Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici (stânga) şi Dmitri Medvedev
Preşedintele Viktor Ianukovici a mandatat guvernul să elaboreze un proiect de federalizare a ţării. Ministrul pentru Politicile Regionale, Viktor Tihonov, susţine că statul unitar actual nu răspunde „provocărilor moderne“, aşa că e nevoie de descentralizare.
VIDEO Proteste violente în Parlamentul ucrainean: fumigene şi ouă aruncate
Într-un interviu acordat săptămânalului ucrainean „Gazeta 2000", vicepremierul şi totodată ministrul pentru Politici Regionale de la Kiev, Viktor Tihonov, a pledat pentru federalizarea ţării.
„Sunt un susţinător fervent al ideii de descentralizare şi de federalism", a spus Tihonov. El a amintit că la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea această idee a fost susţinută de doi cunoscuţi naţionalişti: Mihail Dragomanov şi Mihail Gruşevski.
La alegerile prezidenţiale din 1991, pentru o structură federativă s-a pronunţat şi Viaceslav Ciornovil, viitorul lider al opoziţiei proccidentale din Ucraina, decedat apoi în condiţii suspecte într-un accident rutier.
„Practica a demonstrat că modelul actual nu face faţă provocărilor moderne. Oricât de mult am vorbi despre dorinţa noastră de a ne alinia standardelor ţărilor dezvoltate din Europa, dacă nu vom schimba nimic este puţin probabil să obţinem rezultatele dorite", a subliniat oficialul ucrainean.
Pro şi contra
Planul nu a trecut neobservat în rândul analiştilor de la Kiev. Directorul Institutului ucrainean pentru Strategii Globale, Vadim Karasev, spune că dacă susţinătorii sistemului federal şi-au propus să modifice Constituţia, atunci o vor face.
El crede că vestul Ucrainei nu a fost pro-rus nici în timpul URSS, iar la nivel cultural şi lingvistic o astfel de federaţie există deja, chiar dacă nu sunt graniţe administrative.
Karasev dă ca exemplu faptul că multe regiuni din Ucraina au eroi proprii şi le-au ridicat monumente, iar la nivel de afinităţi vestul este pro-occidental, iar estul, pro-rus.
Cu toate acestea, expertul se teme că un asemenea proiect ar ameninţa existenţa unei Ucraine independente, în graniţele sale actuale.
La rândul său, directorul general al Consiliului de Strategie Naţională din Kiev, Valeri Homiakov, spune că ideea federalizării animă de multă vreme clasa politică din Ucraina.
„În opinia mea, aceasta este singura modalitate de a salva Ucraina ca stat, pentru că Ucraina este foarte, foarte eterogenă", a declarat, pentru „Vzgliad", Homiakov, subliniind că Ucraina are şi în prezent în componenţa sa o republică autonomă, Crimeea.
„Galiţia e o altă ţară"
Şeful Institutului European pentru Cultura politică, Aleksandru Bulavin, consideră că a vorbi despre unitatea Ucrainei „este pur şi simplu ridicol".
„Este evident că Galiţia este o altă ţară şi nu le putem interzice locuitorilor să pună monumente cu eroul lor naţional Bandera. Prin urmare, în afară de programele de educaţie care trebuie să aibă caracter naţional, restul ar trebui să se decidă la nivel regional", subliniază Bulavin.
Directorul general al Institutului internaţional de expertiză politică din Kiev, Evgheni Mincenko, crede că elaborarea proiectului de federalizare va necesita cel puţin un an, subliniind şi el diferenţele care există între regiunile din estul rusofon al Ucrainei şi vestul catolic naţionalist ucrainean.
„Dacă locuitorii din Ivano-Frankovsk vor ca Bandera să fie erou naţional n-au decât, la urma urmelor e dreptul lor. Însă ei nu au dreptul să-l impună pe Bandera ca erou în regiunea Lugansk din estul Ucrainei", susţine Mincenko.
„Simte minoritatea română din Cernăuţi nevoia să vorbească în limba română? N-are decât să vorbească. Dacă în Crimeea limba rusă predomină, de ce locuitorii peninsulei să fie ucrainizaţi cu forţa?", se întreabă analistul.
Ce spune litera legii
Constituţia din 1996 a consfinţit statutul unitar al Ucrainei, punându-se capăt discuţiilor despre federalism.
Care vor fi cele cinci viitoare regiuni
Potrivit publicaţiei „Vzgliad", Ucraina ar putea să fie împărţită în cinci regiuni: Galiţia, Ucraina Centrală, Kiev, Slobojanşina şi Crimeea (care este deja o regiune cu grad de autonomie sporit).
Dar aceasta este doar o versiune de lucru a noului guvern pro-rus de la Kiev, iar declaraţiile vicepremierului Viktor Tihonov par menite doar să testeze opinia publică ucraineană.
Oricum, o parte dintre analiştii ucraineni îi reproşează preşedintelui Ianukovici că nu dă doi bani pe regiunile vestice ale ţării (bazinul său electoral fiind în Est) şi că oamenii pe care i-a numit în Vest ca guvernatori sunt nişte "glume".
Comitet pentru salvarea Ucrainei
La Kiev a fost înfiinţat, săptămâna trecută, Comitetul pentru salvarea Ucrainei. Din acest organism fac parte scriitori, jurnalişti, reprezentanţi ai partidelor şi organizaţiilor de opoziţie care se opun politicii de apropiere faţă de Moscova. Ei vor să tragă un semnal de alarmă faţă de înţelegerile dintre preşedintele Viktor Ianukovici şi liderii de la Kremlin care fac ca Ucraina să fie luată „bucată cu bucată" de Moscova, scrie „Ukrainskaia Pravda".
„Regimul lui Ianukovici s-a transformat într-o comisie de lichidare a statului nostru. Pentru a se asigura de bunăvoinţa şefilor de la Kremlin, noua putere, după vânzarea teritoriului ucrainean, este gata să predea şi sectorul aeronautic şi energia atomică. Ei vând Ucraina şi poporul, angro şi en-detail", susţin membrii Comitetului pentru salvarea Ucrainei într-un apel către populaţie.
Apelul intervine în contextul în care regimul Ianukovici a bătut palma cu Rusia asupra multor proiecte sensibile. Luna trecută, preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev, respectiv Viktor Ianukovici, au decis prelungirea staţionării Flotei Ruse în Crimeea până în 2042, în schimbul unei reduceri cu 30 la sută a preţului pentru gazele naturale ruse achiziţionate de Ucraina.
„Anexă a Rusiei"
Premierul Putin face acum presiuni pentru înfiinţarea unui holding în domeniul nuclear, dar şi pentru o fuziune între concernul rus Gazprom şi societatea ucraineană Naftogaz. O fuziune între gigantul gazier rus şi Naftogaz ar avea consecinţe majore, Ucraina urmând să fie transformată, în felul acesta, într-o „anexă" a Rusiei, consideră politicieni ruşi şi ucraineni. În plus, aceasta ar constitui o miză importantă atât pentru următoarele alegeri prezidenţiale din Rusia, cât şi pentru scrutinul din Ucraina.
Alegerile anticipate in Republica Moldova ar insemna sfarsitul Aliantei pentru Integrarea Europeana (AIE) si, mult mai important, o stopare a reformelor economice, crede presedintele interimar Mihai Ghimpu. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, el spune ca nu-si doreste o confruntare cu Comisia de la Venetia, privind opinia acesteia referitor la modalitatea de schimbare a Constitutiei, insa nu vede rostul "jocului de-a politica" prin alegeri anticipate. Scaderea PL in sondaje este cauzata de romanismul declarat al partidului, a mai spus Ghimpu, care a vorbit si despre reunirea Romaniei si R. Moldova. 
