati ca Romania nu era singura tara care  era nevoita sa suporte sacrificii.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Motivele pentru care Germania nu a acceptat o discutie generala asupra  frontierelor din Balcani au fost furnizate chiar de Hitler. La 27 iulie 1940, in  convorbirile pe care le-a avut cu premierul bulgar, Bogdan Filov, si cu  ministrul de Externe, Ivan Popov, Führer-ul declara ca a respins propunerea  romaneasca pentru ca "o dezbatere generala nu poate fi folositoare daca se  doreste sa se ajunga la o solutie rapida a problemelor de revizuire". Ceea ce  dorea Hitler era mai intai un acord intre Romania, Ungaria si Bulgaria, iar in  caz de succes el era gata sa garanteze, impreuna cu Italia si Rusia (!),  statutul teritorial rezultat.&lt;br /&gt;Niciunul dintre obiectivele urmarite de  Germania, pe de o parte, si de Romania si Carol al II-lea, pe de alta, nu a fost  atins integral. In urma noilor cedari teritoriale pe care a fost constransa de  Germania sa le accepte, chiar daca Romania a obtinut garantii din partea Axei a  caror importanta nu trebuie subestimata, avand in vedere politica de expansiune  teritoriala a Uniunii Sovietice si care si-au demonstrat intreaga valoare, in  zona nu numai ca nu s-a instaurat linistea, ci dimpotriva, sub regimul impus de  "pax germanica" tensiunea a cunoscut acumulari nemaiintalnite pana atunci, gata  sa erupa la suprafata in orice moment favorabil. In ceea ce priveste situatia  interna din Romania, in urma noilor pierderi teritoriale impuse prin Dictatul de  la Viena si Tratatul de la Craiova, regimul regelui Carol al II-lea a fost  puternic contestat, incat acesta a fost obligat, la inceputul lunii septembrie,  sa abdice si sa paraseasca tara, pentru a se salva.&lt;/p&gt; &lt;p class="rtejustify"&gt;&lt;strong&gt;Impulsionarea revizionismului  ungar...&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;In al doilea rand, ultimatumul sovietic de la sfarsitul  lunii iunie 1940 a reprezentat un adevarat semnal pentru guvernele de la Sofia  si Budapesta pentru a-si intensifica brusc actiunile revizioniste impotriva  Romaniei. In corespondenta dintre guvernul german si cel sovietic, care si-a  manifestat nemultumirea fata de faptul ca nu a fost informat de cele hotarate la  Viena, aceasta idee apare clar formulata. Astfel, intr-o telegrama din 3  septembrie catre Auswärtiges Amt, ambasadorul Schulenburg arata ca guvernul  sovietic a deschis "un mare complex de chestiuni" prin ridicarea problemei  Basarabiei si cerea ca aceasta idee sa fie introdusa intr-un memorandum ce urma  sa fie inaintat guvernului sovietic. Ribbentrop a confirmat ca cererile  revizioniste ale Ungariei si Bulgariei au fost puse pe tapet de ocuparea  Basarabiei si Bucovinei de nord si a dat instructiuni ca, in memorandumul ce  urma sa fie predat lui Molotov, dupa "ocuparea Basarabiei si Bucovinei de nord"  sa se introduca propozitia "care de asemenea a dat impuls actualelor initiative  de cereri cu caracter de revizuire fata de Romania".&lt;/p&gt; &lt;p&gt;O data principiul respectarii status-quo-ului teritorial violat, guvernele de  la Budapesta si Sofia  declarau ca ele nu vor sa fie discriminate de guvernul  roman si cereau sa aiba acelasi tratament ca Uniunea Sovietica. In acest sens se  pronuntau primul-ministru ungar, Pál Teleki si ministrul de externe, Istvan  Csaky, la intrevederea cu Hitler, Ciano si Ribbentrop, din 10 iulie, care  declarau: "Noi avem sprijinul guvernelor iugoslav, german si italian in sensul  de a determina Bucurestiul sa puna capat discriminarilor fata de noi, care  constau in aceea ca au facut Rusiei concesii teritoriale fara lupta, fara sa  inceapa tratative asemanatoare cu noi".&lt;br /&gt;Pe langa o propaganda interna si  externa antiromaneasca deosebit de intensa, imediat ce ultimatumul sovietic a  devenit public, cele doua guverne si-au indreptat sperantele si pasii spre Axa,  in special spre Berlin, pentru a primi sprijin. Astfel, chiar in dimineata zilei  de 27 iunie 1940, in conditiile in care Bucurestiul reusise numai la ora 7.00 sa  cunoasca termenii exacti ai ultimatumului, la ora 10.30 deja ministrul Ungariei  la Berlin, Döme Sztojay, se prezenta la Auswärtiges Amt, la directorul  Departamentului Politic, Ernst Woermann, pentru a-i inmana acestuia un  memorandum in care era prezentat punctul de vedere maghiar in situatia creata de  ultimatumul sovietic:&lt;br /&gt;1) Ungaria isi va urmari revendicarile fata de Romania  numai in intelegere cu puterile Axei;&lt;br /&gt;2) "Ungaria trebuie sa fie avuta in  vedere, in cazul ca Romania va incheia o serie de intelegeri cu un alt stat, in  privinta problemelor teritoriale". Concomitent, la Budapesta, primul-ministru  maghiar, contele Pál Teleki, si ministrul de externe, Istvan Csaki, au convocat  pe ministrul german in Ungaria, Otto von Erdmannsdorff, in fata caruia nu au  formulat pretentii revizioniste bine precizate impotriva Romaniei (au declarat  insa clar ca nu doresc un coridor spre secuime, ci o fasie de-a lungul granitei,  mergand spre nord-est, apoi spre sud-est, in partea Maramuresului, completata cu  un posibil schimb de populatie), dar s-au interesat de atitudinea Germaniei in  cazul unui atac maghiar impotriva Romaniei. Intentiile belicoase ale partii  ungare au fost potolite de cancelarul Hitler la intalnirea cu premierul Teleki  si cu ministrul Csaky, din 10 iulie. Hitler le-a declarat celor doi  reprezentanti ai Ungariei ca el cunoaste ca Romania este bine inarmata si i-a  intrebat pe Teleki si Csaky daca sunt siguri ca vor fi victoriosi intr-o  confruntare directa cu Romania. "Contele Teleki si contele Csaky au manifestat o  ezitare evidenta inainte de a raspunde nota ministrul Paul Schmidt, translatorul  oficial al Führer-ului si au declarat ca ei cred ca vor triumfa asupra Romaniei  daca actiunea s-ar desfasura intr-un moment favorabil". In acelasi timp insa,  Führer-ul i-a linistit pe Teleki si Csaky informandu-i asupra faptului ca ii va  cere regelui Carol al II-lea sa se inteleaga cu Ungaria, ceea ce a si facut prin  scrisoarea din 15 iulie 1940.&lt;/p&gt; &lt;p class="rtejustify"&gt;&lt;strong&gt;... si bulgar&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;O actiune diplomatica  perfect simetrica cu cea dezvoltata de Ungaria a intreprins si Bulgaria. De  altfel, intre cele doua guverne a existat o anumita colaborare, dar numai de  ordin general, Sofia pastrand o oarecare rezerva, ea fiind constienta ca  diferendul teritorial pe care il avea cu Romania privind sudul Dobrogei nu avea  complexitatea si gravitatea celui romano-ungar asupra Transilvaniei si nedorind  sa lase impresia unei legaturi intre ele. De asemenea, impactul asupra opiniei  publice romanesti al celor doua probleme era total diferit si Sofia a tinut cont  de acest lucru. De aceea, guvernul bulgar nu a vrut ca intre actiunea lui si cea  a Budapestei sa se puna un semn de egalitate. Mai mult, in timp ce Ungaria a  declarat o mobilizare generala, concentrandu-si fortele la frontiera cu Romania,  provocand numeroase incidente si violand spatiul aerian romanesc, aratand clar  intentii ofensive, Bulgaria nu a recurs la amenintari de ordin militar, ci  dimpotriva, a declarat ca ea doreste o rezolvare pasnica a diferendului cu  Romania (desi presa bulgara a lansat puternice atacuri impotriva Romaniei, iar  la granita din Dobrogea s-au inregistrat numeroase incidente provocate de partea  bulgara).&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Bulgarii s-au dovedit a fi foarte bine informati asupra evolutiei  evenimentelor din Romania. Cand, la 27 iunie 1940, ministrul bulgar la Berlin,  Dragan Parvanov, s-a prezentat la Auswärtiges Amt, la Ernst Woermann, pentru a  se informa in legatura cu "dezvoltarea crizei basarabene", acesta a fost  surprins sa vada ca diplomatul bulgar avea informatii despre sedinta Consiliului  de Coroana roman (care se intrunise la ora 12.30), asupra careia _ nota Woermann  _ "nici noi nu aveam pana la acea ora informatii sigure". Parvanov sperase ca va  primi din partea autoritatilor germane informatii privind pozitia Reich-ului "cu  privire la satisfacerea ulterioara a revendicarilor Bulgariei", dar nu a primit  decat sfatul ca Bulgaria sa nu profite de criza basarabeana pentru a-si  satisface propriile revendicari. Raspunsul l-a deceptionat pe diplomatul bulgar,  care i-a exprimat lui Woermann "tulburarea" sa ca "Bulgaria ar putea sa  primeasca acum Dobrogea ca un dar din mainile Uniunii Sovietice". Raspunsul  amintit continea in el si o nota de santaj fata de Germania, pentru a o  determina pe aceasta sa sprijine cererile bulgare pentru Dobrogea de sud.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Promisiunea ferma a sprijinirii cererilor revizioniste bulgare a primit-o  Bulgaria abia la 27 iulie, in timpul vizitei pe care primul-ministru Filov si  ministrul de externe Popov i-au facut-o lui Hitler, dupa ce deja guvernul roman  acceptase ideea unor discutii cu Ungaria si Bulgaria. Führer-ul a declarat celor  doi oameni de stat bulgari ca este "convins de justetea revendicarilor bulgare  si a dat sarcina ministrului Afacerilor Externe al Reich-ului de a sustine  aceasta revendicare bulgara si de a o aduce la cunostinta Romaniei". Hitler a  mers si mai departe: la 31 iulie, ministrul Reich-ului la Bucuresti, W.  Fabricius, a comunicat in capitala Romaniei "recomandarea categorica" a  Führer-ului ca Romania sa cedeze intregul Cadrilater Bulgariei. Dupa o astfel de  recomandare, negocierile de la Craiova s-au purtat, practic, asupra  reglementarii urmarilor cedarii Cadrilaterului.&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;br /&gt;URSS ameninta din  nou&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Daca evenimentele de la sfarsitul lunii iunie 1940 au dus la  intensificarea actiunii revizioniste a guvernelor ungar si bulgar, ele au marcat  totodata si o crestere a interesului sovietic fata de Balcani. "Cuceririle pe  care le-au facut cu pretul unor sacrificii marunte scria Grigore Gafencu  referindu-se la succesele repurtate in plan international de guvernul sovietic  in transpunerea in viata a protocolului Ribbentrop - Molotov au trezit vechile  traditii de expansiune imperialista vesnic in cautarea unor hotare europene mai  potrivite, au magulit vanitatea lor deosebit de simtitoare de stat proletar". In  fapt, URSS devenise "o primejdie amenintatoare, in orice clipa, pentru toate  statele vecine", cu atat mai mult daca acestea se aflau in calea expansiunii  sovietice, cum era cazul Romaniei. Fata de aceasta din urma, interesele Uniunii  Sovietice, pe de o parte, si cele ale Ungariei si Bulgariei, pe de alta parte,  coincideau in buna masura. Asa se explica sprijinul sovietic acordat  pretentiilor revizioniste ungare, pe care le considera indreptatite "in  principiu", si revendicarilor bulgare, pe care Moscova le sprijinea "cu  simpatie".&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Ungaria a inteles importanta factorului sovietic pentru realizarea  proiectului ei revizionist fata de Romania si l-a folosit in special in perioada  in care Germania o sfatuia sa pastreze pacea in regiune. Un document diplomatic  romanesc vorbea chiar de "coluziunea" ungaro-sovietica impotriva Romaniei in  vara anului 1940. In acest sens, in documentul amintit se arata ca, inca inainte  de 26 iunie 1940, ministrul Ungariei la Moscova, Kristoffy, a primit  instructiuni de a lua contact cu V.M. Molotov "pentru a examina posibilitatile  unei actiuni comune impotriva noastra".&lt;br /&gt;La inceputul anului 1942, ziarul  "Magyaroszág", din 10 ianuarie, a publicat un articol intitulat "Magyarok  Ukrajnaban", sub iscalitura lui Darvas Janos, in care arata ca a existat o  intelegere sovieto-ungara de a ataca Romania, in urma careia Uniunea Sovietica  urma sa ocupe Bucovina si Moldova, iar Ungaria intreg Ardealul.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;De fapt, mobilizarea armatei ungare, incepand din mai 1940, se efectuase atat  sub influenta victoriei germane in vest, dar si a concentrarilor de trupe  sovietice la granita cu Romania. In acele zile, Ungaria nu se gandea sa ia o  initiativa razboinica, "dar cauta sa fie gata de a profita de orice imprejurare  care sa-i ingaduie o cooperatie cu un eventual beneficiu teritorial". A pierdut  insa momentul ultimatumului, datorita atat interventiei Germaniei, cat si  acceptarii ultimatumului de catre guvernul roman, moment pe care reprezentantii  Ungariei la intrevederea cu Hitler din 10 iulie 1940 l-au evocat cu evident  regret.&lt;br /&gt;Cand, in a doua jumatate a lunii august acelasi an, Romania purta  negocieri cu Ungaria si Bulgaria, Uniunea Sovietica a cautat sa profite de  situatia creata si a procedat la noi concentrari de forte la frontiera cu  Romania. O nota informativa din 21 august 1940 avertiza guvernul roman ca este  posibila o actiune militara sovietica impotriva Romaniei, in jurul datei de 28  august. Ungaria era hotarata sa foloseasca acest moment pentru a ataca Romania,  cooperarea maghiaro-sovietica precizandu-se din nou. Declaratia lui Ribbentrop,  facuta lui Manoilescu la 29 august 1940, ca in ipoteza in care Romania nu primea  "arbitrajul", Ungaria si Uniunea Sovietica aveau s-o atace, ceea ce ar fi  insemnat sfarsitul independentei Romaniei, era un evident factor de presiune,  dar ea reprezenta si o dura realitate. Ministrul de externe german a vorbit de  atacul concomitent al Ungariei si Uniunii Sovietice impotriva Romaniei ca de un  lucru ce ar fi fost deja hotarat intre cele doua tari.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Acceptarea "arbitrajului" si garantia Axei au pus capat amenintarii  sovieto-ungare. Daca "solutia" data la Viena a satisfacut Ungaria, ea a iritat  in mod evident Moscova. Nemultumirea sovietica avea in vedere faptul ca ea  fusese din nou tinuta deoparte de hotararile luate in zona Europei Centrale. Dar  fondul nemultumirii sovietice rezida in garantia data Romaniei, care punea  practic capat visurilor sovietice spre Balcani si Stramtori, URSS dand o  interpretare extinsa articolului 3 din protocolul secret incheiat cu Germania la  23 august 1939, in sensul ca aceasta din urma avea prioritate in sud-estul  Europei pe plan economic, iar Uniunea Sovietica pe plan  politic.&lt;br /&gt;Nemultumirea sovietica s-a manifestat chiar in noaptea de 29/30  august 1940, cand s-au semnat documentele de la Viena: ministrul roman la  Moscova, Grigore Gafencu, a fost chemat in toiul noptii de catre Dekanozov,  adjunct al Comisarului Poporului pentru Afacerile Externe, care pe un ton grav  i-a inmanat o nota de protest ce continea numeroase incidente de frontiera de  care era acuzata partea romana. Ca un ecou al coluziunii sovieto-ungare, dupa ce  armata ungara a ocupat partea de nord-est a Transilvaniei, conform  "arbitrajului" de la Viena, cand la jumatatea lunii septembrie 1940, la  Cluj-Napoca, au avut loc manifestari dedicate anexarii teritoriului, atasatul  militar sovietic, participant la eveniment, a fost obiectul unei deosebite  atentii si simpatii din partea autoritatilor ungare.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;De o maniera asemanatoare a procedat si Sofia care, cu prilejul ratificarii  de catre parlamentul bulgar a Tratatului de la Craiova privind Dobrogea de sud,  pe langa multumirile adresate celor doua guverne ale Axei, si-a manifestat  recunostinta si fata de guvernul sovietic pentru sprijinul pe care l-a acordat  Bulgariei in realizarea acestui obiectiv.&lt;/p&gt; &lt;p class="rtejustify"&gt;&lt;strong&gt;Consecintele pierderilor teritoriale&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Ca  urmare a evenimentelor din vara anului 1940, la 5 septembrie 1940, cand  generalul Ion Antonescu a primit depline puteri din partea regelui Carol al  II-lea, Romania era inca o tara izolata si amenintata in plan international,  slabita, dezorientata si demoralizata in plan intern.&lt;br /&gt;Pierderile teritoriale  suferite ca urmare a cedarii Basarabiei, Bucovinei de Nord, Transilvaniei de  Nord-Est si Dobrogei de Sud erau deosebit de mari. Ele au afectat profund statul  roman si intreaga societate romaneasca, marcand practic toate actiunile in plan  international ale guvernului roman in anii razboiului si dupa aceea, pana la  semnarea Tratatului de pace din 10 februarie 1947.&lt;br /&gt;Totodata, pierderile  suferite in vara anului 1940 au afectat rolul si ponderea geopolitica si  strategica a statului roman in regiune.&lt;br /&gt;Dar cea mai grea lovitura primita a  fost in plan moral. Dupa numai 22 de ani de la implinirea unui ideal (Romania  intregita), romanii trebuiau sa reia lupta pentru unitatea nationala, cu aceeasi  credinta, hotarare si daruire care asigurase victoria bunicilor si parintilor  lor.&lt;/p&gt;&lt;p class="rtejustify"&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/romania-1940-urmarile-unei-nedreptati"&gt;http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/romania-1940-urmarile-unei-nedreptati&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7635587563481951936?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7635587563481951936/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7635587563481951936' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7635587563481951936'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7635587563481951936'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/romania-1940-urmarile-unei-nedreptati.html' title='România, 1940: urmările unei nedreptăţi'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-2956934992330874903</id><published>2011-05-06T17:52:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:53:25.253-07:00</updated><title type='text'>Candidaţii la alegerile locale din Transnistria sunt discriminaţi de Chişinău</title><content type='html'>&lt;div class="article_header" style="FLOAT: left"&gt; &lt;h2 class="header"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;Autor: &lt;span class="art-author"&gt;Eugenia  Pogor&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="bb-wg-media photo" style="MARGIN-TOP: 15px; FLOAT: left; OVERFLOW: hidden; WIDTH: 620px; POSITION: relative"&gt; &lt;div class="mg" style="FONT-SIZE: 1px; LINE-HEIGHT: 1; TEXT-ALIGN: center"&gt;&lt;img alt="Miliţia transnistreană a blocat intrarea în curtea Liceului din Corjova, la 3 iunie 2007" src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110506_0106/4.jpg" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="mt" id="mediatag"&gt; &lt;p class="place"&gt;&lt;/p&gt; &lt;h2&gt;Miliţia transnistreană a blocat intrarea în curtea Liceului din Corjova, la  3 iunie 2007&lt;/h2&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="bb-gte"&gt; &lt;div class="bb-tu first-t bb-article-body"&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-md bb-md-news bb-md-article"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-wg-text"&gt; &lt;p class="subheader"&gt;Mihail Dârul (67 de ani), moldovean din Dubăsari, se luptă cu  organele electorale pentru a putea candida la funcţia de consilier raional.  Omului nu-i sunt acceptate semnăturile de la localnicii din zona separatistă,  care i-ar permite să se înscrie în cursă&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Într-o situaţie similară este şi Andrei Versilov din Tighina. El va da în  judecată statul pentru că nu poate candida în zona în care n-au mai avut loc  alegeri locale de 20 de ani.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;Pensionarul Mihail Dârul din satul Lunga vrea să devină consilier raional  la Dubăsari. Bărbatul de 67 de ani a trebuit să adune 170 de semnături. A bătut  în lung şi-n lat satele din partea raionului controlată de Chişinău, cerând  sprijinul localnicilor, care nu-l cunosc. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;Şi asta pentru că satul său de baştină se află sub controlul  separatiştilor, iar semnăturile consătenilor săi nu au nicio valoare pentru  organele electorale. „Mi-ar fi fost mai uşor dacă aş fi mers în satul unde am  crescut, am învăţat. Oamenii mă cunosc şi mă respectă", a povestit bărbatul.  L-am găsit la consiliul de circumscripţie de la Coşniţa în ultima zi de  înscrieri în cursă. Era obosit şi grăbit, mai avea de adunat 20 de semnături  pentru a deveni candidat cu acte-n regulă. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;„Vreau să le fie apărate drepturile şi celor din stânga Nistrului"&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;A muncit toată viaţa ca şofer, în 1990-1992 a fost deputat în sovietul  raional Dubăsari, iar după război a fost nevoit să fugă la Chişinău, unde a  trăit patru ani în cabina camionului. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;img src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110506_0107/15.jpg" mce_src="/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110506_0107/15.jpg" /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;„Vreau să apăr drepturile oamenilor din stânga Nistrului, care se află  sub jugul smirnovist. Se vorbeşte puţin despre nedreptăţile din satele ocupate  de separatişti", spune candidatul. Într-o situaţie similară se află şi Andrei  Versilov, profesor de informatică din Tighina, care-şi doreşte să devină  consilier municipal. Tânărul de 31 de ani a ales însă o altă cale, judecata. El  vrea să oblige Comisia Electorală Centrală să organizeze alegeri în stânga  Nistrului, la fel ca în celelalte localităţi ale ţării. „Primarii aleşi ar fi,  de fapt, nişte regi fără împărăţii, dar activitatea lor ar fi importantă cel  puţin din punct de vedere diplomatic, dacă nu gospodăresc", crede Versilov. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;„Ar trebui trimise tancuri şi avioane"&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Autorităţile de la Chişinău ridică din umeri şi spun că organizarea  scrutinului în Transnistria este imposibilă. „Cu plăcere aş executa o astfel de  hotărâre judecătorească, doar că va trebui mai întâi să trimit în regiune două  tancuri şi două avioane. Predecesorul meu a încercat doar să ajungă în  Transnistria şi a fost arestat. A fost nevoie de intervenţia şefului Misiunii  OSCE pentru a-l elibera", a spus preşedintele CEC, Iurie Ciocan. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;„De 20 de ani Moldova îşi discriminează jumătate de milion de cetăţeni.  Aceştia nu pot nici să aleagă, nici să fie aleşi. Teoretic, Constituţia le  garantează aceste drepturi", afirmă Ion Manole, preşedintele „Promo-Lex". Un caz  aparte este Corjova, unde sunt doi primari, unul ales şi altul numit de Smirnov.  „Şi în unele localităţi sub control constituţional au apărut trimişi ai  regimului, care activează ilegal. Autorităţile noastre ştiu, dar tac", spune  Manole. ;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;Concurenţi cu acte în regulă&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Ieri a fost ultima zi când candidaţii s-au putut înscrie în cursa pentru  alegerile locale generale, care vor avea loc peste o lună. La fotoliul de primar  al Capitalei pretind 15 persoane, printre care un singur candidat independent.  Pentru funcţiile de consilieri municipali candidează 34 concurenţi, atât pe  liste de partid, cât şi independenţi. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;La Bălţi, şi-au depus actele 11 oameni, care vor să preia conducerea  Capitalei Nordului, şi 29 de concurenţi pentru Consiliul municipal.&lt;br /&gt;În  total, la scrutinul din vară, urmează să fie aleşi 898 de primari şi 11.740 de  consilieri locali pentru un mandat de patru ani.&lt;br /&gt;Alegerile locale din acest  an vor costa circa 58,3 milioane de lei, dintre care peste 17 milioane sunt  destinate pentru organizarea turului doi de scrutin.&lt;br /&gt;La 5 iunie 2011, la  secţiile de vot sunt aşteptaţi circa 2,6 milioane de alegători.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;&lt;b&gt;De patru ani oamenii nu-şi pot alege primarul&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Din 2007 nu mai au loc alegeri în satul Corjova, raionul Dubăsari. La  localele de acum patru ani, miliţia separatistă a blocat secţia de votare  înainte ca această să fie deschisă, la ora 7.00. Miliţienii au descins la prima  oră în sediul Liceului „Mihai Eminescu", au confiscat buletinele de vot şi  şampile şi i-au agresat pe membrii biroului electoral. Totodată, oamenii au fost  împiedicaţi să ajungă să-şi exprime opţiunile de vot. Filtre de miliţie şi  securitate separatistă au fost puse aproape la toate intersecţiile localităţii.  &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;Comisia Electorală Centrală, după mai multe încercări eşuate, a decis  prelungirea mandatelor, pe un termen nedeterminat, a primarului Valeriu Miţu şi  a consilierilor locali. Şi la scrutinele care au urmat după 2007 au existat  aceleaşi probleme. Locuitorilor li s-a inoculat ideea că dacă vor participa la  alegerile organizate de autorităţile constituţionale vor avem neplăceri. Oamenii  de mult au renunţat să aleagă singuri primarul şi consiliul local. Doar vreo  sută de locuitori se încăpăţânează să facă altfel.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.adevarul.ro/moldova/politica/Candidatii_la_alegerile_locale_din_Transnistria_sunt_discriminati_de_Chisinau_0_475752534.html"&gt;http://www.adevarul.ro/moldova/politica/Candidatii_la_alegerile_locale_din_Transnistria_sunt_discriminati_de_Chisinau_0_475752534.html &lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-2956934992330874903?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/2956934992330874903/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=2956934992330874903' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/2956934992330874903'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/2956934992330874903'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/candidatii-la-alegerile-locale-din.html' title='Candidaţii la alegerile locale din Transnistria sunt discriminaţi de Chişinău'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-484954400833412958</id><published>2011-05-06T17:51:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:52:19.652-07:00</updated><title type='text'>Chinezii iau cu asalt sectorul energetic românesc</title><content type='html'>&lt;div class="article_header" style="FLOAT: left"&gt; &lt;h2 class="header"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;Autor: &lt;span class="art-author"&gt;Florentina  Bălăceanu&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="bb-wg-media photo" style="MARGIN-TOP: 15px; FLOAT: left; OVERFLOW: hidden; WIDTH: 620px; POSITION: relative"&gt; &lt;div class="mg" style="FONT-SIZE: 1px; LINE-HEIGHT: 1; TEXT-ALIGN: center"&gt;&lt;img alt="Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi construite cu ajutorul chinezilor  " src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110505_0627/1.jpg" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="mt" id="mediatag"&gt; &lt;p class="place"&gt;Foto: reuters&lt;/p&gt; &lt;h2&gt;Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi construite cu ajutorul chinezilor  &lt;/h2&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="bb-gte"&gt; &lt;div class="bb-tu first-t bb-article-body"&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-md bb-md-news bb-md-article"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-wg-text"&gt; &lt;p class="subheader"&gt;Mai multe companii de stat din China vor să investească în  domeniul producţiei de energie din România, în proiecte de peste şase miliarde  de euro. Chinezii se vor implica în proiecte nucleare, în construcţia de noi  hidrocentrale şi termocentrale, precum şi în modernizarea minelor de  cărbune.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;În perioada 2006-2008, pe piaţa energetică locală aproape că nu exista  trimestru în care o mare companie europeană să nu anunţe participarea într-un  proiect uriaş în parteneriat cu statul sau iniţierea unuia nou, fie că era vorba  de construcţia de termocentrale, de proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la  Cernavodă sau de hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Însă, din 2008  şi până în prezent, aceste proiecte au bătut pasul pe loc şi majoritatea  investitorilor europeni s-au retras. Acest lucru a lăsat loc companiilor din  China, atrase de mari proiecte în Uniunea Europeană şi încurajate de caracterul  emergent al pieţei din România, unde estimările arată că, în următorii 20 de  ani, consumul de energie va creşte cu peste 50%. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;Parteneriate  public-private&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Astfel, la finele lunii ianuarie, chiar în perioada în care patru dintre cei  şase investitori europeni îşi anunţau retragerea de la Cernavodă, compania  chineză de stat State Grid Corporation of China vizita Bucureştiul,  manifestându-şi interesul pentru proiectul nuclear, estimat la cel puţin patru  miliarde de euro.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Continuare: &lt;a href="http://www.adevarul.ro/financiar/Vin_chinezii_in_tot_sectorul_energetic_0_475153039.html"&gt;http://www.adevarul.ro/financiar/Vin_chinezii_in_tot_sectorul_energetic_0_475153039.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-484954400833412958?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/484954400833412958/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=484954400833412958' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/484954400833412958'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/484954400833412958'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/chinezii-iau-cu-asalt-sectorul.html' title='Chinezii iau cu asalt sectorul energetic românesc'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6908079966559470237</id><published>2011-05-06T17:50:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:51:14.040-07:00</updated><title type='text'>EUROVISION 2011 Hotel FM a stârnit interesul presei internaționale, la Dusseldorf</title><content type='html'>&lt;div class="article_header" style="FLOAT: left"&gt; &lt;h2 class="header"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt; Autor: &lt;span class="art-author"&gt;Georgiana  Anghel&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="bb-wg-media photo" style="MARGIN-TOP: 15px; FLOAT: left; OVERFLOW: hidden; WIDTH: 620px; POSITION: relative"&gt; &lt;div class="mg" style="FONT-SIZE: 1px; LINE-HEIGHT: 1; TEXT-ALIGN: center"&gt;&lt;img alt="Hotel FM, prima repetiție pentru Eurovision 2011" src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110505_0025/4.jpg" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="mt" id="mediatag"&gt; &lt;p class="place"&gt;Oradea&lt;/p&gt; &lt;h2&gt;Hotel FM, prima repetiție pentru Eurovision 2011&lt;/h2&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="bb-gte"&gt; &lt;div class="bb-tu first-t bb-article-body"&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-md bb-md-news bb-md-article"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-wg-text"&gt; &lt;p class="subheader"&gt;Băieții de la Hotel FM sunt foarte solicitați de jurnaliștii  care relatează de la Dusseldorf despre concursul Eurovision 2011. Orădenii au  făcut furori în rândul jurnaliștilor din toată lumea, la prima conferință de  presă din Germania.VEZI VIDEO DE LA PRIMA REPETIȚIE!&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Gabriel Băruța, David Bryan, Alex Szuz, Roxana Ureche și Alexandra Gherase au  avut ocazia să pășească pentru prima dată în imensa arenă de la Dusseldorf care,  săptămâna viitoare va găzdui cel mai mare concurs internațional de muzică,  Eurovision 2011.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;"Repetiția a decurs foarte bine, delegația noastră având de solicitat  organizatorilor doar mici modificări și schimbări tehnice. Ca de fiecare dată,  repetiția a fost urmată de obișnuita conferință de presă care a reprezentat o  surpriză atât pentru români, cât și pentru jurnaliști. Cei de la Hotel FM au  fost surprinși de interesul foarte mare al presei internaționale pentru ei și  piesa României. Dacă la alte conferințe de presă delegații au avut parte doar de  câteva întrebări, pentru băieții noștri, acestea parcă nu se mai terminau. Au  fost întrebări de la jurnaliștii din cele mai diverse țări: de la Germania și  Anglia, până la Africa de Sud și Australia, de la subiecte legate de piesa  României și numele trupei, până la aspectele legate de cum a ajuns David în  România și cum a reușit el să cânte la Eurovision pentru țara noastră", a  anunțat Mariana Rusen, PR TVR.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Solistul trupei, David Bryan, le-a făcut o  supriză jurnaliștilor prezenți la conferința de presă. El a intrerpretat live  mai multe piese, aparținând mai multor genuri muzicale, de la de la Bon Jovi, la  Ave Maria până la rap - piesă aplaudată îndelung de jurnaliștii prezenți. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;b&gt;Hotel FM, subiect de reportaj pentru o televiziune nemțească&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Interesul jurnaliștilor pentru cei trei băieți s-a manifestat și după  încheierea conferinței de presă, ei practic refuzând să-i lase pe români să  plece, insistând să obțină de la ei autografe, fotografii și declarații. Și  pentru că sala trebuia eliberată pentru următoarea conferință de presă,  discuțiile cu jurnaliștii s-au mutat în spațiile special amenajate de  organizatori pentru interviuri. De altfel, interesul crescut al presei s-a  manifestat încă de dimineață când, o echipă specială de la televiziunea germană  ARD, a ales Hotel FM să fie trupa pe care să-i însoțească și să-i filmeze pe  parcursul întregii zile. Ei au înregistrat cele mai importante momente ale  zilei, de la coborârea delegației României din mașina care i-a adus la Arenă,  pregătirile la cabină, probele tehnice, până la ieșirea de pe scenă urmată de  conferința de&lt;/p&gt;&lt;p&gt;continuare: &lt;a href="http://www.adevarul.ro/locale/oradea/color800517EUROVISION-Hotel-FM-internationale-Dusseldorf_0_475152517.html"&gt;http://www.adevarul.ro/locale/oradea/color800517EUROVISION-Hotel-FM-internationale-Dusseldorf_0_475152517.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6908079966559470237?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6908079966559470237/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6908079966559470237' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6908079966559470237'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6908079966559470237'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/eurovision-2011-hotel-fm-starnit.html' title='EUROVISION 2011 Hotel FM a stârnit interesul presei internaționale, la Dusseldorf'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5328275073732351131</id><published>2011-05-06T17:47:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:49:52.591-07:00</updated><title type='text'>Saptamana Financiara: Culmea „notorietăţii”: blogul Andreei Paul Vass apare într-un important document oficial al României</title><content type='html'>&lt;h1&gt;Culmea „notorietăţii”: blogul Andreei Paul Vass apare într-un important  document oficial al României&lt;/h1&gt; &lt;div class="separator"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="infoArticol"&gt; &lt;p&gt;de &lt;a href="http://www.sfin.ro/autori/215/dorin_deac"&gt;Dorin Deac&lt;/a&gt; in &lt;a href="http://www.sfin.ro/site/actualitate/news/"&gt;News&lt;/a&gt; pe 5 Mai 2011&lt;/p&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="boxMultimedia"&gt; &lt;div class="fotoArticol" id="c_fpg23153_image0" style="DISPLAY: inline"&gt;&lt;a class="thickbox" title="" href="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23153/andreea_paul_vass.jpg" rel="galerie" jquery1304728914906="11"&gt;&lt;img src="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23153/297x0_andreea_paul_vass.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;  &lt;/div&gt; &lt;div class="fotoArticol" id="c_fpg23153_image1" style="DISPLAY: none"&gt;&lt;a class="thickbox" title="extras din Anexa PNR 2011-2013" href="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23153/extras_din_Anexa_PNR_2011-2013.JPG" rel="galerie" jquery1304728914906="12"&gt;&lt;img src="http://www.sfin.ro/articol_23153/culmea_%E2%80%9Enotorietatii%E2%80%9D_blogul_andreei_paul_vass_apare_intr-un_important_document_oficial_al_romaniei.html" /&gt;&lt;/a&gt; &lt;/div&gt; &lt;div id="fpg23153_player" style="DISPLAY: none"&gt;&lt;/div&gt; &lt;p class="descriere" id="fpg23153_description"&gt; &lt;/p&gt; &lt;div class="boxFotoNavigator"&gt; &lt;div class="titlu"&gt;&lt;strong&gt;Foto&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="poze"&gt;&lt;span class="foto selected" id="i_fpg23153_image0"&gt;&lt;a href="http://www.sfin.ro/articol_23153/culmea_%E2%80%9Enotorietatii%E2%80%9D_blogul_andreei_paul_vass_apare_intr-un_important_document_oficial_al_romaniei.html"&gt;&lt;img height="47" alt="" src="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23153/47x47_andreea_paul_vass.jpg" width="47" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;span class="foto" id="i_fpg23153_image1"&gt;&lt;a href="http://www.sfin.ro/articol_23153/culmea_%E2%80%9Enotorietatii%E2%80%9D_blogul_andreei_paul_vass_apare_intr-un_important_document_oficial_al_romaniei.html"&gt;&lt;img height="47" alt="" src="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23153/47x47_extras_din_Anexa_PNR_2011-2013.JPG" width="47" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="clearfloat"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="contentArticol" id="contentArticol"&gt; &lt;div&gt;Deşi greu de imaginat, unul dintre principalele documente de politici  publice ale României este condimentat cu o trimitere la blogul doamnei Andreea  Paul Vass, consiliera premierului Emil Boc. Este vorba despre Programul Naţional  de Reformă, prin care se implementează Strategia Europa 2020, document care a  fost aprobat deja de guvern pe 29 aprilie şi trimis la Comisia Europeană.  Strategia Europa 2020 continuă Strategia Lisabona prin care Comisarii europeni  avizează aceste programe naţionale şi fac recomandări ţărilor  membre.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;Nu e sigur cât de bine vor fi  implementate reformele locale sau dacă vor fi pe placul Comisiei Europene. Este  foarte probabil însă ca poza doamnei consilier să fie pe placul comisarilor  europeni, poză care poate fi accesată  studiind Programul Naţional de reformă  (subliniem, document oficial). &lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt; &lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;În acest document, adoptat de curând guvern prin  memorandum şi trimis Comisiei Europene pentru recomandări, la partea cu  Înfiinţarea Consiliului Naţional de Competitivitate din Anexa documentului apare  o notă. &lt;a href="http://www.sfin.ro/uploads/file/Anexa%20Programul%20National%20de%20Reforma%20%202011-2013.pdf" target="_blank"&gt;Nota de subsol &lt;/a&gt;(anexa Programului Naţional de Reformă, pagina  150) nu este altceva decât o trimitere spre blogul doamnei consilier, în care se  aminteşte cu această ocazie că propuneri legate de înfiinţarea Consiliului au  fost făcute şi de domnia sa încă din 2008 (vezi foto 2).&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt; &lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;Merită amintit aici şi faptul că doamna Paul  Vass şi-a propus ca ţintă pe termen lung, conform informaţiilor din presă, să  ajungă comisar european. Un prim pas a fost făcut deja în acest sens, prin  blogul personal, care va putea fi accesat de comisarii europeni. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;UPDATE: După publicarea articolului de faţă, nota de subsol a fost retrasă din document.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.sfin.ro/articol_23153/culmea_%E2%80%9Enotorietatii%E2%80%9D_blogul_andreei_paul_vass_apare_intr-un_important_document_oficial_al_romaniei.html"&gt;http://www.sfin.ro/articol_23153/culmea_%E2%80%9Enotorietatii%E2%80%9D_blogul_andreei_paul_vass_apare_intr-un_important_document_oficial_al_romaniei.html&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5328275073732351131?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5328275073732351131/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5328275073732351131' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5328275073732351131'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5328275073732351131'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/saptamana-financiara-culmea.html' title='Saptamana Financiara: Culmea „notorietăţii”: blogul Andreei Paul Vass apare într-un important document oficial al României'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-1446628994928957022</id><published>2011-05-06T17:45:00.001-07:00</published><updated>2011-05-06T17:47:04.610-07:00</updated><title type='text'>Despre Volohii din Transcarpatia care vorbesc româneşte, dar nu au auzit de România…</title><content type='html'>&lt;div class="title"&gt; &lt;h2&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;Sursa: blog Catalin Cornea &lt;a href="http://catalincornea.ro/2011/02/21/despre-volohii-din-transcarpatia-care-vorbesc-romaneste-dar-nu-au-auzit-de-romania/"&gt;www.catalincornea.ro&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="cover"&gt; &lt;div class="entry"&gt; &lt;p&gt;&lt;a class="highslide" href="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/02/PoroscovasiMirceaTranscarpatiaUcraina1.jpg" rel="lightbox[471]"&gt;&lt;img class="alignleft size-full wp-image-480" title="PoroscovasiMirceaTranscarpatiaUcraina" height="328" alt="" src="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/02/PoroscovasiMirceaTranscarpatiaUcraina1.jpg" width="500" /&gt;&lt;/a&gt;Regiunea Transcarpatia/Subcarpatia (Zakarpattia) este o regiune  din Ucraina, în Nordul României având capitală orașul Ujgorod (Uzhgorod).  Regiunea are o suprafață de 12.800 kmp, și numără 1.252.300 de locuitori.  Principalele etnii din regiune sunt: ucraineană (incluzând și rutenii sau  rusinii), maghiară, română și rusă.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Românii locuiesc compact (32.000 persoane după surse ucraineene, peste 50.000  persoane după surse românești) mai ales în partea de sud-est, cunoscută și sub  numele de Maramureșul de Nord  în raioanele &lt;strong&gt;Rahău &lt;/strong&gt;&lt;em&gt;(  Biserica Albă, Apșa de Mijloc, Apșa de Sus, Apșița Veche, Dobric, Plăiuț,  Strâmba, Paladi) &lt;/em&gt;și&lt;strong&gt; Teceu &lt;/strong&gt;(&lt;em&gt;Slatina, Apșa de Jos,  Strâmtura, Teteș, Peri, Podișor, Bescău, Cărbunești, Bouțul mare, Bouțul  Mic)&lt;/em&gt;. Zona compactă românească a fost spartă artificial în două raioane  pentru a i se diminua importanța la alegeri și  a desemna cât mai puțini primari  și consilieri locali români.&lt;br /&gt;&lt;a class="highslide" href="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/02/regiuneaTranscarpatiaUcraina.png" rel="lightbox[471]"&gt;&lt;img class="alignright size-full wp-image-483" title="regiuneaTranscarpatiaUcraina" height="192" alt="" src="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/02/regiuneaTranscarpatiaUcraina.png" width="275" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Tot în regiunea Transcarpatia, pe lângă zonele locuite  compact, mai întâlnim români și în Ujhgorod &lt;a title="Ujhorod" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ujhorod"&gt;&lt;/a&gt;(Uzhgorod), Muncaci (Mukachevo)  și Craia (Korolevo), Taraș, Bedeu, Buștina, Visc, Bocicoiu Mare și Hust.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Există însă o categorie aparte de români, circa 4.500 de suflete, trăind ca  în Evul Mediu în creierii Carpatilor împaduriți, în satele &lt;strong&gt;&lt;a href="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/02/PoroscovasiMirceaTranscarpatia.jpg" rel="lightbox[471]"&gt;Mircea&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt; (Mirke/Myrcha&lt;strong&gt;,&lt;/strong&gt; 1.500  persoane) si &lt;strong&gt;&lt;a href="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/02/PoroscovasiMirceaTranscarpatia.jpg" rel="lightbox[471]"&gt;Poroscova&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt; (Poroskovo, 3.000), în raioanele  &lt;strong&gt;Velyky Berezin &lt;/strong&gt;și&lt;strong&gt; Perecin&lt;/strong&gt;, la 35 km N și,  respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiți în ultimii ani, cărora ucrainienii  le zic “voloki” sau “loscarini”, care știu ca vorbesc “rumanește”, dar au uitat  cum îi cheamă.&lt;br /&gt;Se pare că, prin 1980 în contact cu prima “cutie care  vorbește” adusă din Afganistan de un soldat, fiu al satului Poroscova, adică un  radio cu tranzistori, învârtind butoanele au constatat că sunt unii care vorbesc  așa ca ei și au decretat că ei fac parte din poporul care se cheamă…”Radio  Bucuresti”!&lt;/p&gt; &lt;p&gt;De curând, (februarie 2011) reprezentanţi ai cotidianului &lt;strong&gt;Glasul  Maramureşului, Asociaţiei “Valea Verde”, Uniunii Regionale “Dacia” a Românilor  din Transcarpatia, Fundaţiei “EMA”, Fundaţiei “Rozalina”&lt;/strong&gt; au strâns  ajutoare (constând în alimente, îmbrăcăminte şi jucării), care au ajuns la  volohii români.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Felicitări celor care s-au gândit la românii uitați de istorie în &lt;a href="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/02/PoroscovasiMirceaTranscarpatia.jpg" rel="lightbox[471]"&gt;Poroscova, Transcarpatia&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;Detalii despre această  expediție găsiți &lt;a href="http://www.fundatiaema.ro/activitate/actiuni-umanitare/222-volohii"&gt;aici&lt;/a&gt;  și &lt;a href="http://www.glasulmaramuresului.ro/view_article.php?show=27918&amp;amp;name=Volohii_oameni_care_vorbesc_romaneste_dar_nu_au_auzit_de_Romania"&gt;aici&lt;/a&gt;.   &lt;/p&gt; &lt;p&gt;Material video de la Fundaţia “EMA”&lt;br /&gt;&lt;iframe title="YouTube video player" src="http://www.youtube.com/embed/dt7NSTf7frM" frameborder="0" width="480" height="390" allowfullscreen=""&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="postinfo"&gt; &lt;div class="edit"&gt;&lt;a title="View all posts in România" href="http://catalincornea.ro/category/romania/" rel="category tag"&gt;România&lt;/a&gt;,  &lt;a title="View all posts in Românii de lângă noi" href="http://catalincornea.ro/category/romanii-de-langa-noi/" rel="category tag"&gt;Românii de lângă noi&lt;/a&gt; &lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-1446628994928957022?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/1446628994928957022/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=1446628994928957022' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1446628994928957022'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/1446628994928957022'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/despre-volohii-din-transcarpatia-care.html' title='Despre Volohii din Transcarpatia care vorbesc româneşte, dar nu au auzit de România…'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://img.youtube.com/vi/dt7NSTf7frM/default.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-3190490186814544685</id><published>2011-05-06T17:44:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:45:12.393-07:00</updated><title type='text'>Simpozion international religios la Alba Iulia</title><content type='html'>&lt;h2 class="contentheading"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;span class="createdate"&gt; &lt;/span&gt;&lt;span class="createby"&gt;Alba Iulia, Romania/Romanian Global News&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="article-content"&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;&lt;a class="thumbnail" title="Simpozion international religios la Alba Iulia " href="http://www.rgnpress.ro/cache/images/stories/2011/05/512-AlbaIulia.jpg" target="_blank" rel="lightbox[1667]" included="null"&gt;&lt;img height="100" alt="Simpozion international religios la Alba Iulia " src="http://www.rgnpress.ro/images/stories/thumbnails/cache-images-stories-2011-05-512-AlbaIulia-150x100.1953125.jpg" width="150" align="right" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;In perioada 6-8 mai, la Alba Iulia se vor  desfasura lucrarile Simpozionul teologic international cu tema „Familie,  Filantropie si Etica sociala – Parteneriatul Stat-Biserica in Asistenta  Sociala”, transmite Romanian Global News, care citeaza Basilica. Este cea de-a  X-a editie a acestei manifestari academice patronate de Facultatea de Teologie  Ortodoxa din Alba Iulia, la care vor participa si vor sustine referate  personalitati ale lumii teologice din tara si strainatate. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Simpozionul  se va desfasura in Aula „Dumitru Staniloae” a Facultatii de Teologie din Alba  Iulia si va cuprinde 3 sesiuni de referate, iar sambata, 7 mai 2011, de la ora  11.00, va avea loc solemnitatea decernarii titlului de Doctor „Honoris Causa”  domnului prof. univ. dr. Herman Tristram Engelhardt de la universitatea din  Texas din Statele Unite ale Americii si va fi lansat volumul simpozionului cu  acelasi titlu.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Prima  editie a acestui simpozion international a avut loc in anul 2002, cu tema:  „Violenta „in numele lui Dumnezeu” – un raspuns crestin”, iar de atunci in  fiecare an s-a organizat aceasta manifestare academica si in acelasi timp s-au  tiparit si volumele cuprinzand referatele sustinute de participanti. Temele  celorlalte simpozioane au fost: „Biserica in era globalizarii” (2003),  „Spiritualitate si consumism in Europa unita” (2004), „Omul de cultura in fata  descrestinarii” (2005) „Identitate crestina si dialog, in noul context european”  (2006) „Cosmosul, intre frumos si apocaliptic – un recurs etic asupra ecologiei”  (2007) „Sensul vietii, al suferintei si al mortii, in mileniul III” (2008)  „Libertate si responsabilitate. Initiative si limite in dialogul religios”  (2009) si „Invazia non-valorilor intr-o lume multimedia. Criza spirituala si  discreditarea sacrului” (2010).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Dintre  personalitatile teologice prezente la acest simpozion international amintim pe:  Corinna Delkeskamp-Hayes (Frankfurt - Germania), Mark Cherry (SUA), Msg. Dr.  Albert Rauch (Regensburg), Pr. Prof Tecle Vetrali (Venezia), Dieter Markos si  Ludwig Tavernier (Koblenz - Germania). Alaturi de acesti oaspeti din strainatate  vor si prezenti in aceste zile la Alba Iulia si nume importante ale teologiei  romanesti.&lt;br /&gt;Simpozionul va debuta vineri, 6 mai 2010, la ora 9.00 cu slujba Te  Deum oficiata in Capela Facultatii de Teologie, care va fi urmata apoi de un  cuvant de deschidere al IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei Crisanei si  Maramuresului, iar de la ora 11.00 vor incepe sesiunile de lucru propriu-zise.  &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-3190490186814544685?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/3190490186814544685/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=3190490186814544685' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3190490186814544685'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3190490186814544685'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/simpozion-international-religios-la.html' title='Simpozion international religios la Alba Iulia'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8897366962146520160</id><published>2011-05-06T17:43:00.002-07:00</published><updated>2011-05-06T17:44:33.712-07:00</updated><title type='text'>Vizita a romanilor din Sarcia – Voivodina, in Episcopia Caransebesului</title><content type='html'>&lt;h2 class="contentheading"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;span class="createby"&gt;Bocsa Montana, Romania/Romanian Global News &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;span&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="article-content"&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;&lt;a class="thumbnail" title="Vizita a romanilor din Sarcia – Voivodina, in Episcopia Caransebesului " href="http://www.rgnpress.ro/cache/images/stories/2011/05/759-Sarcia-Voivodina.jpg" target="_blank" rel="lightbox[1674]" included="null"&gt;&lt;img height="106" alt="Vizita a romanilor din Sarcia – Voivodina, in Episcopia Caransebesului " src="http://www.rgnpress.ro/images/stories/thumbnails/cache-images-stories-2011-05-759-Sarcia-Voivodina-150x106.52173913043.jpg" width="150" align="right" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Luni, 2 mai, membrii Consiliului parohial al  bisericii “Sf. Mare Mucenic Dimitrie” din Sarcia, localitate aflata in Banatul  sarbesc, insotiti de parintele protopop Petru Draghicescu au raspuns invitatiei  pr. Ciprian Costis si au venit la Bocsa Montana, transmite Romanian Global News,  care citeaza Episcopia Caransebesului. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Prima  oprire au facut-o la parohia din Resita, unde li s-a prezentat biserica si unde  au avut loc discutii in vederea continuarii activitatilor comune.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;La  biserica din Bocsa Montana, oaspetii au fost asteptati de preotul paroh si de  membrii Consiliului parohial. Dupa savarsirea slujbei de Te Deum, a urmat  cuvantul de intampinare a pr. Ciprian Costis, cuvantul de raspuns a protopopului  Petru Draghicescu, care a oferit o icoana a Sfantului Mare Mucenic Dimitrie,  precum si explicatiile oferite de pr. Petru Berbentia, artizanul acestei  bune-fratietati ortodoxe transfrontaliere.&lt;br /&gt;Spre final, un membru al fiecarui  Consiliu parohial au exprimat dorinta de a aprofunda relatiile dintre Parohia  Ortodoxa Romana „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” din Sarcia si Parohia Ortodoxa  Romana „Pogorarea Sfantului Duh” din Bocsa Montana, urmand ca in foarte scurt  timp sa se semneze si sa se parafeze un act de buna-fratietate, ori la Bocsa ori  la Sarcia. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Satul  Sarcia (Sutjeska in sarbeste) se afla in Banatul Sarbesc, in comuna Sečanj, la  vreo 18 km. de granita cu Romania si la 24 km. de Zrenjanin (sau Becicherecul  Mare cum i se spunea odinioara. Prima atestare documentara a satului este din  anul 1333. Pe locul actual, pe malul drept al Timisului, sarcinentii s-au  stabilit in jurul anilor 1784-1786. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;In  anul 1803 langa romani au fost colonizati germani. Spre sfarsitul celui de al  II-lea Razboi Mondial germanii au fost alungati, iar dupa terminarea razboiului  in locul lor au fost colonizati sarbi. Ca urmare a colonizarii, din anul 1947  satul primeste numele de Sutjesca, cu toate ca romanii ii spun si acum Sarcia,  pentru ca „Sarcia suna cu totul romaneste”.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Prima  biserica ortodoxa romanii si-au construit-o pe locul actual in anul1796, iar  cladirea care dainuie si astazi este din anul 1896. Si etnia germana au avut  biserica ei din 1818 pina in 1958, cind a fost lovita de trasnet, iar apoi  demolata. In momentul de fata si sarbii au o biserica.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Parohia  „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” apartine administrativ de protopopiatul Torac si  este administrata alternativ de pr. Prot. Petru Draghicescu din Toracu Mare si  pr. Gabriel Bandu din Ecica.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;In  baza relatiilor de buna fratietate existente intre parohia noastra „Sf. Apostoli  Petru si Pavel, Govandari” si parohii din Voivodina, cu binecuvantarea Prea  Sfintitului Lucian, Episcopul Caransebesului, o delegatie din Bocsa Montana a  participat la serbarea hramului bisericii parohiale din Sarcia, in toamna anului  trecut.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8897366962146520160?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8897366962146520160/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8897366962146520160' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8897366962146520160'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8897366962146520160'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/vizita-romanilor-din-sarcia-voivodina.html' title='Vizita a romanilor din Sarcia – Voivodina, in Episcopia Caransebesului'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7149866345243026431</id><published>2011-05-06T17:43:00.001-07:00</published><updated>2011-05-06T17:43:46.579-07:00</updated><title type='text'>Seful DRP in vizita de lucru la romanii din Ungaria</title><content type='html'>&lt;h2 class="contentheading"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;span class="createby"&gt;Jula, Ungaria/Romanian Globl News&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="article-content"&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: 13.5pt; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;&lt;a class="thumbnail" title="Seful DRP  in vizita de lucru la romanii din Ungaria" href="http://www.rgnpress.ro/cache/images/stories/2011/05/205-Eugen-Tomac.jpg" target="_blank" rel="lightbox[1679]" included="null"&gt;&lt;img height="150" alt="Seful DRP  in vizita de lucru la romanii din Ungaria" src="http://www.rgnpress.ro/images/stories/thumbnails/cache-images-stories-2011-05-205-Eugen-Tomac-137.27678571429x150.jpg" width="137" align="right" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Secretarul de stat al Departamenului pentru  Romanii de Pretutindeni se afla timp de două zile în Ungaria. În zilele de 4 şi  5 mai, &lt;em&gt;Eugen Tomac &lt;/em&gt;va vizita românii din Micherechi, Jula, Bătania şi  Seghedin, transmite corespondntul Romanian Global News din Ungaria. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: 13.5pt; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;În  cadrul vizitei oficiale, miercuri înainte de masă, secretarul de stat român s-a  deplasat la Micherechi, unde a fost întâmpinat de conducerea localităţii, iar  apoi s-a întâlnit cu elevii şi profesorii şcolii generale. La prânz, Eugen Tomac  s-a aflat la Jula, unde a vizitat Liceul şi şcoala generală „Nicolae Bălcescu”,  iar după-masă a avut o întâlnire cu &lt;em&gt;PS Siluan&lt;/em&gt;, la sediul Episcopiei  Ortodoxe Române din Ungaria.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: 13.5pt; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: 13.5pt; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Reprezentanţii  Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar apoi ai Uniunii Culturale a  Românilor din Ungaria şi ai Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria  au stat de vorbă cu seful DRP la sediul Consulatului General al României la  Jula.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: 13.5pt; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Joi  dimineaţa, delegaţia DRP merge la Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania,  după care se va deplasa la Seghedin, unde va avea loc întâlnirea cu  reprezentanţii românilor din Seghedin, în urma căreia se vor realiza interviuri  cu redacţiile radio şi TV de limbă română. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: 13.5pt; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Vizita  oficială a secretarului de stat Eugen Tomac la românii din Ungaria se va încheia  la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii „Juhász Gyula” din  Seghedin.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7149866345243026431?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7149866345243026431/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7149866345243026431' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7149866345243026431'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7149866345243026431'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/seful-drp-in-vizita-de-lucru-la-romanii.html' title='Seful DRP in vizita de lucru la romanii din Ungaria'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-3908907676093032006</id><published>2011-05-06T17:40:00.002-07:00</published><updated>2011-05-06T17:43:00.095-07:00</updated><title type='text'>Corneliu Chisu, primul deputat roman in Parlamentul Canadei</title><content type='html'>&lt;h2 class="contentheading"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;span class="createby"&gt;Ottawa, Canada/Romanian Global News&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt; &lt;div class="article-content"&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;&lt;a class="thumbnail" title="Corneliu Chisu, primul deputat roman in Parlamentul Canadei" href="http://www.rgnpress.ro/cache/images/stories/2011/05/300-CorneliuChisu.jpg" target="_blank" rel="lightbox[1664]" included="null"&gt;&lt;img height="84" alt="Corneliu Chisu, primul deputat roman in Parlamentul Canadei" src="http://www.rgnpress.ro/images/stories/thumbnails/cache-images-stories-2011-05-300-CorneliuChisu-150x84.jpg" width="150" align="right" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Publicatia “Pagini Romanesti” din Canada a  realizat un interviu cu Corneliu Chisu, proaspatul castigator al postului de  deputat in Ottawa si primul roman ales ca deputat in Parlamentul canadian,  interviu pe care il redam in cele ce urmeaza. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Am  vorbit cu Corneliu Chisu in dimineta zilei de 3 mai, dupa noaptea alegerilor.   La ora noua, era la biroul sau de campanie, desi te-ai fi asteptat ca ziua sa  inceapa mai tarziu dupa o noapte lunga si nebuna.  Ne-a raspuns la telefon seful  sau de campanie, care i-a strigat: “a Romanian newspaper from Montreal”.  A  venit la telefon si asa a inceput mica nostra discutie, pe fondul  altor  telefoane care sunau intr-una.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;PR:  Felicitari din partea noastra pentru victorie…&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;CC:  Multumesc.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;PR:  Sunteti primul roman ales ca deputat in Parlamentul canadian. Ce va insemna  prezenta dumneavoastra la Ottawa pentru comunitatea romaneasca din  Canada?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;CC:  Banuiesc ca prezenta mea in Parlamentul canadian va ajuta comunitatea  romaneasca. Este, in primul rand, un semnal pentru toti romanii ca in Canada se  poate reusi, ca nu exista discriminare nici macar la nivel politic. Cine vrea sa  faca treaba, poate.  Romanii sunt deja apreciati in Canada, nu mai suntem  asociati cu comunismul, dar este sigur ca un deputat roman va imbunatati  perceptia canadienilor despre romani.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;PR:  Cum ati decis sa candidati?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;CC:  Am fost tot timpul implicat in comunitate. Sunt vicepresedinte al Asociatiei  Inginerilor din Ontario, o asociatie care are 75.000 de membri.  Sunt implicat  ca voluntar in multe alte proiecte. Dupa retragerea din armata (februarie 2009,  n.n.), am considerat ca am inca foarte multe de dat Canadei, ca experienta mea  indelungata, inclusiv cea de consul onorific al Republicii Moldova intre 1995 –  2004, poate fi folosita  la nivel national, in slujba tuturor  canadienilor.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;PR:  Sunt multi romani in circumscriptia dvs.?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;CC:  Am avut surpriza sa intalnesc foarte multi in timpul campaniei electorale.  Estimez ca in Pickering-Scarborough East locuiesc aproximativ 1000 de romani.   Circumscriptia are o populatie de 106.602 locuitori dintre care, cu drept de  vot,  77.522. Prezenta la vot a fost de 61,9%.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;PR:  Liberalii v-au acuzat ca ati refuzat sa participati la dezbateri.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;CC:  Nu este adevarat. Nu am putut sa merg la acea dezbatere, care avea loc in mediu  educational. Atunci cand esti  in campanie, timpul este dramuit. Am preferat sa  merg din usa-n-usa si sa vorbesc cu oamenii.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;Corneliu  Chisu are 62 de ani. S-a nascut la Satu Mare si a absovit Universitatea  Politehnica Bucuresti in 1971. In perioada 1972-1976 a fost asistent la aceeasi  Universitate. In 1976 paraseste Romania, stabilindu-se mai intai in Italia, de  unde va imigra in Canada in 1981. Ajuns la Toronto, lucreaza la Delegatia  Comerciala a Italiei, pe postul de Senior Trade Analyst, pozitie din care  consiliaza firmele italiene care vor sa intre pe piata canadiana. Intre 1985 si  1988 face un masterat in inginerie (cu profilul Electricitate) la University of  Toronto, iar in perioada mai 1990-martie 2009 activeaza ca ofiter inginer in  cadrul fortelor armate canadiene. Participa la misiunile din Bosnia si  Afganistan. Primeste urmatoarele distinctii: Canadian Forces Decoration (CD),  Commemorative Medal for the Golden Jubilee of Her Majesty Queen Elizabeth II,  NATO Medal for Bosnia and Herzegovina,  Canadian Peacekeeping Medal si General  Campaign Star Afghanistan.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p style="MARGIN-BOTTOM: 0pt; LINE-HEIGHT: normal; TEXT-ALIGN: justify"&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: #000000; FONT-FAMILY: 'Arial','sans-serif'"&gt;(Un  interviu de Viorel Anghel)&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-3908907676093032006?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/3908907676093032006/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=3908907676093032006' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3908907676093032006'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3908907676093032006'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/corneliu-chisu-primul-deputat-roman-in.html' title='Corneliu Chisu, primul deputat roman in Parlamentul Canadei'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6411143064779983605</id><published>2011-05-06T17:40:00.001-07:00</published><updated>2011-05-06T17:40:53.864-07:00</updated><title type='text'>Premieră! Chirtoacă pe locul 3 în topul celor mai influenți politicieni</title><content type='html'>&lt;div id="title_news3" sizcache="8" sizset="42"&gt; &lt;p&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt; &lt;table style="MARGIN-RIGHT: 5px" cellspacing="0" cellpadding="0" width="1" align="left" border="0"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td valign="top"&gt;&lt;img style="BORDER-RIGHT: #a9a9a9 1px solid; BORDER-TOP: #a9a9a9 1px solid; BORDER-LEFT: #a9a9a9 1px solid; BORDER-BOTTOM: #a9a9a9 1px solid" alt="Premieră! Chirtoacă pe locul 3 în topul celor mai influenți politicieni " src="http://unimedia.md/content/news/big/premiera-chirtoaca-pe-locul-3-in-topul-celor-mai-influenti-politicieni.jpg" /&gt;   &lt;div class="fotodesc"&gt;Colaj: UNIMEDIA &lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt; &lt;tr&gt; &lt;td style="BACKGROUND: #f5f5f5; BORDER-BOTTOM: #ccc 1px dashed; HEIGHT: 1px"&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;span id="preamble_news3" sizcache="8" sizset="43"&gt; &lt;p sizcache="8" sizset="43"&gt;&lt;strong sizcache="8" sizset="43"&gt;Prim-ministrul  Republicii Moldova şi preşedintele Partidului Liberal Democrat, &lt;a href="http://unimedia.md/?mod=tags&amp;amp;view=filat-vlad"&gt;Vlad Filat&lt;/a&gt; este cel  mai influent politician din luna aprilie 2011. Locul doi, fără schimbări, este  ocupat de preşedintele interimar, preşedintele Parlamentului şi liderul  Partidului Democrat, &lt;a href="http://unimedia.md/?mod=tags&amp;amp;view=lupu-marian"&gt;Marian Lupu&lt;/a&gt;, iar pe  locul trei în premieră s-a plasat actualul primar al Capitalei, &lt;a href="http://unimedia.md/?mod=tags&amp;amp;view=chirtoaca-dorin"&gt;Dorin  Chirtoacă&lt;/a&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Aşa arată primele trei poziţii din topul celor mai  influenţi 50 de politicieni pentru luna aprilie 2011, realizat de către Centrul  de cercetări strategice şi consultanţă politică „Politicon”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Astefel, &lt;a href="http://unimedia.md/?mod=tags&amp;amp;view=filat-vlad"&gt;Vlad Filat&lt;/a&gt; a obținut  203 puncte, acumulând 11 note de 10, &lt;a href="http://unimedia.md/?mod=tags&amp;amp;view=lupu-marian"&gt;Marian Lupu&lt;/a&gt; are 184  puncte și 7 note de 10, &lt;a href="http://unimedia.md/?mod=tags&amp;amp;view=chirtoaca-dorin"&gt;Dorin Chirtoacă&lt;/a&gt;  - 171 puncte, cu 3 note de 10.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;br /&gt;&lt;p sizcache="8" sizset="49"&gt;La realizarea topului au participat 23 de experţi  politici, analişti şi sociologi, care îi apreciază pe politicieni cu note de la  0 la 10. Astfel, un politician poate acumula maxim 240 de puncte.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În  luna martie 2011, în topul celor mai influenți trei politicieni au figurat Vald  Filat, urmat de Marian Lupu și liderul PCRM, Vladimir Voronin. Ultimul, în luna  aprilie s-a plasat pe poziția a patra.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;10 cei mai influenți  oameni politici ai lunii aprilie 2011&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;1. Vlad Filat, prim-ministru  al RM, preşedinte PLDM&lt;br /&gt;2. Marian Lupu, președinte al RM, liderul PD&lt;br /&gt;3.  Dorin Chirtoacă, primar general al Chișinăului&lt;br /&gt;4. Vladimir Voronin, liderul  PCRM&lt;br /&gt;5. Alexandru Tănase, judecător la CC&lt;br /&gt;6. Iurie Leancă, ministru al  Afacerilor Externe și Integrării Europene&lt;br /&gt;7. Igor Dodon, deputat PCRM&lt;br /&gt;8.  Mihai Ghimpu, liderul PL&lt;br /&gt;9. Mihai Godea, fost prim-vicepreședinte PLDM&lt;br /&gt;10.  Vladimir Plahotniuc, vicepreședinte al Parlamentului, mebru al PD&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong sizcache="8" sizset="49"&gt;Sursa: &lt;a href="http://unimedia.md/"&gt;UNIMEDIA&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6411143064779983605?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6411143064779983605/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6411143064779983605' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6411143064779983605'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6411143064779983605'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/premiera-chirtoaca-pe-locul-3-in-topul.html' title='Premieră! Chirtoacă pe locul 3 în topul celor mai influenți politicieni'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-3870353292959949914</id><published>2011-05-06T17:39:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:40:19.653-07:00</updated><title type='text'>CE CÂŞTIGĂ ROMÂNIA DIN SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ</title><content type='html'>&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;span class="author-name"&gt;de &lt;a title="Robert VERESS" href="http://www.gandul.info/robert-veress.html?q=author:167649&amp;amp;author=Robert%20VERESS"&gt;&lt;strong&gt;Robert  VERESS&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt; &lt;/span&gt;Postat la: 03.05.2011 &lt;strong&gt;20:00&lt;/strong&gt; &lt;span class="article-update"&gt;Ultima actualizare: 03.05.2011  &lt;strong&gt;20:13&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;div class="image" sizcache="0" sizset="15"&gt;&lt;a id="jsMainImage" href="http://www.gandul.info/news/ce-castiga-romania-din-scutul-american-antiracheta-8222941/galerie?p=1#galerie" sizcache="0" sizset="15"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8222941/1/combo-strategic-missile-defense-system-1.jpg?width=630" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;p class="description"&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #fff; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;România  va avea scut antirachetă: 3 baterii cu 24 de rachete interceptoare &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;model&lt;/span&gt;  &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid"&gt;SM&lt;/span&gt;-3 Block  I vor fi amplasate la fosta bază aeriană Deveselu, judeţul Olt, unde vor fi  dislocaţi, în medie, 200 de militari americani, numărul maxim al acestora putând  fi de 500. Baza aeriană va rămâne sub comanda Forţelor Aeriene Române.  &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;div class="Xlarge"&gt; &lt;div class="mainArticle-gallery jsGallery" jquery1304727724044="16" sizcache="0" sizset="16"&gt; &lt;div class=" carousel" sizcache="0" sizset="16"&gt; &lt;div class="jcarousel-container jcarousel-container-horizontal" style="DISPLAY: block" jquery1304727724044="17" sizcache="0" sizset="16"&gt; &lt;div class="jcarousel-prev jcarousel-prev-horizontal jcarousel-prev-disabled jcarousel-prev-disabled-horizontal" style="DISPLAY: block" disabled="" jquery1304727724044="19"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="jcarousel-next jcarousel-next-horizontal jcarousel-next-disabled jcarousel-next-disabled-horizontal" style="DISPLAY: block" disabled="" jquery1304727724044="20"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="jcarousel-clip jcarousel-clip-horizontal" jquery1304727724044="18" sizcache="0" sizset="16"&gt; &lt;ul class="jcarousel-list jcarousel-list-horizontal" id="mycarousel" style="LEFT: 0px; WIDTH: 372px" sizcache="0" sizset="16"&gt; &lt;li class="current jcarousel-item jcarousel-item-horizontal jcarousel-item-1 jcarousel-item-1-horizontal" jquery1304727724044="21" jcarouselindex="1" sizcache="0" sizset="16"&gt;&lt;a title="" href="http://www.gandul.info/news/ce-castiga-romania-din-scutul-american-antiracheta-8222941/galerie?p=1#galerie" sizcache="0" sizset="16"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8222941/1/combo-strategic-missile-defense-system-1.jpg?width=80" jquery1304727724044="62" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/li&gt; &lt;li class="jcarousel-item jcarousel-item-horizontal jcarousel-item-2 jcarousel-item-2-horizontal" jquery1304727724044="22" jcarouselindex="2" sizcache="0" sizset="17"&gt;&lt;a title="" href="http://www.gandul.info/news/ce-castiga-romania-din-scutul-american-antiracheta-8222941/galerie?p=2#galerie" sizcache="0" sizset="17"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8222941/2/scut-antiracheta-europa-resize.jpg?width=80" jquery1304727724044="63" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/li&gt; &lt;li class="jcarousel-item jcarousel-item-horizontal jcarousel-item-3 jcarousel-item-3-horizontal" jquery1304727724044="23" jcarouselindex="3" sizcache="0" sizset="18"&gt;&lt;a title="" href="http://www.gandul.info/news/ce-castiga-romania-din-scutul-american-antiracheta-8222941/galerie?p=3#galerie" sizcache="0" sizset="18"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8222941/3/deveselu.jpg?width=80" jquery1304727724044="64" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/li&gt; &lt;li class="last jcarousel-item jcarousel-item-horizontal jcarousel-item-4 jcarousel-item-4-horizontal" jquery1304727724044="24" jcarouselindex="4" sizcache="0" sizset="19"&gt;&lt;a title="" href="http://www.gandul.info/news/ce-castiga-romania-din-scutul-american-antiracheta-8222941/galerie?p=4#galerie" sizcache="0" sizset="19"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8222941/4/800-strategic-missile-defense-system-1.jpg?width=80" jquery1304727724044="65" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #000; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;România  va avea scut antirachetă: 3 baterii cu 24 de rachete interceptoare &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;model&lt;/span&gt;  &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid"&gt;SM&lt;/span&gt;-3 Block  I vor fi amplasate la fosta bază aeriană Deveselu, judeţul Olt, unde vor fi  dislocaţi, în medie, 200 de militari americani, &lt;/span&gt;&lt;strong&gt;numărul maxim al  acestora putând fi de 500&lt;/strong&gt;. Baza aeriană va rămâne sub comanda Forţelor  Aeriene Române.&lt;/p&gt; &lt;p sizcache="0" sizset="20"&gt;&lt;span style="COLOR: rgb(255,0,0)" sizcache="0" sizset="20"&gt;&lt;strong sizcache="0" sizset="20"&gt;&lt;img height="333" alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8222941/3/deveselu.jpg?width=500&amp;amp;height=333" width="500" /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="x1_banner x1_site_rectangle_articol x1_w0 x1_h0 x1_0x0 x1_empty_zone" id="X1Img4B" style="DISPLAY: block! important; FLOAT: none! important; VISIBILITY: visible! important; MARGIN: 0px auto; WIDTH: 0px! important; HEIGHT: 0px! important" sizcache="0" sizset="21"&gt;&lt;img height="0" alt="" src="http://content.ad20.net/Storage/0_0/blank.gif" width="0" border="0" /&gt;&lt;/div&gt;&lt;img style="LEFT: -100px! important; WIDTH: 1px! important; POSITION: absolute! important; TOP: -100px! important; HEIGHT: 1px! important" height="1" src="http://core1.ad20.net/x0.gif?sdtrnd=0.37291093263817526&amp;amp;&amp;amp;snocache=1304727739994_19084008128491020&amp;amp;spgid=26799995408070520&amp;amp;sck=n&amp;amp;sfver=10&amp;amp;__x1ts=c0ddf2f4&amp;amp;sww=1259&amp;amp;swh=631&amp;amp;sifr=0&amp;amp;pub=62&amp;amp;site=3224&amp;amp;section=135&amp;amp;zone=2533&amp;amp;size=0x0&amp;amp;xcrid=0&amp;amp;xgeo=RO||||||&amp;amp;x1guid=471491425222414604" width="1" border="0" /&gt; &lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;p&gt;&lt;/p&gt; &lt;div&gt;Amplasamentul &lt;span style="COLOR: rgb(255,0,0)"&gt;&lt;strong&gt;&lt;a href="http://www.gandul.info/news/basescu-anunta-locul-unde-vor-fi-amplasate-in-romania-rachetele-americanilor-ce-spune-primarul-din-deveselu-chemat-luni-seara-la-cotroceni-sa-si-dea-acordul-8219766"&gt;a  fost făcut public de preşedintele Traian Băsescu&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt; după  consultări, în cursul serii de luni, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi  după decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #000; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;Preşedintele  a precizat că amplasamentul a fost ales dintre "&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;mai&lt;/span&gt; multe  locaţii". "Vă pot spune că &lt;/span&gt;&lt;strong&gt;sunt circa 120 de parametri care  trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie&lt;/strong&gt; pentru ca sistemul să fie în  deplină siguranţă", a spus Băsescu, care urmează să ceară Parlamentului  ratificarea Acordului cu SUA privind scutul antirachetă.&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;b&gt;Cum funcţionează sistemul antirachetă&lt;/b&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div sizcache="0" sizset="23"&gt;&lt;span style="COLOR: rgb(255,0,0)" sizcache="0" sizset="23"&gt;&lt;strong sizcache="0" sizset="23"&gt;&lt;img height="279" alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8222941/4/800-strategic-missile-defense-system-1.jpg?width=500&amp;amp;height=279" width="500" /&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;Rachetele interceptoare SM-3 (Standard Missile 3) pot fi amplasate atât pe  nave, cât şi pe uscat. În România vor fi amplasate doar la Deveselu.  Interceptorul SM-3 este o rachetă în trei trepte, ultima fiind  &lt;strong&gt;"vehiculul ucigaş"&lt;/strong&gt; - proiectilul care distruge ţinta, în aer,  prin forţa cinetică (aşadar, nu conţine explozibil). După ce este eliberat de  rachetă, proiectilul are capacitatea de a-şi controla singur altitudinea, putând  face şi mici ajustări ale vitezei.&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Interceptorii SM-3 vor fi interconectaţi cu reţeaua de radare  existentă, dar &lt;strong&gt;prezintă dezavantajul că au o capacitate foarte scăzută  de a determina care dintre punctele văzute de telescop în depărtare sunt  focoasele lansate de inamic şi care sunt ţinte false&lt;/strong&gt; sau resturi de  materiale.&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;b&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;Cât costă sistemul antirachetă şi cine  plăteşte&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;Costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fosta bază aeriană  de la Deveselu (Olt) se ridică la &lt;strong&gt;400 de milioane de dolari, la care se  adaugă 20 de milioane de dolari anual&lt;/strong&gt;, pentru funcţionarea sistemului,  banii fiind suportaţi de SUA.&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;Ţării nostre îi revine punerea la dispoziţie a fostei baze militare (care  nu mai este operaţională din 2002, dar este în stare bună) şi asigurarea pazei  sistemului. În documentul MAE se pomeneşte de posibilitatea existenţei unor  &lt;strong&gt;costuri suplimentare, care vor fi negociate între România şi  SUA&lt;/strong&gt;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a dat asigurări că  &lt;strong&gt;nu vor exista efecte negative ale amplasării scutului pentru populaţia  din zonă&lt;/strong&gt;.&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;"Funcţionarea facilităţii de interceptori nu influenţează negativ mediul  înconjurător şi nici sănătatea publică. Nu sunt afectate nici activităţile,  viaţa sau sănătatea oamenilor, nici animalele sau culturile agricole.  Interceptorii care vor fi instalaţi nu au încărcătură explozivă şi nu sunt  purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei  sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului (forţă  cinetică)", se arată în documentul MAE.&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;b&gt;MAE: "Participarea la NATO presupune nu numai privilegii, ci şi  obligaţii şi riscuri"&lt;/b&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;Acordul este rezultatul a 6 runde de negocieri cu reprezentanţi ai  administraţiei şi forţelor armate americane, ce s-au succedat după data de  &lt;strong&gt;4 februarie 2010&lt;/strong&gt;, când SUA au cerut, oficial, amplasarea  scutului în România, obţinând (în aceeaşi zi) acceptul CSAT. Negocierile au  vizat aspecte tehnice şi juridice.&lt;/div&gt; &lt;p&gt;&lt;/p&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;a href="http://www.gandul.info/politica/consilierul-prezidential-iulian-fota-sistemul-american-de-aparare-antiracheta-si-cel-nato-sunt-perfect-compatibile-8223164"&gt;&lt;span style="COLOR: rgb(255,0,0)"&gt;&lt;strong&gt;Vezi aici ce spune consilierul prezidenţial  Iulian Fota&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;&lt;/p&gt; &lt;div&gt;&lt;strong&gt;Nici Uniunea Europeană şi nici Federaţia Rusă nu au fost consultate  în legătură cu scutul&lt;/strong&gt;. "De eficacitatea sistemului beneficiază şi alte  ţări, dar realizarea sistemului este o înţelegere bilaterală", a spus  preşedintele, care a adăugat: "România se află la cel mai înalt nivel de  securitate din istoria ei. Din acest punct de vedere, putem spune că România  şi-a atins un obiectiv important. Şi-a garantat securitatea".&lt;/div&gt; &lt;div&gt;Totuşi, într-un dosar de presă pregătit de Ministerul Afacerilor Externe  (MAE) se spune că România rămâne o ţintă pentru atacuri teroriste, dar "Nu  trebuie uitat că participarea la NATO, ca alianţă de apărare colectivă,  presupune nu numai privilegii, ci şi obligaţii şi riscuri".&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;b&gt;Fazele planului american antirachetă&lt;/b&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;ol&gt; &lt;li&gt;Prima fază dintr-un &lt;strong&gt;plan în patru etape&lt;/strong&gt;, lansat de  administraţia Obama în septembrie 2009, privind protejarea Europei şi Statelor  Unite de bombardamente cu rachete cu rază scurtă, medie şi lungă  (intercontinentală) de acţiune, a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în  Marea Mediterană a crucişătorului "&lt;strong&gt;USS Monterey&lt;/strong&gt;", echipat cu  sistemul &lt;strong&gt;Aegis&lt;/strong&gt;. Acesta este un sistem integrat de radar şi  rachete, capabil să lupte simultan împotriva ameninţărilor aeriene, terestre şi  cu submarine. Sistemul Aegis poate, simultan, să atace ţinte terestre, submarine  şi nave de suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de aviaţie  sau cu rachete. Rachetele pot fi detectate încă din faza ascendentă a  traiectoriei  &lt;/li&gt;&lt;li&gt;Amplasamentul de la Deveşelu este &lt;strong&gt;principala fază a etapei a  doua&lt;/strong&gt;, care se va încheia în anul 2015. Republica Cehă poartă negocieri cu Statele Unite pentru  amplasarea unui centru de colectare şi interpretare a informaţiilor transmise de  sateliţii militari, în scopul detectării rapide a rachetelor care vizează  teritoriul NATO.  &lt;/li&gt;&lt;li&gt;În a treia etapă, care se va încheia în 2018, două scuturi antirachetă mai  avansate faţă de la cel de la Deveşelu vor amplasate în Polonia. Unităţile din  Polonia vor fi dotate cu rachete SM-3 mai noi (block IIA), care vor proteja o  arie mai mare (întreg continentul).  &lt;/li&gt;&lt;li&gt;În fine, în etapa a IV-a, ce va dura până în 2020, va fi înfiinţat, la o  locaţie încă necunoscută, scutul antirachetă intercontinentală (SM-3 block IIB),  care va proteja şi Statele Unite. &lt;/li&gt;&lt;/ol&gt; &lt;p&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;Sursa: http://www.gandul.info/news/ce-castiga-romania-din-scutul-american-antiracheta-8222941&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-3870353292959949914?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/3870353292959949914/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=3870353292959949914' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3870353292959949914'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3870353292959949914'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/ce-castiga-romania-din-scutul-american.html' title='CE CÂŞTIGĂ ROMÂNIA DIN SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-861504389407549249</id><published>2011-05-06T17:38:00.002-07:00</published><updated>2011-05-06T17:39:34.296-07:00</updated><title type='text'>Rusia vrea „urgent” garanţii „legale” că scutul antirachetă american nu ţinteşte spre Moscova. SUA şi România - acuzate de nerespectarea convenţiei Ru</title><content type='html'>&lt;h1&gt;Rusia vrea „urgent” garanţii „legale” că scutul antirachetă american nu  ţinteşte spre Moscova. SUA şi România - acuzate de nerespectarea convenţiei  Rusia-NATO de la Lisabona&lt;/h1&gt;&lt;span class="author"&gt;&lt;span class="author-name"&gt;de &lt;a title="Robert VERESS" href="http://www.gandul.info/robert-veress.html?q=author:167649&amp;amp;author=Robert%20VERESS"&gt;&lt;strong&gt;Robert  VERESS&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt; &lt;/span&gt;Postat la: 03.05.2011 &lt;strong&gt;23:00&lt;/strong&gt; &lt;span class="article-update"&gt;Ultima actualizare: 04.05.2011  &lt;strong&gt;12:16&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt; &lt;/span&gt;&lt;a name="photo"&gt;&lt;/a&gt; &lt;div class="image" sizcache="0" sizset="16"&gt;&lt;a id="jsMainImage" href="http://www.gandul.info/news/rusia-vrea-urgent-garantii-legale-ca-scutul-antiracheta-american-nu-tinteste-spre-moscova-sua-si-romania-acuzate-de-nerespectarea-conventiei-rusia-nato-de-la-lisabona-8223707/galerie?p=1#galerie" sizcache="0" sizset="16"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8223707/1/medevdev.jpg?width=630" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;p class="description"&gt;O primă reacţie a Rusiei la acordul dintre SUA şi România  privind amplasarea unui scut antirachetă la Deveselu a fost dată într-un  comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova, citat de agenţia rusă de  presă Novosti.&lt;/p&gt; &lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;O primă reacţie a Rusiei la acordul dintre SUA  şi România privind amplasarea unui scut antirachetă la Deveselu a fost dată  într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova, citat de agenţia  rusă de presă Novosti.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="x1_banner x1_site_rectangle_articol x1_w0 x1_h0 x1_0x0 x1_empty_zone" id="X1Img4B" style="DISPLAY: block! important; FLOAT: none! important; VISIBILITY: visible! important; MARGIN: 0px auto; WIDTH: 0px! important; HEIGHT: 0px! important" sizcache="0" sizset="17"&gt;&lt;img height="0" alt="" src="http://content.ad20.net/Storage/0_0/blank.gif" width="0" border="0" /&gt;&lt;/div&gt;&lt;img style="LEFT: -100px! important; WIDTH: 1px! important; POSITION: absolute! important; TOP: -100px! important; HEIGHT: 1px! important" height="1" src="http://core1.ad20.net/x0.gif?sdtrnd=0.8709877966357562&amp;amp;&amp;amp;snocache=1304727738861_8705371186922356&amp;amp;spgid=25110136030708820&amp;amp;sck=y&amp;amp;sfver=10&amp;amp;__x1ts=00d2e00f&amp;amp;sww=1259&amp;amp;swh=631&amp;amp;sifr=0&amp;amp;pub=62&amp;amp;site=3224&amp;amp;section=135&amp;amp;zone=2533&amp;amp;size=0x0&amp;amp;xcrid=0&amp;amp;xgeo=RO||||||&amp;amp;x1guid=471491425222414604" width="1" border="0" /&gt; &lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;"&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: black; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;Rusia  priveşte cu &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid"&gt;mare&lt;/span&gt;  atenţie &lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;desfăşurarea&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;elementelor sistemului american  antirachetă în&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;România&lt;/span&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;.  &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;În  această situaţie, &lt;strong&gt;este crucial&lt;/strong&gt; ca M&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;oscova&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;să&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;primească&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;garanţii&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;juridice&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;din partea&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;Statelor Unite,&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;că  scutul său antirachetă din Europa&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;nu&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;va ţinti&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;forţele&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;nucleare strategice &lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;ale Rusiei&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; &lt;span style="COLOR: black"&gt;Această&lt;/span&gt;  &lt;span&gt;problemă&lt;/span&gt; &lt;span&gt;ar trebui&lt;/span&gt; &lt;span&gt;s&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span&gt;ă  fie&lt;/span&gt; &lt;span&gt;rezolvată&lt;/span&gt; &lt;span&gt;rapid&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span&gt;&lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;", se arată în  comunicat&lt;/span&gt;.&lt;/span&gt; &lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;Rusia cere coordonarea  "conceptului&lt;/span&gt; &lt;span&gt;şi&lt;/span&gt; &lt;span&gt;arhitecturii" &lt;span&gt;sistemului&lt;/span&gt;  &lt;span&gt;european&lt;/span&gt; &lt;span&gt;de antirachetă&lt;/span&gt;&lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;,&lt;/span&gt; &lt;strong&gt;&lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;"cât mai curând&lt;/span&gt;  &lt;span&gt;posibil&lt;/span&gt;&lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;".&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span&gt;&lt;span title="Faceti click pentru traducerea alternativa"&gt;"O spunem cu regret: paşii  concreţi&lt;/span&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: black; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;ai  creării segmentului european al sistemului american &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid"&gt;global&lt;/span&gt; de  apărare antirachetă sunt urmaţi fără considerarea dialogului iniţiat pe acest  subiect de preşedinţii Dmitri Medvedev şi Barack Obama. &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;  &lt;strong&gt;&lt;span style="COLOR: black"&gt;&lt;span&gt;Cerem să se respecte concluziile  Summit-ului&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; Consiliului Rusia-NATO de la Lisabona&lt;/strong&gt;, care a  creionat un sistem european antirachetă".&lt;/div&gt;&lt;div&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.gandul.info/news/rusia-vrea-urgent-garantii-legale-ca-scutul-antiracheta-american-nu-tinteste-spre-moscova-sua-si-romania-acuzate-de-nerespectarea-conventiei-rusia-nato-de-la-lisabona-8223707"&gt;http://www.gandul.info/news/rusia-vrea-urgent-garantii-legale-ca-scutul-antiracheta-american-nu-tinteste-spre-moscova-sua-si-romania-acuzate-de-nerespectarea-conventiei-rusia-nato-de-la-lisabona-8223707&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-861504389407549249?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/861504389407549249/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=861504389407549249' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/861504389407549249'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/861504389407549249'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/rusia-vrea-urgent-garantii-legale-ca.html' title='Rusia vrea „urgent” garanţii „legale” că scutul antirachetă american nu ţinteşte spre Moscova. SUA şi România - acuzate de nerespectarea convenţiei Ru'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5485513001356506867</id><published>2011-05-06T17:38:00.001-07:00</published><updated>2011-05-06T17:38:42.171-07:00</updated><title type='text'>Fiica unui director Lukoil a fost găsită moartă într-un şanţ</title><content type='html'>&lt;div class="articleTitle "&gt; &lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;strong&gt;&lt;a href="http://www.realitatea.net/" target="_blank"&gt;REALITATEA.NET&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="articleTools"&gt;&lt;div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="articleLead"&gt; &lt;h3&gt; &lt;p&gt;Rusia este scena  a numeroase cazuri de răpiri ale copiilor unor magnaţi,  însă crime au loc foarte rar. Multe cazuri nu sunt raportate poliţiei, oamenii  de afaceri preferând să negocieze direct cu răpitorii sau să se ocupe singuri de  anchete.&lt;/p&gt;&lt;/h3&gt; &lt;div style="HEIGHT: 25px"&gt;&lt;fb:like font="arial" action="recommend" width="480" show_faces="true" href="http://www.realitatea.net/fiica-unui-director-lukoil-a-fost-gasita-moarta-intr-un-sant_831269.html"&gt;&lt;/fb:like&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both; HEIGHT: 10px"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="articleBody" sizcache="0" sizset="5"&gt; &lt;div class="photoGalleryLeft" style="FLOAT: none; MARGIN: 0px; WIDTH: 480px"&gt; &lt;div id="galleryContainer" style="WIDTH: 480px; HEIGHT: 267px"&gt; &lt;div id="gallery" style="WIDTH: 480px"&gt; &lt;center&gt;&lt;a title="Viktoria şi RobertTeslyuk" href="http://www.realitatea.net/foto_1148894_viktoria-si-robertteslyuk_831269.html"&gt;&lt;img style="HEIGHT: 267px" alt="Viktoria şi RobertTeslyuk" src="http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201105/w460/viktoria_robert_teslyuk_76190300.jpg" border="0" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/center&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="photoExtras clearfix" sizcache="26" sizset="0"&gt; &lt;div class="prev" jquery1304728573051="48"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="caption" style="WIDTH: 420px"&gt; &lt;div class="description"&gt;Viktoria şi RobertTeslyuk / FOTO: europaplus.tv&lt;/div&gt; &lt;div class="caption_max" style="DISPLAY: none"&gt;Imaginea &lt;span id="image_position"&gt;1&lt;/span&gt;/&lt;span id="image_all"&gt;1&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt;&lt;!-- --&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="PADDING-RIGHT: 0px; PADDING-LEFT: 10px; FLOAT: right; PADDING-BOTTOM: 5px; PADDING-TOP: 15px" sizcache="0" sizset="5"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt; &lt;iframe id="google_ads_frame5" name="google_ads_frame5" marginwidth="0" marginheight="0" src="http://googleads.g.doubleclick.net/pagead/ads?client=ca-pub-9476046694301239&amp;amp;output=html&amp;amp;h=250&amp;amp;slotname=5425446729&amp;amp;w=300&amp;amp;lmt=1304728586&amp;amp;ea=0&amp;amp;flash=10.2.159.1&amp;amp;url=http%3A%2F%2Fwww.realitatea.net%2Ffiica-unui-director-lukoil-a-fost-gasita-moarta-intr-un-sant_831269.html&amp;amp;dt=1304728586417&amp;amp;shv=r20110427&amp;amp;jsv=r20110427&amp;amp;saldr=1&amp;amp;prev_slotnames=5820039594%2C5820039594%2C8831314324%2C6867082279&amp;amp;correlator=1304728583081&amp;amp;frm=0&amp;amp;adk=685779537&amp;amp;ga_vid=746976451.1303761946&amp;amp;ga_sid=1304727736&amp;amp;ga_hid=1425876524&amp;amp;ga_fc=1&amp;amp;u_tz=180&amp;amp;u_his=2&amp;amp;u_java=1&amp;amp;u_h=800&amp;amp;u_w=1280&amp;amp;u_ah=770&amp;amp;u_aw=1280&amp;amp;u_cd=32&amp;amp;u_nplug=0&amp;amp;u_nmime=0&amp;amp;biw=1259&amp;amp;bih=631&amp;amp;eid=33895150&amp;amp;ref=http%3A%2F%2Fus.mc1100.mail.yahoo.com%2Fmc%2FshowMessage%3FsMid%3D7%26%26filterBy%3D%26.rand%3D1798082744%26midIndex%3D7%26mid%3D1_1004342_AJAIw0MAAUT9TcO34wIdizx5oQc%26fromId%3Dcatalincornea10%40yahoo.com&amp;amp;fu=0&amp;amp;ifi=5&amp;amp;dtd=629" frameborder="0" width="300" scrolling="no" height="250" allowtransparency=""&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;Viktoria Teslyuk, fiica de 16 ani a directorului Lukoil Robert Teslyuk a fost  găsită moartă într-un şanţ la 100 de kilometri de Moscova, după ce s-a topit  zăpada, scrie &lt;a href="http://themoscownews.com/local/20110503/188636268.html" target="_blank"&gt;The Moscow News.&lt;/a&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Viktoria Teslyuk era dispărută din data de 26 martie. Cauza decesului a fost  o fractură de craniu.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Rusia este scena  a numeroase cazuri de răpiri ale copiilor unor magnaţi,  însă crime au loc foarte rar, mai notează portalul rusesc. Multe cazuri nu sunt  raportate poliţiei, oamenii de afaceri preferând să negocieze direct cu  răpitorii sau să se ocupe singuri de anchete. La acest lucru contribuie şi  faptul că forţele de ordine ruseşti sunt corupte, în unele cazuri chiar  poliţiştii fiind implicaţi în răpiri.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Numeroasele răpiri au determinat majoritatea oligarhilor ruşi să-şi trimită  copiii la studii în străinătate.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;La câteva săptămâni după răpirea fiicei directorului de la Lukoil, Ivan  Kaspersky, fiul şefului de la Kaspersky a fost răpit. Răscumpărarea cerută a  fost de trei milioane de dolari. Tânărul a fost eliberat cu ajutorul poliţiei,  după cinci zile.&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5485513001356506867?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5485513001356506867/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5485513001356506867' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5485513001356506867'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5485513001356506867'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/fiica-unui-director-lukoil-fost-gasita.html' title='Fiica unui director Lukoil a fost găsită moartă într-un şanţ'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-3957869365300330712</id><published>2011-05-06T17:34:00.002-07:00</published><updated>2011-05-06T17:37:48.876-07:00</updated><title type='text'>Valeriu Lazăr, vicepremierul Republicii Moldova, despre migraţia afacerilor: „Avem o avalanşă de firme româneşti“</title><content type='html'>&lt;div class="article_header" style="FLOAT: left"&gt; &lt;div class="bb-wg-media photo" style="MARGIN-TOP: 15px; FLOAT: left; OVERFLOW: hidden; WIDTH: 620px; POSITION: relative"&gt;&lt;div class="mg" style="FONT-SIZE: 1px; LINE-HEIGHT: 1; TEXT-ALIGN: center"&gt;&lt;img alt="Vicepremierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr  " src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110503_0476/1.jpg" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="mt" id="mediatag"&gt; &lt;p class="place"&gt;Foto: marian iliescu&lt;/p&gt; &lt;h2&gt;Vicepremierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr  &lt;/h2&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="bb-gte"&gt; &lt;div class="bb-tu first-t bb-article-body"&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-md bb-md-news bb-md-article"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-wg-text"&gt; &lt;p class="subheader"&gt;Şeful portofoliului Economiei din Republica Moldova spune că  cel mai mare avantaj al ţării este gradul de subdezvoltare. El a reprezentat,  săptămâna trecută, echipa Executivului de la Chişinău în vizita pe care  preşedintele interimar, Marian Lupu, a avut-o la Bucureşti. Într-un interviu în  exclusivitate pentru „Adevărul“, Valeriu Lazăr a punctat densitatea relocărilor  unor afaceri din România în statul vecin, în ultimii doi ani, şi facilităţile pe  care acesta le oferă. Marile proiecte de infrastructură, privatizările şi  domeniul serviciilor sunt cele mai mari oportunităţi de business.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;i&gt;&lt;b&gt;Cosmina Croitoru: Care este scopul vizitei la  Bucureşti?&lt;/b&gt;&lt;/i&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;b&gt;Valeriu Lazăr:&lt;/b&gt; Pe scurt, consolidarea cadrului  de relaţii bilaterale. Relaţia strict politică a ocupat cea mai mare parte din  discuţii. Dar eu mă voi referi mai mult la partea practică, în care am discutat  agenda pentru acest an, care este extrem de plină. Fiindcă suntem fix la un an  de la delegaţia anterioară similară, am avut întâlniri cu oamenii de afaceri şi  am trecut în revistă ceea ce am realizat în ultimul an. Am constatat cu  satisfacţie că, în linii mari, am realizat o bună parte dintre proiecte.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Continuare: &lt;a href="http://www.adevarul.ro/financiar/Valeriu_Lazar-Vicepremierul_Republicii_Moldova_si_ministrul_Economiei-despre_migratia_afacerilor-_-Avem_o_avalansa_de_firme_romanesti_0_473953069.html"&gt;http://www.adevarul.ro/financiar/Valeriu_Lazar-Vicepremierul_Republicii_Moldova_si_ministrul_Economiei-despre_migratia_afacerilor-_-Avem_o_avalansa_de_firme_romanesti_0_473953069.html &lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-3957869365300330712?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/3957869365300330712/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=3957869365300330712' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3957869365300330712'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3957869365300330712'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/valeriu-lazar-vicepremierul-republicii.html' title='Valeriu Lazăr, vicepremierul Republicii Moldova, despre migraţia afacerilor: „Avem o avalanşă de firme româneşti“'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6862313864788059520</id><published>2011-05-06T17:34:00.001-07:00</published><updated>2011-05-06T17:34:52.009-07:00</updated><title type='text'>Simpozion Internaţional organizat de asociaţia "Dacia", la Apşa de Jos</title><content type='html'>&lt;h3 class="post-title entry-title"&gt;Simpozion Internaţional organizat de  asociaţia "Dacia", la Apşa de Jos &lt;/h3&gt; &lt;div class="post-header"&gt; &lt;div class="post-header-line-1"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="post-body entry-content" id="post-body-7577885204687718989"&gt;&lt;a href="http://3.bp.blogspot.com/-a_-ikRQ_pTw/Tb-h4sNTIsI/AAAAAAAAA6Y/lK2IvhlhNDM/s1600/poza-44.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5602374456783872706" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 239px" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/-a_-ikRQ_pTw/Tb-h4sNTIsI/AAAAAAAAA6Y/lK2IvhlhNDM/s320/poza-44.jpg" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;În localitatea românească Apşa de Jos din Maramureşul Istoric  de peste Tisa (reg. Transcarpatia, Ucraina, n.red) s-a desfăşurat, pe data de 30  aprilie 2011, cel de-al X-lea Simpozion Internaţional organizat de către Uniunea  Regională a Românilor din Transcarpatia (URRT) „Dacia”. Evenimentul, realizat cu  sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), a fost organizat  cu prilejul aniversării celor 10ani de activitate ai URRT „Dacia”. Din partea  autorităţilor române au fost prezenţi la manifestare secretarul de stat al DRP,  Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României,  Titus Corlăţean, senatorii Gheorghe Mihai Bârlea şi Valeriu Marian, deputatul  Mircea Irimescu, ambasadorul român în Ucraina, Cornel Ionescu şi consulul  general al României la Cernăuţi, Tatiana Popa.&lt;a href="http://2.bp.blogspot.com/-v0-SJodxC5g/Tb-g_S9PKmI/AAAAAAAAA6I/KZmUSqbDZA8/s1600/poza-3.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5602373470753073762" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 239px" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/-v0-SJodxC5g/Tb-g_S9PKmI/AAAAAAAAA6I/KZmUSqbDZA8/s320/poza-3.jpg" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;De asemenea, la lucrările simpozionului au luat parte  deputatul român în Rada Supremă a Ucrainei, Ion Popescu, precum şi reprezentanţi  ai autorităţilor locale care au salutat oportunitatea desfăşurării  evenimentului. Acţiunea a reunit numeroşi reprezentanţi ai comunităţii româneşti  din Ucraina, cadre didactice, jurnalişti români din statul vecin, lideri ai  asociaţiilor româneşti din regiunea Cernăuţi, Transcarpatia şi Crimeea.&lt;a href="http://4.bp.blogspot.com/-oplKukN5VQ8/Tb-gvKfOytI/AAAAAAAAA6A/7CVOIKWVv9M/s1600/poza-8.jpg"&gt;&lt;img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5602373193601829586" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 239px" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/-oplKukN5VQ8/Tb-gvKfOytI/AAAAAAAAA6A/7CVOIKWVv9M/s320/poza-8.jpg" border="0" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În alocuţiunea sa, secretarul de stat Eugen Tomac a  apreciat prezenţa parlamentarilor români la acest eveniment drept o reiterare a  interesului pe care statul român îl manifestă faţă de comunitatea românească din  Ucraina, dar şi o expresie a disponibilităţii pentru colaborare cu autorităţile  ucrainene. Domnia sa a mai precizat necesitatea continuării acestui tip de  activităţi, care au drept rol conservarea patrimoniului cultural existent şi  menţinerea unei legături neîntrerupte a membrilor comunităţii româneşti cu  trecutul lor. Cu acest prilej, DRP a donat reprezentanţilor mediului asociativ  românesc din regiune volume de literatură română şi materiale  didactice.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sursa:&lt;a href="http://www.dprp.gov.ro/participarea-secretarului-de-stat-pentru-romanii-de-pretutindeni-la-simpozionul-uniunii-regionale-a-romanilor-din-transcarpatia/"&gt;Departamentul  pentru Românii de Pretutindeni&lt;/a&gt; &lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6862313864788059520?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6862313864788059520/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6862313864788059520' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6862313864788059520'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6862313864788059520'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/simpozion-international-organizat-de.html' title='Simpozion Internaţional organizat de asociaţia &quot;Dacia&quot;, la Apşa de Jos'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media='http://search.yahoo.com/mrss/' url='http://3.bp.blogspot.com/-a_-ikRQ_pTw/Tb-h4sNTIsI/AAAAAAAAA6Y/lK2IvhlhNDM/s72-c/poza-44.jpg' height='72' width='72'/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6448001797950970481</id><published>2011-05-06T17:28:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:32:29.619-07:00</updated><title type='text'>MORI DE VÂNT ÎN LARGUL MĂRII: Germania şi-a inaugurat primul parc eolian situat în Marea Baltică</title><content type='html'>&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;span class="author-name"&gt;de &lt;a title="Laura HOLBAN" href="http://www.gandul.info/laura-holban.html?q=author:8082613&amp;amp;author=Laura%20HOLBAN"&gt;&lt;strong&gt;Laura  HOLBAN&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt; &lt;/span&gt;Postat la: 04.05.2011 &lt;strong&gt;11:00&lt;/strong&gt; &lt;span class="article-update"&gt;Ultima actualizare: 04.05.2011  &lt;strong&gt;12:08&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;div class="image" sizcache="0" sizset="16"&gt;&lt;a id="jsMainImage" href="http://www.gandul.info/international/mori-de-vant-in-largul-marii-germania-si-a-inaugurat-primul-parc-eolian-situat-in-marea-baltica-8226379/galerie?p=1#galerie" sizcache="0" sizset="16"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/8226379/1/parc-eolian-germania.jpg?width=630" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt; &lt;p class="description"&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #fff; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;Inaugurarea  primului parc eolian german situat în largul Mării Baltice a avut &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;loc&lt;/span&gt;, luni,  sub privirea cancelarului german Angela Merkel. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;div class="Xlarge"&gt; &lt;div class="mainArticle-gallery jsGallery" jquery1304727689144="16" sizcache="0" sizset="17"&gt; &lt;div class=" carousel" sizcache="0" sizset="17"&gt; &lt;div class="jcarousel-container jcarousel-container-horizontal" style="DISPLAY: block" jquery1304727689144="17" sizcache="0" sizset="17"&gt; &lt;div class="jcarousel-prev jcarousel-prev-horizontal jcarousel-prev-disabled jcarousel-prev-disabled-horizontal" style="DISPLAY: block" disabled="" jquery1304727689144="19"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="jcarousel-next jcarousel-next-horizontal jcarousel-next-disabled jcarousel-next-disabled-horizontal" style="DISPLAY: block" disabled="" jquery1304727689144="20"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="jcarousel-clip jcarousel-clip-horizontal" jquery1304727689144="18" sizcache="0" sizset="17"&gt; &lt;ul class="jcarousel-list jcarousel-list-horizontal" id="mycarousel" style="LEFT: 0px; WIDTH: 276px" sizcache="0" sizset="17"&gt; &lt;li class="current jcarousel-item jcarousel-item-horizontal jcarousel-item-1 jcarousel-item-1-horizontal" jquery1304727689144="21" jcarouselindex="1" sizcache="0" sizset="17"&gt;&lt;a title="" href="http://www.gandul.info/international/mori-de-vant-in-largul-marii-germania-si-a-inaugurat-primul-parc-eolian-situat-in-marea-baltica-8226379/galerie?p=1#galerie" sizcache="0" sizset="17"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/8226379/1/parc-eolian-germania.jpg?width=80" jquery1304727689144="73" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/li&gt; &lt;li class="jcarousel-item jcarousel-item-horizontal jcarousel-item-2 jcarousel-item-2-horizontal" jquery1304727689144="22" jcarouselindex="2" sizcache="0" sizset="18"&gt;&lt;a title="" href="http://www.gandul.info/international/mori-de-vant-in-largul-marii-germania-si-a-inaugurat-primul-parc-eolian-situat-in-marea-baltica-8226379/galerie?p=2#galerie" sizcache="0" sizset="18"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/8226379/2/angela-merkel-parc-eolian.jpg?width=80" jquery1304727689144="74" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/li&gt; &lt;li class="last jcarousel-item jcarousel-item-horizontal jcarousel-item-3 jcarousel-item-3-horizontal" jquery1304727689144="23" jcarouselindex="3" sizcache="0" sizset="19"&gt;&lt;a title="" href="http://www.gandul.info/international/mori-de-vant-in-largul-marii-germania-si-a-inaugurat-primul-parc-eolian-situat-in-marea-baltica-8226379/galerie?p=3#galerie" sizcache="0" sizset="19"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/8226379/3/parc-eolian-angela-merkel.jpg?width=80" jquery1304727689144="75" /&gt; &lt;/a&gt;&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #000; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;Inaugurarea  primului parc eolian german situat în largul Mării Baltice a avut &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;loc&lt;/span&gt; luni  sub privirea cancelarului german Angela Merkel. Parcul Baltic 1 este situat la  16 kilometri de coasta germană şi va &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid"&gt;alimenta&lt;/span&gt;  cu energie aproximativ 50.000 de gospodării, anunţă &lt;/span&gt;&lt;a href="http://www.businessgreen.com/bg/news/2046945/germany-baltic-sea-offshore-wind-farm" target="_blank"&gt;Business Green&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt; &lt;p sizcache="0" sizset="20"&gt;&lt;img height="269" alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/8226379/3/parc-eolian-angela-merkel.jpg?width=500&amp;amp;height=269" width="500" /&gt;&lt;/p&gt;&lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="x1_banner x1_site_rectangle_articol x1_w0 x1_h0 x1_0x0 x1_empty_zone" id="X1Img4B" style="DISPLAY: block! important; FLOAT: none! important; VISIBILITY: visible! important; MARGIN: 0px auto; WIDTH: 0px! important; HEIGHT: 0px! important" sizcache="0" sizset="21"&gt;&lt;img height="0" alt="" src="http://content.ad20.net/Storage/0_0/blank.gif" width="0" border="0" /&gt;&lt;/div&gt;&lt;img style="LEFT: -100px! important; WIDTH: 1px! important; POSITION: absolute! important; TOP: -100px! important; HEIGHT: 1px! important" height="1" src="http://core1.ad20.net/x0.gif?sdtrnd=0.739658324880929&amp;amp;&amp;amp;snocache=1304727696001_44028680220105944&amp;amp;spgid=94325983576842380&amp;amp;sck=y&amp;amp;sfver=10&amp;amp;__x1ts=85a67f41&amp;amp;sww=1259&amp;amp;swh=631&amp;amp;sifr=0&amp;amp;pub=62&amp;amp;site=3224&amp;amp;section=135&amp;amp;zone=2533&amp;amp;size=0x0&amp;amp;xcrid=0&amp;amp;xgeo=RO||||||&amp;amp;x1guid=471491425222414604" width="1" border="0" /&gt; &lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #000; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;Cele  21 de turbine ale parcului eolian Baltic 1 situat pe peninsula  Fischland-Darss-Zingst au fost pornite oficial de către Angela Merkel în cadrul  festivităţii de inaugurare. Baltic 1 este doar primul dintre cele două parcuri  pe care intenţionează să le construiască compania Energie Baden-Wuerttember. Cel  de-al doilea parc va fi inaugurat cel &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;mai&lt;/span&gt;  probabil în 2013 şi va număra 80 de generatoare situate în peninsula germană  Ruegen. Totodată, Baltic 2 este şi primul proiect comercial de acest fel, după  ce anul trecut s-a deschis parcul eolian Alpha Ventus, subvenţionat de guvern.  &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p sizcache="0" sizset="23"&gt;&lt;img height="284" alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/8226379/2/angela-merkel-parc-eolian.jpg?width=500&amp;amp;height=284" width="500" /&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #000; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;Inaugurarea  are loc într-o perioadă în care Germania doreşte să investească în sursele  regenerabile de energie, ţinând &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;cont&lt;/span&gt; de  dezastrul nuclear de la Fukushima. "Industria eoliană situată în afara ţărmului  Germaniei a prins elan", a declarat Anne Brautigam, expert în energia eoliană al  companiei Germany Trade &amp;amp; Invest. Agenţia Federală Maritimă şi Hidrografică  din Germania a anunţat construirea a 23 de parcuri eoliene la Marea Nordului, cu  o capacitate totală de 7.650 de megawaţi şi a trei parcuri la Marea Baltică, cu  o capacitate de 1.040 de megawaţi. La polul opus, o centrală nucleară de mărime  medie poate genera în jur de 1.000 de megawaţi. Alte 56 de solicitări pentru  construirea de parcuri eoliene la Marea Nordului şi 15 la Marea Baltică au fost  înaintate agenţiei. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Noile proiecte germane care momentan se află în construcţie - parcurile  eoliene BARD 1 de 400 de MW, Baltic 2, Dan Tysk, Nordsee Ost şi Amrumbank West -  vor avea împreună o capacitate de peste 1 GW.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa: &lt;a href="http://www.gandul.info/international/mori-de-vant-in-largul-marii-germania-si-a-inaugurat-primul-parc-eolian-situat-in-marea-baltica-8226379"&gt;http://www.gandul.info/international/mori-de-vant-in-largul-marii-germania-si-a-inaugurat-primul-parc-eolian-situat-in-marea-baltica-8226379&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6448001797950970481?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6448001797950970481/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6448001797950970481' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6448001797950970481'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6448001797950970481'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/mori-de-vant-in-largul-marii-germania.html' title='MORI DE VÂNT ÎN LARGUL MĂRII: Germania şi-a inaugurat primul parc eolian situat în Marea Baltică'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7065782535788080759</id><published>2011-05-06T17:23:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T17:27:59.861-07:00</updated><title type='text'>Chirurgul român care a impresionat Discovery Channel cu recordurile sale</title><content type='html'>&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;a class="" title="Nicoleta Vieru" href="http://b365.realitatea.net/author/nicoleta-vieru/"&gt;Nicoleta  Vieru&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt; &lt;div class="sapou"&gt;A realizat 40.000 de intervenții chirurgicale dintre care 20 în  premieră în România. Este fondatorul și șeful celei mai mari clinici de  chirurgie plastică și microchirurgie din țară și a apărut în două reportaje  Discovery Channel realizând operații extrem de dificile care au rămas de  referință pentru lumea medicală din întreaga lume. Ioan Lascăr este chirurgul  bucureștean care a propulsat școala medicală românească pe plan  internațional.&lt;/div&gt; &lt;div class="addthis_toolbox addthis_default_style "&gt;&lt;a class="addthis_button_tweet at300b" title="Tweet" target="_blank" ost="1" noh="1" at_titled="1"&gt;&lt;iframe style="WIDTH: 110px; HEIGHT: 20px" src="http://s7.addthis.com/static/r07/tweet03.html#href=http%3A%2F%2Fb365.realitatea.net%2Fnews%2Fchirurgul-roman-care-a-impresionat-discovery-channel%2F&amp;amp;dr=http%3A%2F%2Fus.mc1100.mail.yahoo.com%2Fmc%2FshowMessage%3FsMid%3D7%26%26filterBy%3D%26.rand%3D1798082744%26midIndex%3D7%26mid%3D1_1004342_AJAIw0MAAUT9TcO34wIdizx5oQc%26fromId%3Dcatalincornea10%40yahoo.com&amp;amp;conf=product%3Dtbx-250%26data_track_clickback%3Dtrue%26username%3Db365%26pubid%3Db365&amp;amp;share=imp_url%3D0%26url%3Dhttp%253A%252F%252Fb365.realitatea.net%252Fnews%252Fchirurgul-roman-care-a-impresionat-discovery-channel%252F%26title%3DChirurgul%2520rom%25C3%25A2n%2520care%2520a%2520impresionat%2520Discovery%2520Channel%2520cu%2520recordurile%2520sale%2520%257C%2520b365%26passthrough%3Dtwitter%253Dtext%25253DChirurgul%25252520rom%252525C3%252525A2n%25252520care%25252520a%25252520impresionat%25252520Discovery%25252520Channel%25252520cu%25252520recordurile%25252520sale%25252520%2525257C%25252520b365%252526via%25253DAddThis%252526count%25253Dhorizontal&amp;amp;tw=text%3DChirurgul%2520rom%25C3%25A2n%2520care%2520a%2520impresionat%2520Discovery%2520Channel%2520cu%2520recordurile%2520sale%2520%257C%2520b365%26via%3DAddThis%26count%3Dhorizontal%26width%3D110" frameborder="0" scrolling="no" allowtransparency="" scrollbars="no" role="presentation"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_button_facebook_like at300b" title="Send to Facebook_like" target="_blank" layout="button_count" ost="1" noh="1" at_titled="1"&gt;&lt;iframe style="BORDER-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: 0px; OVERFLOW: hidden; BORDER-LEFT: 0px; WIDTH: 90px; BORDER-BOTTOM: 0px; HEIGHT: 25px; scrollbars: no; scrolling: no" src="http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http%3A%2F%2Fb365.realitatea.net%2Fnews%2Fchirurgul-roman-care-a-impresionat-discovery-channel%2F&amp;amp;layout=button_count&amp;amp;show_faces=false&amp;amp;width=100&amp;amp;action=like&amp;amp;font=arial&amp;amp;layout=button_count" frameborder="0" scrolling="no" allowtransparency="" scrollbars="no"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_counter addthis_pill_style" url="http://b365.realitatea.net/news/chirurgul-roman-care-a-impresionat-discovery-channel/" ost="1" shares="10"&gt;&lt;/a&gt;&lt;a class="addthis_button_expanded" title="View more services" at_titled="1"&gt;10&lt;/a&gt;&lt;a class="atc_s addthis_button_compact"&gt;&lt;span&gt;Share&lt;/span&gt;&lt;/a&gt; &lt;div class="atclear"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div&gt;&lt;img class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" title="Chirurgul Ioan Lascăr a efectuat 20 de operații în premieră în România" alt="Chirurgul Ioan Lascăr a efectuat 20 de operații în premieră în România" src="http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/04/lascar2-315x177.jpg" width="425" /&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="clear"&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;Munca din sala de operație l-a făcut celebru în întreaga lume, iar acum după  aproape 40 de ani de carieră prof.dr. Ioan Lascăr are o carte de vizită  impresionantă și o listă de programări care ajunge până în primăvara anului  2019. Este președinte al Colegiului Medicilor București, membru delegat din  partea României la Boardul European de Chirurgie Plastică și fondatorul și șeful  Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul  Spitalului de Urgență Floreasca. Funcțiile nu îl țin însă departe de sala de  operație.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;“În cariera mea am făcut circa 40.000 de intervenții chirurgicale, cât  populația unui municipiu. Acum am în jur de 800-1000 de operații pe an. Când  eram mai tânăr și nu aveam atât de multe ședințe aveam și 1200 de operații pe  an. Pe pacienți nu poți să îi refuzi, vin de departe, i-ai văzut, i-ai  consultat. Dacă insistă pentru o programare trebuie să le oferi această șansă”,  spune Ioan Lascăr.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;Operații de Cartea Recordurilor&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Chirurgul muncește 12 ore pe zi pe care și le împarte între Spitalul  Floreasca și clinica sa particulară. Ziua începe cu orele de vizită de la  Floreasca la 8 dimineața și se încheie la 8 seara cu consultațiile de la clinica  privată. De-a lungul anilor a realizat peste 20 de operații în premieră în  România și rămâne în practica de specialitate cu o operație record. La începutul  anilor 2000, Ioan Lascăr a extirpat o tumoră de 76 de kilograme de la o pacientă  care avea doar 42 de kilograme. Cazul, Lucica Bunghez, o premieră pentru lumea  medicală internațională, a fost atunci documentat și prezentat și de canalul  Discovery.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;“În literatura de specialitate nu s-a mai raportat cazul unui pacient în care  greutatea tumorii să fie de două ori mai mare decât greutatea pacientului.  Această pacientă avea 118 kilograme înainte de operație, iar după operație avea  42 de kilograme. Un caz fără precedent și unic chiar și in acest moment. Au mai  fost operate tumori mai mari, însă nu atât de mari comparativ cu gretatea  pacientului. Acest record nu a fost doborât”, povestește Ioan Lascăr.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Continuare: http://b365.realitatea.net/news/chirurgul-roman-care-a-impresionat-discovery-channel/&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7065782535788080759?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7065782535788080759/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7065782535788080759' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7065782535788080759'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7065782535788080759'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/chirurgul-roman-care-impresionat.html' title='Chirurgul român care a impresionat Discovery Channel cu recordurile sale'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5135713075866857460</id><published>2011-05-06T05:43:00.000-07:00</published><updated>2011-05-06T05:57:29.912-07:00</updated><title type='text'>Dorin Chirtoacă tot mai aproape de un nou mandat la Primaria Chişinăului!</title><content type='html'>&lt;span class="Apple-style-span" style="color: rgb(51, 51, 51); font-family: 'Century gothic', tahoma, Arial, sans-serif; font-size: 20px; "&gt;&lt;b&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: 'Century gothic', Georgia, Tahoma, Arial, sans-serif; font-size: 14px; "&gt;&lt;p style="font-weight: normal; "&gt;Sursa: blog &lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: 'Century gothic', tahoma, Arial, sans-serif; font-size: 20px; "&gt;&lt;b&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: 'Century gothic', Georgia, Tahoma, Arial, sans-serif; font-size: 14px; font-weight: normal; "&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="display: inline !important; "&gt;&lt;b&gt;&lt;b&gt;&lt;a href="http://catalincornea.ro/"&gt;http://catalincornea.ro/&lt;/a&gt;&lt;/b&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Intenţionam să postez în viitorul apropiat o opinie despre necesitatea imperioasă de a susţine singurul lider autentic al Republicii Moldova pentru un nou mandar la Primaria Chişinăului: Dorin Chirtoacă.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Astăzi am avut parte de o ştire cu adevărat surprinzătoare: PLDM a decis să îşi retragă candidatul în favoarea actualului primar pentru a nu sparge voturile democratice şi a le crea şanse electoarale suplimentare comuniştilor.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Felicitări Vlad Filat pentru decizie şi succes Dorin Chirtoacă!&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5135713075866857460?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5135713075866857460/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5135713075866857460' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5135713075866857460'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5135713075866857460'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/05/dorin-chirtoaca-tot-mai-aproape-de-un.html' title='Dorin Chirtoacă tot mai aproape de un nou mandat la Primaria Chişinăului!'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-3592469050854721375</id><published>2011-04-30T22:47:00.000-07:00</published><updated>2011-04-30T22:48:32.021-07:00</updated><title type='text'>Nicolae Negru: Moscova coace ceva pentru RM</title><content type='html'>&lt;span class="Apple-style-span" style="color: rgb(51, 51, 51); font-family: Tahoma, Arial, sans-serif; font-size: 11px; line-height: 16px; "&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;a class="thumbnail" href="http://www.rgnpress.ro/cache/images/stories/2011/04/320-NicolaeNegru.jpg" rel="lightbox[1614]" title="Nicolae Negru: Moscova coace ceva pentru RM" target="_blank" style="color: rgb(204, 0, 0); text-decoration: underline; "&gt;&lt;img src="http://www.rgnpress.ro/images/stories/thumbnails/cache-images-stories-2011-04-320-NicolaeNegru-150x93.75.jpg" alt="Nicolae Negru: Moscova coace ceva pentru RM" align="right" width="150" height="93.75" style="border-top-style: none; border-right-style: none; border-bottom-style: none; border-left-style: none; border-width: initial; border-color: initial; margin-top: 5px; margin-right: 10px; margin-bottom: 5px; margin-left: 10px; " /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Alte semne că Moscova coace ceva pe direc&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia transnistreană. Săptămâna trecută, liderul separatist, Igor Smirnov, a fost chemat la Kremlin, „pentru o discu&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ie” cu Serghei Narî&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;kin, &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;eful administra&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iei preziden&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iale, &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i Nikolai Patru&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ev, secretarul Consiliului Securită&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ii Rusiei. Conform ziarului moscovit „Kommersant”, care s-a referit la o sursă din administraţia prezidenţială, lui Smirnov i s-a atras aten&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia asupra necesită&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ii „rota&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iei cadrelor” în Transnistria. Ca &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i în perioada sovietică, sintagma respectivă înseamnă, de facto, o propunere de demisie. Lui Smirnov, care împline&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;te 70 de ani, i s-a dat de în&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;eles că e timpul să se pensioneze &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i să transmită &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;tafeta altcuiva. Moscova nu dore&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;te ca el să participe la „alegerile preziden&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iale” din decembrie 2011, considerându-l drept o piedică în rezolvarea conflictului după noul scenariu elaborat de ea.&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt; &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-family: Arial, sans-serif; "&gt;O situaţie nouă&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Schimbarea lui Smirnov, dacă va reu&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i, ar putea crea o situa&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ie nouă pe tabla de &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ah a conflictului transnistrean. La umbra acestui „baobab” - relicvă a războiului rece &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i a românofobiei viscerale, nu poate să crească nimic. Regimul său inhibă &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i ucide orice firicel de conciliere, de compromis, de în&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;elegere dintre ambele maluri ale Nistrului. Un lider mai flexibil, mai realist, mai „uman” ar fi în interesul transnistrenilor în primul rând. Ar fi ca un geam deschis într-o carceră sufocantă.&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt; &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-family: Arial, sans-serif; "&gt;De ce abia acum?&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;Dacă Moscova ar fi dorit sincer instaurarea păcii în această regiune, ea ar fi trebuit să-l înlăture demult pe „pramatia” de Smirnov. De ce abia acum? Se pare că asistăm la o schimbare de macaz, la o nouă tactică în rela&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iile cu RM, dictată de strategia UE, dar &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i a României, în această regiune. Implicarea lui Patru&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ev &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i faptul că problema transnistreană a figurat pentru prima dată pe ordinea de zi ca o chestiune de dezbătut în cadrul Consiliului Securită&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ii Rusiei sugerează că Moscova î&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i revizuie&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;te ac&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iunile &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i pune la cale ceva nou pentru RM, privind-o ca pe un element important al securită&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ii &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i refacerii sale ca imperiu. După Ucraina, ne-a venit rândul &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i nouă. Evenimentele din 7 aprilie 2009, înlăturarea spectaculoasă a comuni&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;tilor &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i formarea Alian&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ei pentru Integrare Europeană le-au dat de gândit strategilor de la Kremlin. Este evident pentru ei că, oricât s-ar trage de „coada” transnistreană, ea nu mai este la fel de eficientă în manipularea „câinelui” moldovenesc, nu îi poate opri mi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;carea spre Vest, în condi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iile în care moldovenii sunt ademeni&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i de „ciolanul” integrării europene, inclusiv al călătoriei fără vize în spa&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iul UE. Raportul de for&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;e între proeuropeni &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i proru&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i e în folosul primilor, &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i Moscova speră probabil că balan&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;a poate fi înclinată definitiv spre Est, dacă în procesul electoral din RM se vor include &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i transnistrenii.&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt; &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Judecând după efortul pe care îl depune pentru a-i convinge pe moldoveni că nu există &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;anse de integrare în UE, că nu suntem dori&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i acolo &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i că trebuie să ne întoarcem spre Est, se poate conchide că Rusia este hotărâtă să se bată pentru „sufletele” noastre. Un spor de alegători proru&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i ar fortifica pozi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iile ei în RM. Dar nu numai asta.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-family: Arial, sans-serif; "&gt;Un model care nu func&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ionează&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nu se &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;tie ce con&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;inut a pus Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federa&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iei Ruse, atunci când, după întâlnirea, la Moscova, cu Iurie Leancă, ministrul de Externe al Republicii Moldova, a vorbit despre rezolvarea problemei transnistrene prin acordarea unui „statut special” regiunii separatiste în cadrul RM. Coinciden&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;a de termeni nu ar trebui să-i ame&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ească pe liderii no&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;tri. Faptul că Moscova pune condi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia modificării Legii cu privire la statutul special al regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova, adoptată în 2005, ar sugera că la Kremlin „statut special” înseamnă altceva decât la Chi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;inău &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i că au dreptate cei care spun că, prin intermediul unor „prieteni europeni”, Rusia vrea să ne vândă din nou Memorandumul Kozak, revopsindu-l. Însă Transnistria nu poate să primească un alt statut decât Autonomia Găgăuză, fără riscul de a-i stârni pe găgăuzi &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i a destabiliza din nou situa&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia. Un alt statut ar însemna pur &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i simplu federalizarea de facto a RM, blocarea integrării europene &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i întoarcerea sub poala Rusiei. Spre deosebire de El&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;in, care avea la dispozi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ie tancuri &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i avioane de vânătoare &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i de bombardament, liderii de la Chi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;inău nu î&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i pot permite să le împartă liderilor de la Comrat &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i Tiraspol atâta autonomie „cât vor putea duce” ace&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;tia. &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;Ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i ar fi o prostie să se meargă pe modelul belgian, când se vede că acesta nu func&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ionează. Dependen&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;a de Occident nu trebuie să-i facă pe liderii no&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;tri să uite că nici ei nu sunt ve&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;nici, că, decât o solu&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ie strâmbă, mai bine nicio solu&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ie.&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-family: Arial, sans-serif; "&gt;Ce crede Putin?&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Eliminarea lui Smirnov din ecua&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia transnistreană nu este încă un fapt împlinit, de&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i „discu&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia” de la Kremlin pare să-l fi pus pe gânduri pe liderul separatist. El nu mai este sigur că va candida pentru al cincilea mandat de pre&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;edinte al autoproclamatei republici, chiar dacă în luna ianuarie, când a&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;a-zisa uniune a apărătorilor Transnistriei l-a înaintat din nou drept candidat, nu exprimase îndoieli în această privin&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ă. Contează &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i reac&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia cercurilor ruse care se opun politicii lui Medvedev de apropiere de Occident. După întâlnirea dintre Leancă &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i Lavrov, s-a vehiculat ideea că Kremlinul este dispus să „cedeze” Transnistria. Smirnov ar putea să caute sprijin chiar la partidul lui Putin „Edinnaia Rossia”, dacă va hotărî să nu se dea bătut. Invitarea lui Filat „în vizită oficială” la Tiraspol a fost un gest sfidător la adresa lui Lavrov, de care nu s-a temut. Nu se &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;tie care este pozi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ia lui Putin în această chestiune, dar viitoarele alegeri preziden&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iale din Rusia l-ar putea determina să nu accepte un scenariu care poate fi interpretat ca o „trădare” a transnistrenilor.&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt; &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="font-family: Arial, sans-serif; "&gt;Un morcov pentru to&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Oricum, moldovenii s-ar putea pomeni în fa&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;a dilemei: să încetinească sau chiar să stopeze definitiv integrarea europeană de dragul reintegrării RM, a transnistrenilor. Va fi o dilemă falsă, dacă o privim în contextul strategiei „&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;mechere” a UE. Pe de o parte, Bruxelles-ul lasă să se în&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;eleagă că RM poate fi acceptată în UE fără Transnistria, determinând Rusia să-&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i modifice tactica, pe de altă parte, Chi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;inăului i se aminte&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;te în permanen&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ă că reintegrarea Transnistriei &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i retragerea trupelor ruse este o chestiune prea importantă ca să fie ignorată în procesul integrării europene, &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i nu concepe o intrare par&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ială a RM în UE. Cum ar putea un guvern proeuropean să nu &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ină cont de asemenea „semnale”? În acest context trebuie privit, de exemplu, &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i faptul că guvernul Filat a acceptat zilele trecute reluarea circula&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;iei trenurilor prin regiunea transnistreană, recunoscând de facto acapararea segmentului transnistrean al CFM de către separati&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ti. Strategia „duală” a Bruxelles-ului &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i-a găsit reflectarea în recenta decizie de a sincroniza procesul de ridicare a regimului de vize pentru RM, Ucraina &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i Rusia. Astfel se propune un fel de morcov pentru to&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i deciden&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ii în chestiunea transnistreană. Cine, în afară de Rusia, î&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i poate permite să-l refuze? De aceea, ca să nu improvizeze, să nu fie luat prin surprindere, Chi&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;inăul are nevoie de un proiect propriu, bine cântărit &lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i raportat la interesele pe termen lung, proiect pe care, dacă nu l-ar realiza, l-ar putea folosi cel pu&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ț&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;in pentru a-&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;i verifica pa&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;ii.&lt;/span&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="margin-top: 12px; margin-right: 0px; margin-bottom: 12px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; "&gt;&lt;span style="color: rgb(0, 0, 0); "&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;Jurnal de Chi&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: 'Cambria Math', serif; "&gt;ș&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span lang="RO" style="font-size: 10pt; font-family: Arial, sans-serif; "&gt;inău&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-3592469050854721375?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/3592469050854721375/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=3592469050854721375' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3592469050854721375'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/3592469050854721375'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/nicolae-negru-moscova-coace-ceva-pentru.html' title='Nicolae Negru: Moscova coace ceva pentru RM'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6321743717784448364</id><published>2011-04-30T22:37:00.001-07:00</published><updated>2011-04-30T22:37:44.110-07:00</updated><title type='text'>Klimenco și Onișcenco, criticii obișnuiți ai Primarului Chirtoacă au apreciat eforturile sale pentru modernizărea transportului public</title><content type='html'>&lt;span class="Apple-style-span" style="color: rgb(51, 51, 51); font-family: 'Lucida Grande', Verdana, Arial, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 19px; "&gt;&lt;h2 style="font-family: 'Trebuchet MS', 'Lucida Grande', Verdana, Arial, sans-serif; font-weight: bold; font-size: 1.6em; color: rgb(51, 51, 51); text-decoration: none; margin-top: 30px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; "&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-family: 'Lucida Grande', Verdana, Arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 16px; font-weight: normal; "&gt;La 28 aprilie 2011, Primăria mun. Chișinău a lansat 20 de troleibuze noi. La lansare, au venit cu discursuri de susținere a eforturilor Primăriei mun. Chișinău pentru modernizarea transportului public, consilierii municipali Valerii Klimenco și Oleg Onișcenco care, de obicei, vin cu critici în adresa primarului Dorin Chirtoacă. Faptul că până și criticii obișnuiți ai activității lui Chirtoacă încep să aprecieze ceea ce a reușit primarul în ultimii 4 ani este demn de atenția noastră. Să câștigi respectul și simpatia adversarilor este probabil cea mai mare realizare pe care o poți avea în activitatea politică.&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt;&lt;div class="entry" style="line-height: 1.4em; "&gt;&lt;p style="font-size: 1.05em; "&gt;&lt;span id="more-568"&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style="font-size: 1.05em; "&gt;Valerii Klimenco a apreciat inițiativa primarului Dorin Chirtoacă, reamintind opiniei publice că unica fracțiune din Consiliul Municipal Chișinău care nu a susținut inițiativa de a procura 102 troleibuze este cea a comuniștilor. Klimenco este de părere că fracțiunea comuniștilor dorește ca locuitorii Chișinăului să se folosească de transport public învechit și murdar.&lt;/p&gt;&lt;p style="font-size: 1.05em; "&gt;Oleg Onișcenco a spus în discursul său că astăzi se văd rezultatele muncii colective a Primăriei și Consiliului Municipal. Onișcenco a mai menționat că acum 4 ani, Primarul D.Chirtoacă și CMC au preluat conducerea municipalității în condiții foarte grele, cu toate acestea, reușind să se îndeplinească mai multe obiective precum eliminarea mirosului neplăcut, amenajarea în derulare a Parcului Valea Morilor și procurarea de noi troleibuze.&lt;/p&gt;&lt;p style="font-size: 1.05em; "&gt;Sursa: &lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 12px; "&gt;&lt;a href="http://www.ionbargan.md/blog/?p=568"&gt;http://www.ionbargan.md/blog/?p=568&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6321743717784448364?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6321743717784448364/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6321743717784448364' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6321743717784448364'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6321743717784448364'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/klimenco-si-oniscenco-criticii.html' title='Klimenco și Onișcenco, criticii obișnuiți ai Primarului Chirtoacă au apreciat eforturile sale pentru modernizărea transportului public'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-7093643429939947653</id><published>2011-04-29T23:39:00.000-07:00</published><updated>2011-04-29T23:45:55.321-07:00</updated><title type='text'>CatalinCornea.ro: Sunteţi de acord cu revenirea la monarhie?</title><content type='html'>&lt;div&gt;Sursa: blog &lt;a href="http://catalincornea.ro/2011/04/30/sunteti-de-acord-cu-revenirea-la-monarhie/"&gt;http://catalincornea.ro&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;div&gt;&lt;div class="cover" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; background-image: url(http://catalincornea.ro/wp-content/themes/catalincornea/images/cover.jpg); background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: initial; color: rgb(51, 51, 51); font-family: 'Century gothic', Georgia, Tahoma, Arial, sans-serif; font-size: 14px; background-repeat: no-repeat repeat; "&gt;&lt;div class="entry" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 10px; padding-right: 10px; padding-bottom: 5px; padding-left: 10px; "&gt;&lt;p&gt;&lt;a class="highslide" href="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/04/casa_regala.jpg" rel="lightbox[833]" style="color: rgb(212, 98, 5); text-decoration: none; cursor: url(http://catalincornea.ro/wp-content/plugins/Viva-ThumbZoom/lib/v-zoom/graphics/zoomin.cur), pointer; outline-style: none; outline-width: initial; outline-color: initial; background-color: transparent; "&gt;&lt;img src="http://catalincornea.ro/wp-content/uploads/2011/04/casa_regala.jpg" alt="" title="casa_regala" width="200" height="200" class="alignright size-full wp-image-835" style="border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; float: right; padding-top: 2px; padding-right: 5px; padding-bottom: 0px; padding-left: 5px; " /&gt;&lt;/a&gt;Principesa Margareta a României afirmă într-un interviu recent că Regele Mihai este pregătit pentru revenirea ţării la monarhie. “Da, suntem pregătiţi (ca România să se întoarcă la monarhie). Regele a fost mereu pregătit. Acestea sunt filosofia, meseria şi experienţa lui”, afirmă Principesa Margareta, în interviul pentru Adevărul.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pentru mulți români revenirea la monarhie ar fi soluția optimă pentru ieșirea țării din criza morală în care se află de două decenii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sunteţi de acord cu revenirea la monarhie?&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-7093643429939947653?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/7093643429939947653/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=7093643429939947653' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7093643429939947653'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/7093643429939947653'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/catalincornearo-sunteti-de-acord-cu.html' title='CatalinCornea.ro: Sunteţi de acord cu revenirea la monarhie?'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-87812228105302989</id><published>2011-04-29T23:38:00.000-07:00</published><updated>2011-04-29T23:39:21.842-07:00</updated><title type='text'>Cum a ajuns clădirea-monument istoric a Academiei Române să aibă termopane</title><content type='html'>&lt;div class="article_header" style="FLOAT: left"&gt; &lt;h2 class="header"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 1px; line-height: 1px; font-weight: normal; "&gt;&lt;img alt="Academia Română" src="http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110428_0630/4.jpg" /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt;&lt;div class="bb-wg-media photo" style="MARGIN-TOP: 15px; FLOAT: left; OVERFLOW: hidden; WIDTH: 620px; POSITION: relative"&gt; &lt;div class="mt" id="mediatag"&gt; &lt;p class="place"&gt;&lt;/p&gt; &lt;h2&gt;Academia Română&lt;/h2&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="bb-gte"&gt; &lt;div class="bb-tu first-t bb-article-body"&gt; &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-md bb-md-news bb-md-article"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="bd"&gt; &lt;div class="bb-wg-text"&gt; &lt;p class="subheader"&gt;Monumentul istoric de pe Calea Victoriei este afectat din  punct de vedere estetic prin montarea tâmplăriei PVC. Clădirea care adăposteşte  Academia Română din 1890 a fost construită în 1866 şi declarată, în 2004,  monument istoric. &lt;/p&gt; &lt;p&gt;O simplă schimbare a tâmplăriei, în cazul clădirilor istorice presupune o  mare atenţie acordată detaliilor arhitecturale. În cazul Academiei Române din  Bucureşti, tâmplăria veche a fost înlocuită cu una de tip PVC, deşi acesată  modificare nu avantajează stilul în care a fost construită clădirea.  „Termopanele nu sunt o problemă, problema este culoarea care s-a ales. Sigur că  nu trebuie păstrată tâmplăria veche, dar aceasta putea fi înlocuită cu una care  este similară", a spus Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al Capitalei.  Reparaţiile i-au nemulţumit şi pe reprezentanţii asociaţiilor care luptă pentru  o identitate unitară a capitalei istorice. "Din punct de vedere moral și estetic  nu este bine să alterezi imaginea acestor clădiri", a spus Nicușor Dan,  președintele Asociației Salvați Bucureștiul.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;Valoarea estetică, pe primul loc&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt; Regula în aceste situaţii este ca orice modificare ce se vrea realizată în  cazul unei clădiri din patrimoniul istoric, să fie avizată de Ministerul  Culturii. „Din păcate, neavând posibilitatea să urmărim în arhivă care au fost  exact solicitările pentru lucrările din 2005-2006, nu putem da un răspuns în  privinţa avizelor eliberate,deocamndată, dar în principiu nu este în regulă ca  pe o clădire monument istoric să se utilizeze materiale sau tehnologii de natură  să afecteze valoarea arhitectonică, estetică sau istorică a respectivului  imobil. În cazurile în care se fac restaurări, renovări, reparaţii la asemenea  imobile, comisiile care se ocupă de monumentele istorice, analizează fiecare caz  în parte şi decid ce trebuie făcut", a explicat Radu Enache, purtător de cuvânt  al Ministerului Culturii.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;Povestea alegerii termopanelor&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Fostul preşedinte al institutului, academicianul Eugen Simion, cel în timpul  căruia au fost montate noile rame din PVC, a refuzat să îşi spună părerea în  acest context. „Nu eu răspund de problema asta", a spus profesorul. Fostul  secretar general al Academiei, academician Victor Voicu, a explicat că, în 2005  când s-a luat decizia ca tâmplăria veche să fie schimbată, starea acesteia era  una deplorabilă. „La un moment dat erau chestiuni penibile. Tâmplăria era să  cadă chiar şi în biroul meu", a spus Victor Voicu. Mai mult acesta a argumentat  că au fost luate în calcul şi considerentele financiare atunci când s-a decis  montarea tâmplăriei din PVC. „Trebuia să fie tâmplărie din lemn, făcută la  comandă, dar care costa de 10 ori mai mult. Probabil că asta a fost explicaţia,  economia. Exista riscul să cadă geamurile. Din punct de vedere estetic  deranjează mai mult sau mai puţin, dar asta e, aşa s-au găsit soluţiile la  vremea respectivă", a completat academicianul.  Astfel de situaţii nu pot fi  controlate pentru că, în Bucureşti nu există un for care să verficice starea  lucrărilor, sau dacă acestea se duc la bun sfârşit conform regulilor impuse de  statutul de monument istoric. „Doar dacă suntem sesizaţi se face o anchetă  internă. Sancţiuni există, categoric. Responsabilitatea administrativă, cicilă  şi penală, după caz, revine celor care au încălcat regulile", a mai spus Radu  Enache.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;b&gt;Alternativă de lux&lt;/b&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Tâmplăria veche care dădea dureri de cap academicienilor a fost înlocuită în  perioada octombrie 2005-februarie 2006. Lucrările de montare a tâmplăriei PVC la  clădirea Academiei Române au costat peste 280.000 de lei. O soluţie viabilă ar  fi fost montarea unei tâmplării speciale, făcute la comandă,  recomandată de  arhitecţi în cazul reparaţiilor clădirilor din rândul monumentelor istorice.   „Soluţia care se utilizeză la clădiri de mare valoare este o tâmplărie specială  extrem de elaborată şi scumpă. Se foloseşte mai mult în străinătate. E o soluţie  costisitoare", a mai spus Romeo Belea, arhitect.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa:&lt;a href="http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-adevarul_de_seara-academia_romana-tamplarie_0_471553047.html"&gt;http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-adevarul_de_seara-academia_romana-tamplarie_0_471553047.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-87812228105302989?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/87812228105302989/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=87812228105302989' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/87812228105302989'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/87812228105302989'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/cum-ajuns-cladirea-monument-istoric.html' title='Cum a ajuns clădirea-monument istoric a Academiei Române să aibă termopane'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-857068620873260599</id><published>2011-04-29T23:37:00.001-07:00</published><updated>2011-04-29T23:37:52.602-07:00</updated><title type='text'>Ponta: Lăzăroiu, primul pitic dintre cei care vor sta alături de Albă ca Zăpada, Elena Udrea</title><content type='html'>&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;&lt;a id="jsMainImage" href="http://www.gandul.info/politica/ponta-lazaroiu-primul-pitic-dintre-cei-care-vor-sta-alaturi-de-alba-ca-zapada-elena-udrea-8203668/galerie?p=1#galerie"&gt;&lt;img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/8203668/1/ponta-publimedia-andrei-spirache-1.jpg?width=630" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt; &lt;p class="description"&gt;Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, joi, că  eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a lui Sebastian Lăzăroiu are  legătură cu "viitoarea construcţie gândită la Cotroceni" privind apariţia unei  formaţiuni în jurul Elenei Udrea, aşa numita Albă ca Zăpada.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, joi, că eliberarea din funcţia de  consilier prezidenţial a lui Sebastian Lăzăroiu are legătură cu "viitoarea  construcţie gândită la Cotroceni" privind apariţia unei formaţiuni în jurul  Elenei Udrea, aşa numita Albă ca Zăpada.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Lăzăroiu e primul pitic dintre  cei care vor sta alături de Albă ca Zăpada, Elena Udrea, în viitoarea  construcţie gândită la Cotroceni", a declarat Ponta, transmite corespondentul  MEDIAFAX.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt; &lt;/p&gt; &lt;div class="x1_banner x1_site_rectangle_articol x1_w0 x1_h0 x1_0x0 x1_empty_zone" id="X1Img4B" style="DISPLAY: block! important; FLOAT: none! important; VISIBILITY: visible! important; MARGIN: 0px auto; WIDTH: 0px! important; HEIGHT: 0px! important"&gt;&lt;img height="0" alt="" src="http://content.ad20.net/Storage/0_0/blank.gif" width="0" border="0" /&gt;&lt;/div&gt;&lt;img style="LEFT: -100px! important; WIDTH: 1px! important; POSITION: absolute! important; TOP: -100px! important; HEIGHT: 1px! important" height="1" src="http://core1.ad20.net/x0.gif?sdtrnd=0.5972677548566312&amp;amp;&amp;amp;snocache=1304145416934_54403119806654570&amp;amp;spgid=48722236030085280&amp;amp;sck=y&amp;amp;sfver=10&amp;amp;__x1ts=9dc436dc&amp;amp;sww=1259&amp;amp;swh=631&amp;amp;sifr=0&amp;amp;pub=62&amp;amp;site=3224&amp;amp;section=135&amp;amp;zone=2533&amp;amp;size=0x0&amp;amp;xcrid=0&amp;amp;xgeo=RO||||||&amp;amp;x1guid=471491425222414604" width="1" border="0" /&gt; &lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt;Preşedintele PSD  a adăugat că, dacă această construcţie nu se va mai realiza, atunci Lăzăroiu va  rămâne "pe post de Mutulică".&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Dacă această construcţie nu se va face,  Lăzăroiu va rămâne pe post de Mutulică", a declarat Ponta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Liderul PSD  consideră că Sebastian Lăzăroiu a fost eliberat din funcţie după modul în care  s-a comportat. "S-a comportat ca o slugă şi a fost dat afară ca o slugă", a  susţinut Ponta.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, decretul de  eliberare din funcţia de consilier prezidenţial a lui Sebastian Lăzăroiu,  raporturile de muncă ale acestuia cu Administraţia Prezidenţială urmând să  înceteze, începând cu data de 1 mai, prin acordul părţilor, potrivit unui  comunicat al Preşedinţiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sebastian Lăzăroiu a precizat, într-o  declaraţie remisă joi MEDIAFAX, că doreşte să se dedice analizei politice şi că  nu vrea ca analizele sale politice să fie asociate instituţiei prezidenţiale.  "Sunt conştient că există anumite constrângeri instituţionale fireşti în  formularea publică a unor analize politice din poziţia de consilier  prezidenţial. Nu vreau ca analizele politice pe care le fac să fie asociate  instituţiei prezidenţiale", a menţionat el.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Lăzăroiu afirma, într-un  editorial publicat de Q-magazine în decembrie 2010, că partidele "vor fi foarte  prudente să promită marea cu sarea" în 2012, an electoral în care  conceptul-cheie va fi "Albă-ca-Zăpada" - o schimbare fundamentală în ordinea  socială şi instituţională.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;"Albă-ca-Zăpada" va fi conceptul-cheie al  anului 2012. Unii îl înţeleg ca pe o nouă formaţiune politică, alţii ca pe un  vechi partid, radical transformat. Eu l-aş înţelege mai degrabă ca pe o  schimbare fundamentală în ordinea socială şi instituţională. Eşecul marilor  agregate, fie că vorbim despre state, bănci sau corpo­raţii, are consecinţe  dramatice asupra democraţiei elective. Sobrietatea, cumpătarea şi competiţia  onestă vor domina populismul, clientelismul leneş şi risipa veselă din  administraţie. Societatea a intrat deja în alertă. Şi îşi va găsi propriile  forme de veghe", susţinea Lăzăroiu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Tibi Bujdei,  tiberiu.bujdei@mediafax.ro&lt;/strong&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-857068620873260599?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/857068620873260599/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=857068620873260599' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/857068620873260599'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/857068620873260599'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/ponta-lazaroiu-primul-pitic-dintre-cei.html' title='Ponta: Lăzăroiu, primul pitic dintre cei care vor sta alături de Albă ca Zăpada, Elena Udrea'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6403244245199432008</id><published>2011-04-29T23:36:00.001-07:00</published><updated>2011-04-29T23:36:32.973-07:00</updated><title type='text'>„Împreună pentru satul nostru”, „Împreună pentru orașul nostru”</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: -webkit-auto;"&gt;&lt;span class="Apple-style-span" &gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="-webkit-border-horizontal-spacing: 2px; -webkit-border-vertical-spacing: 2px;"&gt;    &lt;img class="image_border" src="http://pl.md/img.php?km=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9uX2NvdmVycy8yMzAwX21kX2ltZ183ODgzXzEuanBn&amp;amp;w=458" width="458" align="left" /&gt;  &lt;div align="justify"&gt;Astăzi, 27 aprilie 2011, în fața monumentului lui Ștefan cel  Mare și Sfânt, Partidul Liberal s-a lansat  în campania electorală pentru  alegerile din 5 iunie, prezentând publicului echipa de candidații  la funcțiile  de primari și consilieri locali în consiliile municipale, raionale, orășănești,  sătești.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În deschiderea evenimentului, primarul general de Chișinău,  Dorin Chirtoacă a subliniat importanța continuării reformelor democratice, atât  în Chișinău, cât și pe tot teritoriul republicii, reieșind din experiența de  patru ani, în care capitala a evoluat în parcursul său european.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Maria  Ermenco, candidat la funcția de primar de Colonița a amintit despre  miza pe  care o au alegerile locale din 5 iunie: „Patru ani am avut norocul să beneficiem  de susținerea primarului Dorin Chirtoacă, care a ajutat în limitele  posibilităților toate suburbiile, indiferent de culoarea lor politică. Noi toți  ne dorim să avem condiții decente de viață, pentru aceasta trebuie să stăm cu  picioarele pe pământ și nu doar să promitem, dar și să facem, să trecem la  fapte. Doar impreună vom reuși!”&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La eveniment au fost prezente peste  1.500 de persoane din toate raioanele republicii, candidați la funcțiile  de  primari și consilieri ai Partidului Liberal.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În discursul său, Vadim  Vacarciuc, candidatul la funcția de primar de Bălți a menționat problemele pe  care le întâmpină orașul și a vorbit despre necesitatea reformelor democratice  în Municipiul Bălți.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;„În Republica Moldova sunt două municipii, Chișinău  și Bălți. Din păcate, destinele  lor politice sunt diferite. Schimbările  democratice în Chișinău au început în 2007, odată cu alegerea lui Dorin  Chirtoacă în funcția de primar, municipiul Bălți însă a rămas ultima redută a  comunismului. Acum este timpul să alegem și la noi în oraș un primar democrat,  un primar european”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În cadrul evenimentului a fost prezentată platforma  electorală a candidaților PL. 7  priorități au fost incluse într-un pachet  garantat care va trebui implementat în fiecare sat, oraș și centru  raional.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;1.    Drumuri bune- pentru confortul cetățenilor , atragerea  investițiilor, dezvoltarea economiei localității.&lt;br /&gt;2.    Apeduct, canalizare-  apa bună de băut adusă în casa fiecăruia este o condiție a sănătății, a  civilizației, a bunăstării, iar fără canalizare nu este cu putință  să avem apă  bună în fântâni, să păstrăm un mediu curat și să asigurăm sănătatea  noastră.&lt;br /&gt;3.    Amenajarea gunoiștilor ecologice în locuri comode pentru  săteni-pentru a asigura aspectul civilizat al localității  și pentru sănătatea  oamenilor.&lt;br /&gt;4.    Iluminarea  principalelor străzi- pentru comoditatea și  securitatea cetățenilor, pentru frumusețea localității.&lt;br /&gt;5.    Sprijinirea  agricultorilor- pentru prelucrarea pământului și vânzarea producției agricole în  condiții avantajoase.&lt;br /&gt;6.    Atragerea investițiilor- pentru crearea locurilor  noi de muncă, îndeosebi pentru tineret.&lt;br /&gt;7.    Stabilirea prin lege a plății  garantate pentru darea în arendă a cotelor de pământ.&lt;br /&gt;În încheierea  manifestării, a vorbit președintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu: „Schimbarea  democratică, începută în 2007 de către Dorin Chirtoacă, trebuie întărită prin  victoria noastră în raioanele republicii. Astăzi Ștefan cel Mare și Sfânt ne  este martor, Partidul Liberal a pledat mereu pentru valorile neamului nostru,  aici se regăsesc adevărați patrioți, care sunt onești și știu să gestioneze  banul public, nu să își facă averi pe seama oamenilor de rând, să devină  oligarhi din banii publici. Sunt sigur că voi, viitorii primari și consilieri  din partea PL, veți aduce schimbarea în satele și orașele noastre, la fel cum  Dorin Chirtoacă a adus schimbarea în Chișinău, pledând pentru o capitală  europeană”.  În acest sens, a afirmat Mihai Ghimpu, „obiecvtivul principal al  campaniei noastre electorale este victoria în capitală, ca să ducem la bun  sfârşit transformarea Chişinăului într-o capitală europeană.” &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;„Votaţi  oameni concreţi, şi nu umbra unui om!”, i-a îndemnat pe cetăţenii municipiului  Chişinău Mihai Ghimpu.&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Sloganurile sub care Partidul Liberal merge în  această campanie sunt : „Împreună pentru satul nostru” , „Împreună pentru orașul  nostru”!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Departamentul Imagine şi Comunicare&lt;/div&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6403244245199432008?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6403244245199432008/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6403244245199432008' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6403244245199432008'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6403244245199432008'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/impreuna-pentru-satul-nostru-impreuna.html' title='„Împreună pentru satul nostru”, „Împreună pentru orașul nostru”'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-4937011201145623007</id><published>2011-04-29T23:34:00.000-07:00</published><updated>2011-04-29T23:35:48.701-07:00</updated><title type='text'>Pe străzile Chişinăului au fost lansate 20 de troleibuze noi</title><content type='html'>&lt;div style="text-align: -webkit-auto;"&gt; &lt;/div&gt;&lt;img class="image_border" src="http://pl.md/img.php?km=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9uX2NvdmVycy8yMzAzX21kX2RzY18yMzQxLmpwZw==&amp;amp;w=458" width="458" align="left" /&gt;&lt;strong&gt;Începând cu ziua de astăzi pe străzile oraşului  Chişinău vor circula 20 de troleibuze noi. Acestea sunt primele unităţi de  transport, din cele 102 achiziţionate de Primăria Chişinău, pentru parcul Regiei  Transport Electric. Troleibuzele respective vor circula pe ruta nr. 22, care  este cea mai lungă din oraş şi leagă sectoarele Buiucani şi Botanica, traversând  sectorul Centru.&lt;/strong&gt; &lt;p align="justify"&gt;Lansarea troleibuzelor pe rută a avut loc în Piaţa Marii  Adunări Naţionale, iar la eveniment a participat primarul general al  Chişinăului, Dorin Chirtoacă, consilieri municipali, reprezentanţi ai misiunilor  diplomatice acreditate la Chişinău şi simpli cetăţeni.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În discursul său,  edilul capitalei a declarat că cele 102 troleibuze reprezintă cea mai importantă  achiziţie a unui lot de unităţi de transport public pentru Chişinău din ultimii   20 ani. „Este unul din rezultatele activităţii Primăriei Chişinău în ultimii 4  ani. În urma reformelor implementate, eforturile noastre de înnoire a parcului  auto pentru transportul în comun, în vederea creşterii confortului călătorilor  şi a optimizării costurilor, dar şi pentru a avea mijloace de transport  nepoluante, au avut succes”, a remarcat primarul general.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dorin  Chirtoacă a subliniat că troleibuzele corespund standardelor europene,  menţionând totodată şi beneficiile acestora, precum consumul de energie cu 40%  mai mic decât cele actuale şi costuri de întreţinere semnificativ mai scăzute  faţă de cele vechi. Troleibuzul are 101 de locuri, din care pe scaune 26.  Maşinile noi sunt dotate şi cu sistem de informare electronic şi cu sistem de  dirijare automatizat.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În context, primarul de Chişinău şi-a exprimat  speranţa că transportul public, în proces de renovare, va uni oamenii, îi va  apropia şi-i va binedispune.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Prezent la ceremonia de lansare a  troleibuzelor pe rută, ambasadorul Uniunii Europene în republica Moldova, Dirk  Shuebel, a menţionat că trolebuzele noi pentru Chişinău sunt dovada bunelor  relaţii dintre UE şi Republica Moldova, iar susţinerea din Vest pentru  procurarea de noi trolebuze este doar unul dintre proiectele iniţiate împreună  cu atorităţile moldovene. Ambasadorul european a ţinut să sublinieze că  proiectul privind noile unităţi de transport, reprezintă un proiect pentru  cetăţeni, iar trolebuzele vin să ofere confort celor care le vor   folosi.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Menţionăm că toate cele 102 trolebuze achiziţionate de Primărie  vor sosi la Chişinău până la 1 iunie curent. Achiziţionarea de troleibuze noi  pentru capitală a fost posibilă graţie unei colaborări dintre Primăria  municipiului Chişinău cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,  Banca Europeană pentru Investiţii şi Uniunea Europeană. Costul total al  proiectului privind achiziţionarea troleibuzelor noi în Chişinău este de 13,7  milioane Euro. Din această sumă, 10 milioane Euro reprezintă creditul acordat de  BERD şi BEI, iar 3 milioane Euro este un grant acordat de Uniunea Europeană  municipiului Chişinău, în cadrul Programului Politicilor de Vecinătate.&lt;/p&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 11px; color: rgb(51, 51, 51); font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font: normal normal normal medium/normal 'Times New Roman'; "&gt; &lt;div class="clearfix" id="photoborder" style="DISPLAY: block; MARGIN: 8px 0px 17px; ZOOM: 1; POSITION: relative; BACKGROUND-COLOR: rgb(242,242,242); TEXT-ALIGN: center; background-origin: initial; background-clip: initial"&gt; &lt;div class="photo_container" id="photo_container" style="DISPLAY: inline-block; MARGIN: 0px auto; VERTICAL-ALIGN: bottom; ZOOM: 1; POSITION: relative"&gt;&lt;a id="myphotolink" style="MARGIN: auto; CURSOR: pointer; COLOR: rgb(59,89,152); TEXT-DECORATION: underline" href="http://www.facebook.com/photo.php?op=1&amp;amp;view=global&amp;amp;subj=140179152719834&amp;amp;pid=943475&amp;amp;id=100000051821834&amp;amp;oid=140179152719834"&gt;&lt;img id="myphoto" style="BORDER-TOP-WIDTH: 0px; BORDER-LEFT-WIDTH: 0px; FLOAT: left; BORDER-BOTTOM-WIDTH: 0px; CURSOR: pointer; BACKGROUND-COLOR: rgb(255,255,255); BORDER-RIGHT-WIDTH: 0px" height="481" src="http://a4.sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-ash4/225200_10150191881682281_727402280_6679535_7211668_n.jpg" width="720" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;p align="justify"&gt;&lt;a id="myphotolink" style="MARGIN: auto; CURSOR: pointer; COLOR: rgb(59,89,152); TEXT-DECORATION: none" href="http://www.facebook.com/photo.php?op=1&amp;amp;view=global&amp;amp;subj=140179152719834&amp;amp;pid=6679535&amp;amp;id=727402280&amp;amp;oid=140179152719834"&gt;&lt;img id="myphoto" style="BORDER-TOP-WIDTH: 0px; BORDER-LEFT-WIDTH: 0px; FLOAT: left; BORDER-BOTTOM-WIDTH: 0px; CURSOR: pointer; BACKGROUND-COLOR: rgb(255,255,255); BORDER-RIGHT-WIDTH: 0px" height="482" src="http://a7.sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-ash4/224780_10150191884612281_727402280_6679538_1787502_n.jpg" width="720" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt; &lt;/p&gt; &lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt; &lt;/p&gt;&lt;p align="justify"&gt;Direcţia Relaţii Publice,&lt;br /&gt;Primăria mun.  Chişinău&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-4937011201145623007?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/4937011201145623007/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=4937011201145623007' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4937011201145623007'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/4937011201145623007'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/pe-strazile-chisinaului-au-fost-lansate.html' title='Pe străzile Chişinăului au fost lansate 20 de troleibuze noi'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6874817386664427006</id><published>2011-04-29T23:33:00.001-07:00</published><updated>2011-04-29T23:33:51.080-07:00</updated><title type='text'>Convorbiri oficiale, cu participarea membrilor celor două delegaţii oficiale în cadrul vizitei Președintelui interimar al Republicii Moldova, Marian L</title><content type='html'>&lt;iframe src='http://www.privesc.eu/widget/live/4177' frameborder='0' width='266' height='194' scrolling='no'&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6874817386664427006?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6874817386664427006/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6874817386664427006' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6874817386664427006'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6874817386664427006'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/convorbiri-oficiale-cu-participarea.html' title='Convorbiri oficiale, cu participarea membrilor celor două delegaţii oficiale în cadrul vizitei Președintelui interimar al Republicii Moldova, Marian L'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-5114815888084194715</id><published>2011-04-29T23:32:00.001-07:00</published><updated>2011-04-29T23:32:44.733-07:00</updated><title type='text'>Ceremonia Primirii Oficiale a Președintelui Interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. Sosire la Palatul Cotroceni, București</title><content type='html'>&lt;iframe src='http://www.privesc.eu/widget/live/4176' frameborder='0' width='266' height='194' scrolling='no'&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-5114815888084194715?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/5114815888084194715/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=5114815888084194715' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5114815888084194715'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/5114815888084194715'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/ceremonia-primirii-oficiale.html' title='Ceremonia Primirii Oficiale a Președintelui Interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. Sosire la Palatul Cotroceni, București'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8511931892947652194</id><published>2011-04-29T23:31:00.000-07:00</published><updated>2011-04-29T23:32:04.587-07:00</updated><title type='text'>Declarații de presă ale lui Traian Băsescu și Marian Lupu</title><content type='html'>&lt;iframe src='http://www.privesc.eu/widget/live/4182' frameborder='0' width='266' height='194' scrolling='no'&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8511931892947652194?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8511931892947652194/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8511931892947652194' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8511931892947652194'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8511931892947652194'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/declaratii-de-presa-ale-lui-traian.html' title='Declarații de presă ale lui Traian Băsescu și Marian Lupu'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-8121403983638896593</id><published>2011-04-29T23:30:00.000-07:00</published><updated>2011-04-29T23:31:01.029-07:00</updated><title type='text'>Foto Unimedia.md: Chișinău. Lansarea pe rută a primelor 20 de troleibuze noi</title><content type='html'>Foto Unimedia.md&lt;div&gt;&lt;div class="highslide-thumbstrip-horizontal-overlay " id="hsId1" style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; Z-INDEX: 4; RIGHT: -1px; LEFT: -1px; VISIBILITY: visible; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px 0px 1px; OVERFLOW: hidden; BORDER-LEFT: medium none; WIDTH: auto; DIRECTION: ltr; BOTTOM: 100%; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: absolute; HEIGHT: auto" opacity="1" hsid="thumbstrip" offsetx="0" offsety="0" dur="250" position="above" mode="horizontal" relativeto="expander"&gt; &lt;div class="highslide-thumbstrip highslide-thumbstrip-horizontal" style="DISPLAY: block"&gt;&lt;div class="highslide-thumbstrip-inner"&gt; &lt;table style="LEFT: 0px"&gt; &lt;tbody&gt; &lt;tr&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="highslide-active-anchor" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/13039882715723.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/13039882715723.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/13039882752120.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/13039882752120.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/13039882798199.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/13039882798199.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/13039882841196.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/13039882841196.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/130398828889.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/130398828889.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/130398829280.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/130398829280.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/13039882985195.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/13039882985195.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/13039883027741.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/13039883027741.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt; &lt;td&gt;&lt;a class="" href="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/800/1303988309783.jpg"&gt;&lt;img title="" src="http://i.storage.interakt.md/pix/2011/04/28/11/120/1303988309783.jpg" /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="highslide-scroll-up" style="DISPLAY: none"&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="highslide-scroll-down" style="DISPLAY: none"&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="highslide-marker" style="LEFT: 32px"&gt; &lt;div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div id="hsId2" style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; Z-INDEX: 4; RIGHT: -1px; LEFT: -1px; VISIBILITY: visible; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 1px 0px 0px; BORDER-LEFT: medium none; WIDTH: auto; DIRECTION: ltr; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: absolute; TOP: 100%; HEIGHT: auto" opacity="1" offsetx="0" offsety="0" dur="250" position="below"&gt; &lt;div class="highslide-caption" style="DISPLAY: block"&gt; &lt;div class="highslide-number"&gt;Imaginea 1 din 9&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-8121403983638896593?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/8121403983638896593/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=8121403983638896593' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8121403983638896593'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/8121403983638896593'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/foto-unimediamd-chisinau-lansarea-pe.html' title='Foto Unimedia.md: Chișinău. Lansarea pe rută a primelor 20 de troleibuze noi'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-6173179137837940702</id><published>2011-04-29T23:29:00.000-07:00</published><updated>2011-04-29T23:30:00.232-07:00</updated><title type='text'>Traian Băsescu, mulţumit de vizita lui Marian Lupu la Bucureşti</title><content type='html'>&lt;h1&gt;&lt;span class="Apple-style-span" style="font-size: 16px; font-weight: normal; "&gt;Articol de &lt;a href="http://www.publika.md/" target="_blank"&gt;PUBLIKA.MD&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt; &lt;div id="articleLeftColumn" style="FLOAT: left; WIDTH: 300px; MARGIN-RIGHT: 10px" sizcache="4" sizset="5"&gt; &lt;div id="articlePhoto"&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="photoGalleryLeft"&gt; &lt;div id="galleryContainer" style="BORDER-BOTTOM: #e0e0e0 1px solid; POSITION: relative"&gt; &lt;div id="gallery"&gt;&lt;img alt="Marian Lupu, în vizită oficială" src="http://media.publika.md/md/video_local/201104/previews/mar_54040000.jpg" width="298" border="0" /&gt; &lt;/div&gt; &lt;div id="videoPlayButton" jquery1304144827822="1"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="photoExtras clearfix" sizcache="8" sizset="0"&gt; &lt;div class="prev" jquery1304144827822="34"&gt;&lt;/div&gt; &lt;div class="caption"&gt; &lt;div class="description"&gt;Marian Lupu, în vizită oficială &lt;/div&gt; &lt;div class="caption_max" style="DISPLAY: none"&gt;Imaginea &lt;span id="image_position"&gt;1&lt;/span&gt;/&lt;span id="image_all"&gt;1&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;div id="videoPlayer" style="DISPLAY: none" sizcache="4" sizset="5"&gt; &lt;div id="player"&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;&lt;br /&gt;Embed: &lt;input id="embed" style="WIDTH: 365px" value="&amp;lt;embed src='http://assets.publika.md/images/jw.swf' width='420' height='364' allowscriptaccess='always' allowfullscreen='true' id='pbk' name='pbk' flashvars='file=http://www.publika.md/v521701' /&amp;gt;" name="embed"&gt;  &lt;div style="CLEAR: both; HEIGHT: 10px"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="articleRelated"&gt; &lt;div class="sectionHeader"&gt;&lt;span&gt;Articole relationate&lt;/span&gt; &lt;/div&gt; &lt;div class="sectionVideoSec"&gt; &lt;h2 class="newsTitle" style="FONT-WEIGHT: normal"&gt;&lt;a title="Băsescu către Lupu: Aveţi grijă ce faceţi cu banii noştri!" href="http://www.publika.md/basescu-catre-lupu--aveti-grija-ce-faceti-cu-banii-nostri_308801.html"&gt;Băsescu  către Lupu: Aveţi grijă ce faceţi cu banii noştri!&lt;/a&gt;&lt;/h2&gt; &lt;p&gt;Traian Băsescu i-a spus preşedintelui interimar al Republicii Moldova că  trebuie valorificat...&lt;a href="http://www.publika.md/basescu-catre-lupu--aveti-grija-ce-faceti-cu-banii-nostri_308801.html"&gt;»&lt;/a&gt;&lt;/p&gt; &lt;div style="CLEAR: both"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt; &lt;p&gt;"Vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei mele de a veni la Bucureşti". Astfel  l-a întâmpinat &lt;strong&gt;preşedintele României, Traian Băsescu,  &lt;strong&gt;pe&lt;/strong&gt; &lt;/strong&gt;omologului său moldovean &lt;strong&gt;Marian Lupu,  anunţă &lt;a href="http://www.mediafax.ro/politic/presedintele-interimar-al-r-moldova-multumeste-romaniei-pentru-ajutorul-financiar-8199381/" target="_blank"&gt;Mediafax&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Băsescu susţine că vizita preşedintelui Republicii Moldova în România a avut  un "efect benefic" pentru ambele state.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;La ultima întâlnire la nivel de şef de stat, în opinia lui Băsescu, s-au pus  în aplicare mai multe puncte care au fost discutate, printre care legea legată  de micul trafic de frontieră şi adoptarea legii, de către România şi Republica  Moldova, cu privire la ajutorul nerambursabil.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;"Acum este important ca să valorificăm cu prioritate ajutorul nerambursabil  pentru  Moldova, prin proiecte fezabile şi aprobate după standardele europene.  Sper ca Executivele celor două ţări să reacţioneze rapid", a mai adăugat  preşedintele român.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;La rândul său, &lt;strong&gt;preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian  Lupu&lt;/strong&gt;, i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul financiar  acordat de România. "Apreciem mult acest gest cu atât mai mult cu cât a fost  făcut "în condiţii extrem de dificile economice", a mai declarat Marian  Lupu.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Amintim că preşedintele interimar al Republicii Moldova efectuează o vizită  oficială în România la invitaţia omologului său român, Traian Băsescu. Aceasta  este prima sa vizită în România în calitate de şef al statului.&lt;/p&gt;&lt;div class="blogger-post-footer"&gt;&lt;img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/4777980064103988105-6173179137837940702?l=pro-unire.blogspot.com' alt='' /&gt;&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://pro-unire.blogspot.com/feeds/6173179137837940702/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment.g?blogID=4777980064103988105&amp;postID=6173179137837940702' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6173179137837940702'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/4777980064103988105/posts/default/6173179137837940702'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://pro-unire.blogspot.com/2011/04/traian-basescu-multumit-de-vizita-lui.html' title='Traian Băsescu, mulţumit de vizita lui Marian Lupu la Bucureşti'/><author><name>eu</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='http://img2.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-4777980064103988105.post-661692053054425898</id><published>2011-04-29T23:28:00.002-07:00</published><updated>2011-04-29T23:29:14.203-07:00</updated><title type='text'>ROMÂNII AU TALENT. Britanicii, REVOLTAŢI că românul "Matrix" ar putea ajunge în finala „Britain’s Got Talent”: „Ce, a devenit concursul nostru "Români</title><content type='html'>&lt;h1&gt;ROMÂNII AU TALENT. Britanicii, REVOLTAŢI că românul "Matrix" ar putea ajunge  în finala „Britain’s Got Talent”: „Ce, a devenit concursul nostru "Românii au  talent"?”&lt;/h1&gt;&lt;span class="author"&gt;&lt;span class="author-name"&gt;de &lt;a title="Raluca ION" href="http://www.gandul.info/raluca-ion.html?q=author:5130604&amp;amp;author=Raluca%20ION"&gt;&lt;strong&gt;Raluca  ION&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;div class="player" id="articleVideos" jquery1304144869774="71"&gt; &lt;div class="mediaplayerFlv flash-replaced"&gt;&lt;embed id="myPLY_big" name="myPLY_big" pluginspage="http://www.adobe.com/go/getflashplayer" src="http://www.gandul.info/js/NoFlvPlayer_v9.swf" width="630" height="352" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" autostart="false" wmode="transparent" quality="high" flashvars="autostart=false&amp;amp;backcolor=0x3D3D3D&amp;amp;frontcolor=0xFFFFFF&amp;amp;lightcolor=0xFFFFFF&amp;amp;videosize=keepaspect&amp;amp;videobackground=0x000000&amp;amp;file=http%3A%2F%2Fstorage0.dms.mpinteractiv.ro%2Fmedia%2F1%2F186%2F15786%2F8200625%2F2%2Frazy-gogonea-britain-s-got-talent-2011-audition-itv-com-talent.flv&amp;amp;StartEvent=undefined_OnStart&amp;amp;StopEvent=undefined_OnStop&amp;amp;PauseEvent=undefined_OnPause&amp;amp;ContinueEvent=undefined_OnContinue&amp;amp;TimeEvent=undefined_OnTime&amp;amp;x1adparams=pub%3D632203491294404%26site%3Dgandul%26section%3Dsite%26size%3D0x0&amp;amp;x1adzones=%3Croot%20closeButton%3D'2'%20showOverlayAgainAfterMiddleZone%3D'1'%20displayModeWhenOverlaysIntersect%3D'1'%3E%3Czone%20type%3D'preroll'%20key%3D'ad_break_preroll'%20max%3D'5'%2F%3E%3Czone%20type%3D'midroll'%20key%3D'ad_break_midroll_01'%20per%3D'30'%20max%3D'5'%2F%3E%3Czone%20type%3D'midroll'%20key%3D'ad_break_midroll_02'%20per%3D'60'%20max%3D'5'%2F%3E%3Czone%20type%3D'midroll'%20key%3D'ad_break_midroll_03'%20per%3D'80'%20max%3D'5'%2F%3E%3Czone%20type%3D'postroll'%20key%3D'ad_break_postroll'%20max%3D'5'%2F%3E%3C%2Froot%3E&amp;amp;x1pgid=74425113286601890&amp;amp;x1url=http%253A%2F%2Fwww.gandul.info%2Fmagazin%2Fromanii-au-talent-britanicii-revoltati-ca-romanul-matrix-ar-putea-ajunge-in-finala-britain-s-got-talent-ce-a-devenit-concursul-nostru-romanii-au-talent-8200625&amp;amp;x1referrer=&amp;amp;x1disabled=false&amp;amp;image=http%3A%2F%2Fstorage0.dms.mpinteractiv.ro%2Fmedia%2F1%2F186%2F15786%2F8200625%2F2%2Frazy-gogonea-britain-s-got-talent-2011-audition-itv-com-talent.flv.jpg%3Fwidth%3D630"&gt;&lt;/embed&gt; &lt;div class="alt"&gt;&lt;/div&gt;&lt;/div&gt;&lt;input class="mediaplayerPreviewImg" type="hidden" value="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/15786/8200625/2/razy-gogonea-britain-s-got-talent-2011-audition-itv-com-talent.flv.jpg?width=630"&gt;  &lt;input class="mediaplayerSrc" type="hidden" value="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/15786/8200625/2/razy-gogonea-britain-s-got-talent-2011-audition-itv-com-talent.flv"&gt;   &lt;p class="description mediaplayerItem" jquery1304144869774="70"&gt;ROMÂNII AU  TALENT. Britanicii, REVOLTAŢI că românul "Matrix" ar putea ajunge în finala  „Britain’s Got Talent”: „Ce, a devenit concursul nostru "Românii au  talent"?”&lt;/p&gt;&lt;/div&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;p&gt;Peste 2,5 milioane de vizualizări a strâns pe YouTube românul Razy Gogonea,  mişcându-se natural, la "Britain's Got Talent", într-un fel în care Keanu Reeves  a reuşit să o facă în film doar cu ajutorul efectelor speciale. Însă nu toţi  britanicii au fost încântaţi că l-au văzut la emisiunea-concurs.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 1.2em"&gt;&lt;strong&gt;"E un şomer român şi cu asta ai spus  totul"&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;script&gt;&lt;/script&gt;  &lt;div class="x1_banner x1_site_rectangle_articol x1_w0 x1_h0 x1_0x0 x1_empty_zone" id="X1Img4B" style="DISPLAY: block! important; FLOAT: none! important; VISIBILITY: visible! important; MARGIN: 0px auto; WIDTH: 0px! important; HEIGHT: 0px! important" sizcache="0" sizset="15"&gt;&lt;img height="0" alt="" src="http://content.ad20.net/Storage/0_0/blank.gif" width="0" border="0" /&gt;&lt;/div&gt;&lt;img style="LEFT: -100px! important; WIDTH: 1px! important; POSITION: absolute! important; TOP: -100px! important; HEIGHT: 1px! important" height="1" src="http://core1.ad20.net/x0.gif?sdtrnd=0.707351192606329&amp;amp;&amp;amp;snocache=1304144882687_39507107355878120&amp;amp;spgid=74425113286601890&amp;amp;sck=y&amp;amp;sfver=10&amp;amp;__x1ts=1efc61fa&amp;amp;sww=1259&amp;amp;swh=631&amp;amp;sifr=0&amp;amp;pub=62&amp;amp;site=3224&amp;amp;section=135&amp;amp;zone=2533&amp;amp;size=0x0&amp;amp;xcrid=0&amp;amp;xgeo=RO||||||&amp;amp;x1guid=471491425222414604" width="1" border="0" /&gt; &lt;!-- Apropo Media Ad Code for gandul, zone rectangle_articol --&gt; &lt;p&gt;La secţiunea de comentarii a ziarelor britanice, cititorii dezbat dacă  şomerul român, care locuieşte acum în Manchester, avea ce căuta la show.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;"Când s-a transformat această emisiune în &amp;lt; Românii au talent&amp;gt;?", se  întreabă un cititor la secţiunea de comentarii a tabloidului The Sun. Iar  acestuia îi ţin şi alţii isonul. "Asta este problema cu această ţară. Britain's  Got Talent, cu Razy care s-a născut în România, ar trebui să se numească Europa  are talent", scrie altcineva. Completat de încă un forumist: "El este grozav,  dar, după cum s-a menţionat deja, de ce se mai cheamă Britain's Got Talent, când  în fiecare an sunt şi nebritanici admişi în concurs?". La aceeaşi secţiune de  comentarii, un cititor postează doar atât despre Razy: "E un şomer român şi cu  asta ai spus totul". Iar un forumist îi reproşează că trăieşte din ajutorul  social, că nu are suficienţi bani încât să-i cumpere un inel de logodnă iubitei  sale. "Găseşte-ţi o slujbă, ratat leneş!", îl apostrofează acesta.&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;a href="http://www.thesun.co.uk/sol/homepage/showbiz/tv/britain_got_talent/3546662/Britains-Got-Talents-Brokedancer-Razy-Gogonea.html" target="_blank"&gt;&lt;span style="COLOR: rgb(0,0,255)"&gt;&lt;strong&gt;DĂ CLICK AICI CA SĂ  AJUNGI PE FORUMUL UNDE LE POŢI RĂSPUNDE ENGLEZILOR&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 1.2em"&gt;"Nimeni nu se plânge că echipele  britanice de fotbal sunt atât de bune datorită străinilor care joacă în  ele"&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: auto; COLOR: #000; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: medium none; POSITION: static; TEXT-DECORATION: none; float: none"&gt;Sunt  însă şi britanici care îl laudă pe românul supranumit de presă "Dansatorul  falit" ("Brokedancer"). "Acest tip mi s-a părut genial, e fascinant să îl  priveşti, sper să ajungă departe", e încântat un cititor de prestaţia românului.  Iar altcineva îi ia apărarea românului Matrix. "Britain's Got Talent ar trebui  să fie despre toţi oamenii talentaţi care trăiesc în această ţară, indiferent de  unde &lt;span style="BORDER-RIGHT: medium none; PADDING-RIGHT: 0px; BORDER-TOP: medium none; DISPLAY: inline! important; PADDING-LEFT: 0px; PADDING-BOTTOM: 0px; MARGIN: 0px; BORDER-LEFT: medium none; CURSOR: pointer; COLOR: #0494e1! important; PADDING-TOP: 0px; BORDER-BOTTOM: #c0d1fe 1px solid; POSITION: static; float: none"&gt;vin&lt;/span&gt; ei.  Nimeni nu se plânge când grozavele noastre echipe de fotbal sunt atât de bune  datorită străinilor care joacă în ele. Sau, după cum s-a menţionat mai devreme,  britanicii au ajuns peste tot pe această planetă, de ce nu le spune nimeni să se  ducă acasă", comentează un cititor The Sun. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style="FONT-SIZE: 1.2em"&gt;Românul Matrix, ameninţat de "noul  Susan Boyle"&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt; &lt;p&gt;Razy Gogonea a impresionat publicul prin dansul său, dar a câştigat inima  spectatorilor şi atunci când a izbucnit în lacrimi de emoţie, după ce juriul l-a  trecut în etapa următoare a show-ului
