miercuri, 12 mai 2010

Adevarul: Ucraina se rupe în cinci bucăţi

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici (stânga) şi Dmitri Medvedev

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici (stânga) şi Dmitri Medvedev

Preşedintele Viktor Ianukovici a mandatat guvernul să elaboreze un proiect de federalizare a ţării. Ministrul pentru Politicile Regionale, Viktor Tihonov, susţine că statul unitar actual nu răspunde „provocărilor moderne“, aşa că e nevoie de descentralizare.

VIDEO Proteste violente în Parlamentul ucrainean: fumigene şi ouă aruncate

Vladimir Putin: "Propunem crearea unui important conglomerat ruso-ucrainean"

Într-un interviu acordat săptămânalului ucrainean „Gazeta 2000", vicepremierul şi totodată ministrul pentru Politici Regionale de la Kiev, Viktor Tihonov, a pledat pentru federalizarea ţării.

„Sunt un susţinător fervent al ideii de descentralizare şi de federalism", a spus Tihonov. El a amintit că la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea această idee a fost susţinută de doi cunoscuţi naţionalişti: Mihail Dragomanov şi Mihail Gruşevski.

La alegerile prezidenţiale din 1991, pentru o structură federativă s-a pronunţat şi Viaceslav Ciornovil, viitorul lider al opoziţiei proccidentale din Ucraina, decedat apoi în condiţii suspecte într-un accident rutier.

„Practica a demonstrat că modelul actual nu face faţă provocărilor moderne. Oricât de mult am vorbi despre dorinţa noastră de a ne alinia standardelor ţărilor dezvoltate din Europa, dacă nu vom schimba nimic este puţin probabil să obţinem rezultatele dorite", a subliniat oficialul ucrainean.

Pro şi contra

Planul nu a trecut neobservat în rândul analiştilor de la Kiev. Directorul Institutului ucrainean pentru Strategii Globale, Vadim Karasev, spune că dacă susţinătorii sistemului federal şi-au propus să modifice Constituţia, atunci o vor face.

El crede că vestul Ucrainei nu a fost pro-rus nici în timpul URSS, iar la nivel cultural şi lingvistic o astfel de federaţie există deja, chiar dacă nu sunt graniţe administrative.

Karasev dă ca exemplu faptul că multe regiuni din Ucraina au eroi proprii şi le-au ridicat monumente, iar la nivel de afinităţi vestul este pro-occidental, iar estul, pro-rus.

Cu toate acestea, expertul se teme că un asemenea proiect ar ameninţa existenţa unei Ucraine independente, în graniţele sale actuale.

La rândul său, directorul general al Consiliului de Strategie Naţională din Kiev, Valeri Homiakov, spune că ideea federalizării animă de multă vreme clasa politică din Ucraina.

„În opinia mea, aceasta este singura modalitate de a salva Ucraina ca stat, pentru că Ucraina este foarte, foarte eterogenă", a declarat, pentru „Vzgliad", Homiakov, subliniind că Ucraina are şi în prezent în componenţa sa o republică autonomă, Crimeea.

„Galiţia e o altă ţară"

Şeful Institutului European pentru Cultura politică, Aleksandru Bulavin, consideră că a vorbi despre unitatea Ucrainei „este pur şi simplu ridicol".

„Este evident că Galiţia este o altă ţară şi nu le putem interzice locuitorilor să pună monumente cu eroul lor naţional Bandera. Prin urmare, în afară de programele de educaţie care trebuie să aibă caracter naţional, restul ar trebui să se decidă la nivel regional", subliniază Bulavin.

Directorul general al Institutului internaţional de expertiză politică din Kiev, Evgheni Mincenko, crede că elaborarea proiectului de federalizare va necesita cel puţin un an, subliniind şi el diferenţele care există între regiunile din estul rusofon al Ucrainei şi vestul catolic naţionalist ucrainean.

„Dacă locuitorii din Ivano-Frankovsk vor ca Bandera să fie erou naţional n-au decât, la urma urmelor e dreptul lor. Însă ei nu au dreptul să-l impună pe Bandera ca erou în regiunea Lugansk din estul Ucrainei", susţine Mincenko.

„Simte minoritatea română din Cernăuţi nevoia să vorbească în limba română? N-are decât să vorbească. Dacă în Crimeea limba rusă predomină, de ce locuitorii peninsulei să fie ucrainizaţi cu forţa?", se întreabă analistul.

Ce spune litera legii

Constituţia din 1996 a consfinţit statutul unitar al Ucrainei, punându-se capăt discuţiilor despre federalism.

Care vor fi cele cinci viitoare regiuni

Potrivit publicaţiei „Vzgliad", Ucraina ar putea să fie împărţită în cinci regiuni: Galiţia, Ucraina Centrală, Kiev, Slobojanşina şi Crimeea (care este deja o regiune cu grad de autonomie sporit).

Dar aceasta este doar o versiune de lucru a noului guvern pro-rus de la Kiev, iar declaraţiile vicepremierului Viktor Tihonov par menite doar să testeze opinia publică ucraineană.

Oricum, o parte dintre analiştii ucraineni îi reproşează preşedintelui Ianukovici că nu dă doi bani pe regiunile vestice ale ţării (bazinul său electoral fiind în Est) şi că oamenii pe care i-a numit în Vest ca guvernatori sunt nişte "glume".

Comitet pentru salvarea Ucrainei

La Kiev a fost înfiinţat, săptămâna trecută, Comitetul pentru salvarea Ucrainei. Din acest organism fac parte scriitori, jurnalişti, reprezentanţi ai partidelor şi organizaţiilor de opoziţie care se opun politicii de apropiere faţă de Moscova. Ei vor să tragă un semnal de alarmă faţă de înţelegerile dintre preşedintele Viktor Ianukovici şi liderii de la Kremlin care fac ca Ucraina să fie luată „bucată cu bucată" de Moscova, scrie „Ukrainskaia Pravda".

„Regimul lui Ianukovici s-a transformat într-o comisie de lichidare a statului nostru. Pentru a se asigura de bunăvoinţa şefilor de la Kremlin, noua putere, după vânzarea teritoriului ucrainean, este gata să predea şi sectorul aeronautic şi energia atomică. Ei vând Ucraina şi poporul, angro şi en-detail", susţin membrii Comitetului pentru salvarea Ucrainei într-un apel către populaţie.

Apelul intervine în contextul în care regimul Ianukovici a bătut palma cu Rusia asupra multor proiecte sensibile. Luna trecută, preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev, respectiv Viktor Ianukovici, au decis prelungirea staţionării Flotei Ruse în Crimeea până în 2042, în schimbul unei reduceri cu 30 la sută a preţului pentru gazele naturale ruse achiziţionate de Ucraina.

„Anexă a Rusiei"

Premierul Putin face acum presiuni pentru înfiinţarea unui holding în domeniul nuclear, dar şi pentru o fuziune între concernul rus Gazprom şi societatea ucraineană Naftogaz. O fuziune între gigantul gazier rus şi Naftogaz ar avea consecinţe majore, Ucraina urmând să fie transformată, în felul acesta, într-o „anexă" a Rusiei, consideră politicieni ruşi şi ucraineni. În plus, aceasta ar constitui o miză importantă atât pentru următoarele alegeri prezidenţiale din Rusia, cât şi pentru scrutinul din Ucraina.


Sursa: http://www.adevarul.ro/international/Ucraina_se_rupe_in_cinci_bucati_0_258574547.html

Djuvara: Ion Iliescu si sotia sa,vinovati ca n-am avut un nou martie 1918

Existenta unei republici separate de Romania, intre Prut si Nistru, este o monstruozitate, este un lucru nefiresc, sustine istoricul Neagu Djuvara.

Potrivit acestuia, la inceputul anilor '90, imediat dupa Revolutie, s-ar fi putut realiza unirea celor doua state, vinovat pentru neinfaptuirea acestia facandu-se Ion Iliescu si sotia sa, Nina, care este de origine rusoiaca, scrie Adevarul.

"Sunt destul de multi cei care au dorit unirea in acel moment, insa s-a opus Ion Iliescu cu sotia lui, care este rusoaica (...) Am fi putut retrai la inceputul anilor '90 un al doilea 27 martie 1918", a precizat Neagu Djuvara intr-un interviu acordat cu prilejul dezbaterii cu tema "Unirea, o provocare actuala, din perspectiva interactionarii celor doua medii educationale", organizata de Clubului Studentilor Basarabeni si Bucuvineni "Stefan cel Mare si Sfant" din cadrul Ligii Studentilor Galati.

Istoricul a afirmat ca Romania trebuia sa aiba o rezistenta in momentul iunie 1940. "Adica cum? Am cedat fara sa tragem un foc de pusca o provincie intreaga", s-a intrebat retoric Neagu Djuvara.

Ghimpu: Daca cetatenii vor dori Unirea, nimeni nu are cum sa ii impiedice

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, crede ca societatea moldoveneasca este in schimbare si, daca cetatenii tarii sale vor dori sa se uneasca cu Romania, nimeni nu are cum sa ii impiedice.

"Daca or sa doreasca cetatenii (unirea - n.red.), si in primul rand cei ai Republicii Moldova, nu ii va opri nici NATO, nici Federatia Rusa, nici Bucurestiul. Eu stiu un lucru, timpul lucreaza in favoarea a ceea ce discutam noi acum. De ce credeti ca a spus un deputat comunist ca daca se include limba romana in Constitutie, inseamna un prim pas spre unirea cu Romania? Noi vorbim romaneste", a declarat Ghimpu pentru
Adevarul.

Liderul de la Chisinau considera ca "timpul lucreaza, se schimba generatiile, oamenii cunosc adevarul, nu mai pot fi manipulati", asa incat acuma moldovenii nu mai pot crede ca Romania este ultimul imperiu, dusmanul celor care locuiesc in Republica Moldova.

"In 2018, vreau sa le vad (cele doua tari - n.red.) asa cum vreau eu. O sa vedem. Realitatea este mai puternica. Asa a fost si cu Germania. Cine mai credea ca o sa vina anul in care zidul ala o sa dispara?", se intreaba Ghimpu.

Cat despre situatia problematica din Transnistria, Ghimpu sustine ca UE a gresit putin in acest caz si Chisinaul nu va accepta o separare a Transnistriei. "Nu acceptam si nimeni nu va accepta lucrul asta. Ar insemna sa ramana un teritoriu necontrolat, dirijat in continuare de Federatia Rusa. Ar mai insemna instabilitate la hotare. Nu o sa accepte nici Uniunea Europeana, nici Statele Unite ale Americii. Noi trebuie sa rezolvam acest conflict pe cale pasnica, iar solutia nu poate fi alta decat cea bazata pe dreptul international".

Ghimpu spera ca Moldova va ajunge la o intelegere cu Federatia Rusa. "Eu tot timpul spun ca Federatia Rusa are cu ce se mandri, nu trebuie sa se mandreasca pentru ca are tancuri de pe vremea lui Stalin sau ca are arma inventata pe timpul lui Petru I", a adaugat presedintele interimar.

duminică, 25 aprilie 2010

Un ex-premier susţine decizia lui Ghimpu de a nu participa la paradă

Un ex-premier susţine decizia lui Ghimpu de a nu participa la paradă
sursa: jurnal.md
foto: frontpress.ro
2
Ex-premierul, Mircea Druc, susţine decizia preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, de a nu participa la parada de 9 mai de la Moscova, menţionând că dacă era în funcţia de premier al Republicii Moldova, atunci lua aceeaşi decizie.

Acesta a declarat în cadrul unei emisiuni la postul de radio „Vocea Basarabiei” că nici nu avea să discute despre problema participării la acest eveniment. „Eu dacă eram prim-ministru, nici nu discutam despre problema participării. Şi nu pentru că e la Moscova. În general, nu văd nevoia de a face paradă pentru terminarea celui de-al doilea război mondial. Mai ales acum când suntem în plină desfăşurare al celui de-al treilea război mondial – războiul economic. Acesta este mai crâncen, mai periculos, ba chiar mai necruţător! Noi acum suntem în plin război economic şi ecologic. Hai să mai facem şi paradă că i-am bătut pe turci la Podul Înalt…”, a spus fostul parlamentar.

Druc a precizat că nu a fost numai război pentru apărarea Patriei. „A fost şi război pentru apărarea Patriei, dar şi al doilea război mondial, început, de altfel, şi de Rusia. Nu avem noi ce face paradă. Noi am luptat fără de voia noastră şi pe un front, şi pe altul.Tatăl meu a luptat în armata sovietică, unchii mei au luptat în armata română, deci, s-a terminat. Nu mai avem ce face paradă cu speculaţiile astea. Nu mai avem pentru ce face paradă de acest gen”, a specificat Mircea Druc.

Fostul premier a menţionat că dacă Republica Moldova vrea integrarea europeană, atunci trebuie să facem ceea ce face şi Europa. „Dacă ai declarat că te vrei integrat, atunci trebuie să faci ceea ce fac şi cei acolo unde vrei să fii. Nu declari că vrei în Europa, dar, totodată, faci nu mai ştiu ce… Eu nici ruşilor nu le-aş mai fi recomandat să facă atâta paradă… Erau şi nişte bancuri, pe vremea când locuiam eu la Moscova: „Vedeţi, dacă învingea Germania, acum aţi fi băut bere mai bună”. E logoree, speculaţie şi parole, parole, parole, la infinit. Şi, uite, acum, iar încep discuţiile. Nu participă, nu participă şi gata. Să spună că nu au bani, nu au soldaţi, n-au curaj…”, i-a taxat Druc pe membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, care nu văd nimic rău în participarea soldaţilor noştri la parada de la Moscova.

De menţionat că preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a declarat, ieri, că nu va participa la parada de 9 mai, organizată de Moscova. „Pe mine nu mă leagă nimic de Moscova. Acolo merg doar învingătorii, ce să caute învinşii”, a spus Ghimpu.
Sursa: http://jurnal.md/ro/news/un-ex-premier-sustine-decizia-lui-ghimpu-de-a-nu-participa-la-parada-185296/

Ghimpu critică unele componente AIE şi Comisia de la Veneţia

Ghimpu critică unele componente AIE şi Comisia de la Veneţia
sursa: jurnal.md
foto: wikimedia.org
2
„Unele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) profită la maximum de pe urma acesteia. Eu am cedat de fiecare dată, dar în loc să fiu susţinut, acum trebuie să lupt cu ei. Sunt probleme în Alianţă. Sunt convins că electoratul va taxa la alegeri unele partide din AIE, pentru că 20 de ani am stat cu capul plecat şi nu am obţinut nimic de la Rusia, iar Ţările Baltice au stat cu capul sus şi sunt în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Președintele Ghimpu a explicat că face aceste cedări pentru binele Alianței, ca aceasta să nu se destrame, iar oamenii să nu se dezamăgească în actuala guvernare. „Nu cred că unele componente ale AIE vor face coaliţie cu comuniştii, dar sunt şi alte metode de a face nefuncţională Alianţa. Unii pot să-şi prezinte demisiile, iar alţii să nu vină la şedinţele Parlamentului. De asta am cedat în cazul trimiterii militarilor la parada de la Moscova şi în cazul adoptării unei noi Constituţii”, a explicat Ghimpu. Referitor la participarea militarilor moldoveni la parada de 9 mai, de la Moscova, Mihai Ghimpu a menționat: „Toţi sunt împotriva ministrului Apărării şi a mea”, refuzând să precizeze despre cine este vorba.

Preşedintele interimar a mai spus că alegerile anticipate nu-și au rostul, atâta timp cât nu este modificat articolul 78 din Constituţie. „Săptămâna viitoare plec la Bruxelles şi voi avea o întrevedere cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio. Nu putem să mergem în alegeri cu acelaşi conţinut al Constituţiei. Reprezentanţii acestei Comisii trebuie să înţeleagă că referendumul este cel mai indicat pentru a soluţiona această criză”, crede Ghimpu.

Oficialul susține că această Comisie de la Veneţia se implică prea mult în politica din Republica Moldova, în condiţiile în care are doar prerogative ce ţin de consultaţiile juridice. „Un judecător al Comisiei de la Veneția m-a întrebat de ce optez pentru modificarea denumirii limbii în noua Constituţie. De parcă această Comisie are treabă cu acest lucru. Comisia de la Veneția nu trebuie să ne dicteze denumirea limbii care trebuie stipulată în Constituţie. Dacă nu se va accepta să organizăm un referendum în ceea ce priveşte modificarea articolului 78, atunci vom avea de două ori pe an alegeri”, a opinat Ghimpu.

„Europa avea să ne susţină dacă rămăneam pe aceleaşi poziţii, dacă optam în continuare pentru adoptarea unei noi Constituţii. Aceştia au văzut că cei patru „împăraţi” din Moldova au păreri diferite şi de unde susţinere? Fiecare s-a pornit să-şi apere interesele”, a conchis Ghimpu.
Sursa: http://jurnal.md/ro/news/ghimpu-critica-unele-componente-aie-si-comisia-de-la-venetia-185304/

sâmbătă, 24 aprilie 2010

Mihai Ghimpu renunță să participe la parada de 9 mai de la Moscova: Nu uit deportările în Siberia, foametea și armata sovietică. ASCULTĂ DECLARAȚIA

Mihai Ghimpu renunță să participe la parada de 9 mai de la Moscova: Nu uit deportările în Siberia, foametea și armata sovietică. ASCULTĂ DECLARAȚIA
Foto: www.ionbargan.md

Mihai Ghimpu despre participarea soldaților moldoveni la parada de 9 mai în Moscova

"Le-am spus liderilor AIE: dacă merg ostașii la Moscova, nu voi merge eu." Declarația îi aparține președintelui Parlamentului și președintelui interimar Mihai Ghimpu, lansată azi, 24 aprilie, la Vocea Basarabiei.

"Cum să particip la paradă alături de armata, care ne-a adus comunismul, a organizat foametea și ne-a deportat în Siberia? Astăzi ea se află în cetatea lui Ștefan cel Mare. Această armată a stat și la baza formării Transnistriei", a mai precizat Ghimpu.


"Am primit anterior din partea președintelui Rusiei o invitație de a participa la parada de la Moscova. Atunci nu era nici vorbă de participarea ostașilor moldoveni la această paradă", declară președintele Parlamentului, adăugând că la Moscova, pe 9 mai, se vor aduna învingătorii, iar noi nu avem ce să căutăm acolo.


Amintim că ieri, 23 aprilie, AIE a decis ca Moldova să participe la parada militară de la Moscova de la 9 mai. "Este decizia Alianței pentru Integrare Europeană. Nu pot să nu mă supun deciziei comune", a explicat Ghimpu.

Sursa: http://unimedia.md/?mod=news&id=18547

Strategia lui Cioroianu pentru apropierea de Uniunea Europeană: Decuplarea voluntară a R. Moldova de Transnistria

Strategia lui Cioroianu pentru apropierea de Uniunea Europeană: Decuplarea voluntară a R. Moldova de Transnistria
Foto: wikimedia.org

"Unul din scenariile care ar trebui luate în calcul ar putea fi o decuplare voluntară a R. Moldova de Transnistria. Eu cred, din păcate, că acest lucru i-ar favoriza apropierea de UE." Declarația îi aparține lui Adrian Cioroianu, fostul ministru de externe al României, oferită pentru Europa Liberă.

"Apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană presupune printre altele şi soluţionarea unor probleme reale cu care în acest moment Chişinăul se confruntă. Una dintre este problema Transnistriei, pentru că nu văd o soluţionare favorabilă a dosarului European al Chişinăului în condiţiile de acum ale acestei Transnistrii asupra căreia Chişinăul nu are niciun control", este de părere Cioroianu.


"În acest moment Transnistria este ca o ghiulea de glezna R. Moldova. Ne place, nu ne place, indiferent de declaraţiile oamenilor politici de la Chişinău, Transnistria tot acolo rămâne, ea nu este controlată de Chişinău și are un efectiv al armatei ruse care nu va pleca de acolo în viitorul apropiat", a conchis fostul ministru de externe al României.

Cioroianu mai susține că R. Moldova moşteneşte probleme identitare de dinainte de 1989 şi că a înregistrat şi o mică stagnare: "În 1989, R. Moldova, cea sovietică de atunci, era mai liberă şi mai liberală decît România lui Ceauşescu, numai că România a progresat vizibil şi pe fondul tuturor luptelor politice sau nepolitice direcţia a fost spre Occident, în timp ce R. Moldova, repet, mai liberă şi mai liberală în 1989 decât România a stagnat din motive ce ţin şi de ea, dar trebuie s-o spun foarte clar, ţin şi de Rusia."

Sursa: UNIMEDIA, cu referință la Europa Liberă

luni, 19 aprilie 2010

Ghimpu: Rusia nu este sinceră când vorbeşte de Transnistria

Ghimpu: Rusia nu este sinceră când vorbeşte de Transnistria
sursa: jurnal.md
foto: ionbargan.md
1208
„Din păcate, Rusia susţine, direct sau indirect, acest stat artificial, numit Transnistria. Se ştie că regiunea transnistreană nu plăteşte Rusiei pentru gazele livrate de „Gazprom”. Acest lucru demonstrează, o dată în plus, că Federaţia Rusă nu este sinceră când spune că doreşte soluţionarea problemei transnistrene”, a declarat, pentru portalul eNews.md, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu.

Potrivit lui Ghimpu, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a decis continuarea dialogului în format 5+2, dar așa cum aceasta nu a funcţionat în timpul guvernării comuniste, aşa şi nu funcţionează nici acum. „Partea negativă a acestui format este faptul că Transnistria este partea a negocierilor. Asta dă posibilitate autorităţilor de la Tiraspol să blocheze dialogul”, spune Ghimpu.

Preşedintele interimar crede că ar fi fost bine ca Tiraspolul să nu fi fost parte a formatului 5+2. „Înţelegerea de încetare a conflictului a fost semnată de preşedinţii de atunci, Mircea Snegur şi Boris Elţin. Asta demonstrează că anume Rusia a fost parte a acestui conflict”, susține Ghimpu.

Președintele Ghimpu crede că anume Rusia deţine cheia rezolvării acestei probleme. „Vrem să fim înţeleşi corect de partea rusă. Noi înţelegem că dacă nu poţi obţine ceea ce vrei, te străduiești să menţii ceea ce ai. Aşa e în politică. Am mai spus şi mai zic odată. Federaţia Rusă are cu ce se mândri. Nu ar fi rău dacă Rusia o să dea un exemplu în ceea ce priveşte conflictele îngheţate. Dacă Federaţia Rusă a recunoscut suveranitatea Republicii Moldova, atunci noi avem dreptul să decidem soarta acestei probleme”, a conchis Ghimpu.

Sursa: http://jurnal.md/ro/news/ghimpu-rusia-nu-este-sincera-cand-vorbeste-de-transnistria-184890/

marți, 6 aprilie 2010

Primarul Chişinăului a făcut noi dezvăluiri despre violenţele din 7 aprilie 2009

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat că a identificat, în înregistrările camerelor de supraveghere de la Guvern, oficiali din fosta, dar şi din actuala conducere a Ministerului moldovean de Interne, printre persoanele implicate în violenţele din 7 aprilie, relatează PRO TV Chişinău.

Primarul Chişinăului a făcut noi dezvăluiri despre violenţele din 7 aprilie 2009 (Imagine: Radu Ştefan/Mediafax Foto)

El susţine că l-a identificat pe fostul ministru adjunct Valentin Zubic printre persoanele prezente în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 în Piaţa Marii Adunări Naţionale , el fiind văzut în mai multe secvenţe. De asemenea, Chirtoacă spune că l-a observat în imagini şi pe actualul comandant-adjunct al Poliţiei Municipale, Iurie Crajanovschi. În total, până în prezent, primarul capitalei afirmă că a identificat 25 de poliţişti în imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe clădirea Guvernului.

"Este vorba despre viceministrul Valentin Zubic. Îl puteţi vedea aici la minutul 58, cum se apropie de poliţiştii din piaţă şi apare şi în alte secvenţe", afirmă Chirtoacă, adăugând că în piaţă a fost prezent şi actualul comandant adjunct al poliţiei municipale, Iurie Crajanovschi.

"Îl puteţi vedea aici în aceste imagini cum el se apropie de Guvern lângă alţi poliţişti", spune primarul. Dorin Chirtoacă susţine că la identificarea persoanelor care se aflau în piaţă în noaptea aceea este ajutat de martori, dar şi de o sursă pe care nu poate să o divulge.

Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal, a mai declarat că fostul comandant al poliţiei municipale, Iacob Gumeniţă, l-a lovit cu piciorul pe Damian Hâncu, tânărul care susţine că a fost martor la moartea lui Valeriu Boboc. Ulterior, Gumeniţă ar fi lovit şi alţi tineri culcaţi la pământ, după care a plecat.

"Primul care a lovit este acest bărbat în civil în bluză albastră. Este vorba despre Ion Perju, de la poliţia criminalistică de la CGP (Comisariatul General al Poliţiei, n.red), după care urmează tipul în pulover alb, care stă mai mult deasupra lui Boboc. El îi aplică mai multe lovituri şi este de la comisariatul Ciocana", spune Chirtoacă.

Potrivit primarului, Boboc ar fi fost lovit pe rând de poliţiştii Floreac şi Saachian, un poliţist de la Comisariatul Fulger şi altul de la Ciocana. Poliţiştii nu au comentat deocamdată informaţiile.

Anterior, premierul moldovean declarase că 15 poliţişti au fost suspendaţi pe durata anchetei, deşi surse neoficiale au afirmat că unii continuă să lucreze, iar alţii sunt în concediu medical. Ministrul de Interne anunţase anterior că a văzut imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe clădirea Guvernului încă din luna ianuarie.

Sursa: http://www.mediafax.ro/externe/primarul-chisinaului-a-facut-noi-dezvaluiri-despre-violentele-din-7-aprilie-2009-5821402

vineri, 2 aprilie 2010

Neagu Djuvara: “Unirea cu România se va face. Şi trebuie să se facă!”

7 APRILIE: BĂTUT până a rămas fără suflare, încărcat în NIVA și dus în direcția Spitalului de Urgență!

7 APRILIE: BĂTUT până a rămas fără suflare, încărcat în NIVA și dus în direcția Spitalului de Urgență!

7 APRILIE: BĂTUT până a rămas fără suflare, încărcat în NIVA și dus în direcția Spitalului de Urgență!
Foto: Colaj UNIMEDIA

În noaptea de 7-8 aprilie 2009 reprezentanții organelor de forță din R. Moldova au descins agresiv în Piața Marii Adunări Naționale, dând cu picioarele și obligând pe toți cei prezenți să se culce pe asfalt.

Câțiva dintre polițiștii îmbrăcați în civil nu s-au sfiit să dea cu picioarele în cap și să lase tinerii fără suflare chiar în centrul pieței. Camerele video amplasate pe clădirea Guvernului au surprins aceste momente.

Vedeți mai jos imagini video montate care ilustrează cruzimea polițiștilor.


Mihai Ghimpu, președintele interimar, presupune că unul dintre cei loviți cu picioarele este Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie.



Sursa: UNIMEDIA

joi, 18 martie 2010

Mihai Ghimpu, presedintele interimar al Moldovei: Cel mai important pentru noi este astazi Alianta, iar alegerile anticipate inseamna sfarsitul ei

Mihai Ghimpu
Foto: HotNews.ro
Alegerile anticipate in Republica Moldova ar insemna sfarsitul Aliantei pentru Integrarea Europeana (AIE) si, mult mai important, o stopare a reformelor economice, crede presedintele interimar Mihai Ghimpu. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, el spune ca nu-si doreste o confruntare cu Comisia de la Venetia, privind opinia acesteia referitor la modalitatea de schimbare a Constitutiei, insa nu vede rostul "jocului de-a politica" prin alegeri anticipate. Scaderea PL in sondaje este cauzata de romanismul declarat al partidului, a mai spus Ghimpu, care a vorbit si despre reunirea Romaniei si R. Moldova.

  • Destramarea AIE se produce daca vor avea loc alegeri anticipate, a spus presedintele Ghimpu. Atunci gata, fiecare se va gandi la viitorul parlament. Pe mine nu ma intereseaza viitorul meu mandat, ce functie voi avea. Pe mine ma intereseaza sa folosim situatia actuala pentru ca statul si cetatenii sa castige. De-acum ramane la aprecierea cetatenilor si, din pacate, ei nu constientizeaza intotdeauna lucrurile. Ei acum vor sa bea lapte cu toate ca nu au vaca acasa.
  • Despre riscul ca partidele Aliantei sa piarda voturi din cauza masurilor nepopulare si revirimentul comunistilor: Exista riscul ca partidele Aliantei sa piarda voturi in anticipate, din cauza unor masuri nepopulare care trebuie luate, si de-asta nu sunt de acord cu ele (n.r. alegerile). Noi ne-am asumat aceste reforme. Eu chiar am spus ca daca sugestia europeana era schimbarea constitutiei prin anticipate si nu prin referendum, trebuia sa ne spuna si am fi elaborat altfel memorandumul cu FMI. Am fi zis ca vom incepe reformele, dar peste doi ani de zile, dupa ce am fi trecut de anticipate, am fi ales presedintele.

  • Comunistii nu mai au sanse sa revina la putere. Vom mari posibilitatea cetatenilor de peste hotare sa voteze si acolo comunistii au luat foarte putine voturi, mecanismele lor nu mai functioneaza, nu mai au parghii administrative.
  • Daca avem posibilitatea sa evitam alegerile de ce sa ne ocupam de politica atunci cand noi trebuie sa rezolvam alte probleme: sa ridicam economia, sa incepem relansarea ca sa crestem nivelul de trai al populatiei. Nu mi-e frica de alegeri, ca vom lua cu un mandat-doua mai putin, nu asta e problema. Oricum Alianta s-ar reface, doar daca cineva dintre noi tradeaza si se duce cu comunistii nu va fi asa. Altfel, nu vom face decat sa stopam procesul de reforma prin alegeri si de-asta sunt impotriva lor. Fiindca trebuie sa folosim momentul.
  • Scaderea Partidului Liberal in sondaje: In R. Moldova, un partid care spune transant ca e roman si vorbeste limba romana si e unionist nu prea are parte de aplauze. Asta e.
  • Cel mai important pentru noi este astazi Alianta, pentru ca alegerile anticipate inseamna sfarsitul Aliantei. (...) Si este foarte important sa mentinem increderea pe care cetatenii o au in Alianta, o incredere pe care foarte greu am castigat-o.



Presedintele Mihai Ghimpu asigura ca reformele vor trebui continuate cu anticipate sau fara ele, din cauza memorandumului cu FMI. Iar de reformele facute depinde si venirea investitorilor straini, de care Moldova are foarte mare nevoie. El a facut o invitatie investitorilor romani de a face afaceri in R. Moldova, argumentand prin forta de munca mai ieftina si o politica fiscala favorabila. "Si in al doilea rand, de ce sa nu construiesti o casa langa fratele tau?", a spus presedintele Moldovei.



Despre reunirea Romaniei si a Republicii Moldova:

  • Aderarea Republicii Moldova in UE rezolva doar o singura problema: dispare hotarul intre noi si Romania, dar exista doua state, care au aceeasi piata, intre care exista libera circulatie. Unirea este altceva, este o problema pe care n-o poti realiza cu minciuna sau cu bata. Asta trebuie cetatenii sa inteleaga. Si daca vor vrea, n-o sa-i opreasca absolut nimeni sa se uneasca. Vom vedea, avem experienta celor doua Germanii.
  • Reunirea se poate produce si in cadrul UE, si in afara ei. Poate cand vor vedea cetatenii ca intr-un an, doi, trei patru ca Uniunea Europeana e departe, se vor gandi ca mai bine devenim membri ai UE asa cum scriu unii politologi rusi, unindu-se cu Romania. Cetatenii analizeaza si, daca intr-o zi va exista un partid care sa vina cu un program care sa sustina unirea si cetatenii vor vota, atunci gata. In acest moment nu avem aceasta prioritate, prioritatea noastra a fost sa debarcam comunistii.



  • Romania poate fi cel mai bun avocat al Moldovei la Bruxelles pentru ca vorbim aceasi limba, asta ne ajuta sa cunoastem mai repede mecanismele, procedura de aderare. In orice situatie cetateanul trebuie sa gaseasca cea mai usoara si cea mai scurta cale, iar pentru noi, spre UE, Romania e calea cea mai scurta.


Sursa: Hotnews

sâmbătă, 13 martie 2010

EVZ: ORAŞUL ŞI RANA: Istoria continuă să sângereze la Cernăuţi





ORAŞUL ŞI RANA: Istoria continuă să sângereze la Cernăuţi

Vlad Stoicescu
Duminică, 14 Martie 2010
Treizeci de kilometri, 66 de ani şi o istorie cusută pe viu despart România de un oraş pierdut undeva la graniţa dintre uitare, neputinţă şi frustrare.

Astăzi, doar clopotele mănăstirilor sucevene mai anesteziază, din când în când, distanţa până la Cernăuţi. Dincolo de Vama Siret, peste întinderile Bucovinei, plutesc mii de fantome: 31 de litere ale unui alfabet aproape uitat, fagii tăcuţi din Codrii Cosminului, domnitorii vechii Moldove şi nişte secole sudate de crucile ruginite pe care stau, împotriva timpului şi a timpurilor, nume româneşti.

Cernăuţiul e un oraş, o provincie şi o rană. A fost, pe vremuri, o poezie şi mai mult decât atât. I se spunea „mica Vienă” şi era al treilea oraş (ca populaţie) al României interbelice, după Bucureşti şi Chişinău. O universitate, zece cinematografe, opt consulate străine, unsprezece bănci, peste douăzeci de biblioteci şi douăsprezece spitale strâng, în cifre reci, povestea fascinantă a unuia dintre cele mai importante centre urbane din România monarhică.

În oraşul de astăzi, capitala provinciei cu acelaşi nume, istoria aceasta se rosteşte şoptit. Cernăuţiul a aniversat, în 2008, 600 de ani de la prima atestare documentară a aşezării, printr-un hrisov emis de Alexandru cel Bun. Fondatorul a fost uitat (oamenii locului îi zic Olexandr Dobryi), actul domnesc respiră în prezent aerul unui muzeu din Moscova, iar în România despre Cernăuţi se mai vorbeşte doar la extreme: cu patos şi cu resemnare.

“Acasă” se rosteşte în şoaptă

La treizeci de kilometri de Vama Siret, „mica Vienă” e paradoxul perfect. Un oraş străin, trăindu-şi viaţa pe malul Prutului, plătind nesfârşitul tribut unei istorii-bisturiu. Şi totuşi, la Cernăuţi, vorbind româneşte, rişti oricând să fii înţeles. Aproape 20% din populaţia acestui oraş cu 250.000 de locuitori are rădăcini româneşti.

Recensămintele Kievului vor trage, oricând, cifra aceasta în jos: aici, românii şi moldovenii sunt atât de diferiţi încât vor fi încadraţi mereu în categorii etnice diferite. Atât de diferiţi încât până şi Eminescu e la Cernăuţi un clasic în două literaturi: cea românească şi cea moldovenească. Atunci când, vreme de şase secole, stai la răscrucea marilor interese, reinterpretările nu mai miră.

Ceva doare însă la Cernăuţi mai tare. România i-a uitat pe etnicii de aici. A făcut-o, mai întâi, din raţiuni de stat. Continuă astăzi să o facă din motive neclare pentru miile de oameni cu buletin ucrainean şi rădăcini dincolo de Siret. Pentru Bucureşti, ei sunt doar nişte străini. Au nevoie de vize şi de un întreg proces juridic care să le valideze dreptul de a trece linia spre ceea ce încă numesc „acasă”.

MATEMATICA DESTINELOR

Şase secole. Şi o înmormântare: amintirile

Arhitectural, Cernăuţiul este, fără a abuza de epitete, un oraş impecabil. Centrul vechi al Bucureştiului e doar o tentativă provincială pe lângă statura imperială a clădirilor de aici. Cele şase secole pe care oraşul le-a aniversat în 2008 şi-au lăsat amprenta: o istorie fabuloasă, dată pe repede înainte în secolul de dominaţie habsburgică, plus sumele consistente investite în urmă cu doi ani pentru renovarea faţadelor îngălbenite de vreme. Din punctul acesta de vedere, Ucraina poate oferi oricând o lecţie României.

Mai mult, deşi de la distanţă s-ar putea crede atlfel, toleranţa nu e un cuvânt uitat în Cernăuţiul de astăzi. Oraşul e un amalgam de culturi, iar oamenii au învăţat pe de rost reţeta convieţuirii paşnice. Probleme apar în provinciile din vecinătatea Cernăuţiului, mai ales la Ternopol, acolo unde grupările naţionaliste au o ură genetică faţă de tot ceea ce etichetează ca fiind un pericol la adresa statalităţii Ucrainei. La Cernăuţi însă, etnicii români nu visează la un buletin românesc, ci doar la eliminarea vizelor.

În rest, se mulţumesc cu micile relicve istorice, cicatrici ale timpului trecut pe trupul unui oraş care, deşi străin, nu şi-a pierdut de tot memoria. În capătul dinspre Piaţa Centrală (fostă Piaţa Unirii) a oraşului, strada Olga Kobyleanska (fostă Iancu Flondor, pe care cernăuţenii cu origini româneşti preferă să o numească Strada Domnească) e flancată de o clădire. Pe laterale, în fier forjat, scrie cu litere de-o şchioapă: BCR.

Pe străzile încâlcite care duc spre Universitatea din Cernăuţi (fosta Reşedinţă Mitropolitană), călătorul atent poate citi, pe suprafaţa metalică a gurilor de canal, inscripţii familiare: „societatea română”. În contrapartidă, Monumentul Unirii, inaugurat în 1924 la Cernăuţi în prezenţa familiei regale, a dispărut de mult din Piaţa Centrală, iar în locul său se ridică astăzi statuia lui Taras Şevcenko, poetul naţional al Ucrainei.

Ceva a rămas însă pe loc, nu departe de zona centrală a oraşului, la fosta Reşedinţă Mitropolitană. Aici, pe 28 noiembrie 1918, într-o sală îmbrăcată în marmură, Bucovina se unea cu România.

CAP ŞI PAJURĂ

Armele identităţii: universitatea şi limba

Clădirea care găzduieşte Universitatea din Cernăuţi este o bijuterie construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe unul din cele mai înalte dealuri ale oraşului. Complexul architectural a fost ridicat între 1864 şi 1882, sub îndrumarea cehului Josef Hlavka. La vremea respectivă a fost cel mai costisitor proiect al Imperiului Austro-Ungar, înghiţind 1.7 milioane de guldeni.

Curtea interioară e încercuită de clădiri pe trei laturi, dispunerea conţinând în centru Palatul Mitropolitan, în stânga Biserica celor Trei Ierarhi şi clădirea care astăzi găzduieşte Catedra de Filologie Română, iar în dreapta vechea Casă Parohială (cu un acoperiş absolut superb, ornat în stil bucovinean, şi un turn cu ceas care stă mărturie pentru istoria de toleranţă a oraşului – pe cupola sa tronează o cruce, iar la baza ei, de jur împrejur, e Steaua lui David).


La origini reşedinţă a mitropoliţilor, complexul academic de astăzi e dovada neclintită a luptei pentru identitate dintre români şi ucraineni din ultimii 150 de ani. În perioada interbelică, universitatea a purtat numele regelui Carol I şi, sub bagheta rectorală a istoricului Ion Nistor, se transformase în bastionul politicilor de românizare ale Bucureştiului. Istoria are însă şi revers: după cel de-al Doilea Război Mondial, ucrainenii au aplicat aceeaşi metodă. Rezultatele se văd astăzi.

Citiţi şi:

La Cernăuţi realitatea se scrie cu litere chirilice | FOTOREPORTAJ


Sursa: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/889400/ORASUL-SI-RANA-Istoria-continua-sa-sangereze-la-Cernauti/

duminică, 7 martie 2010

EUROVISION - România va fi reprezentata de Paula Seling şi Ovi (Playing With Fire) iar Basarabia de Sunt Stroke Project & Olia Tira (Run Away)

România va fi reprezentata la EUROVISION de Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu cu piesa Playing With Fire iar Basarabia de Sunt Stroke Project & Olia Tira cu piesa Run Away






sâmbătă, 6 martie 2010

"Jandarmul român” de ieri şi birocratul român de azi

dr. Dan Dungaciu
„Fără interbelicul românesc, RM ar fi fost astăzi o Transnistrie mai extinsă..."

(Valentin Mândâcanu)


Ziarul TIMPUL a readus salutar în dezbaterea publică, direct sau indirect, două teme cruciale pentru modul de abordare a relaţiilor dintre cele două maluri ale Prutului. Pe de o parte, recuperarea şi revizuirea memoriei interbelice a acestei relaţii („palma jandarmului" versus „glonţul sovietic").

Pe de alta, dificultăţile inadmisibile ce apar astăzi în funcţionarea eficace a relaţiei Bucureşti-Chişinău (cazul Acordului de mic trafic). Aparent disparate, cele două problematici sunt periculos de apropiate. Nu doar pentru că vor fi puse, abuziv, în paralel de către cei care nu vor ca relaţiile moldo-române să funcţioneze senin, dar şi pentru că, indirect, favorizează astăzi perpetuarea unor clişee - mai periculoase decât cele de ieri - despre prestaţia Bucureştiului în stânga Prutului. Dar să le luăm pe rând.

Resurecţia unei mize

Activitatea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din RM, numită şi „Comisia Ghimpu", repune pe tapet o temă esenţială, mereu trecută în penumbra dezbaterilor de partea oficială sau oficioasă a istoriografiei de extracţie sovietică de la Chişinău - atrocităţile comise de regimul comunist de ocupaţie. Recentele apariţii în presă ale unor voci autorizate ce vorbesc despre numărul real al basarabenilor care au decedat prin înfometare, au fost deportaţi sau executaţi (peste 300 de mii) nu pot fi ignorate sau trecute cu vederea. În plus, istoria recentă a acestui spaţiu va trebui serios reevaluată, indiferent cât de persistentă rămâne în mentalul public „palma jandarmului român". Chiar şi pentru acei care încă se încăpăţânează să creadă în ea neclintit, dilema ridicată de Constantin Tănase în ceea ce priveşte consecinţele ocupaţiei sovietice rămâne imposibil de evitat: „Voi ce aţi fi preferat - o palmă sau un glonte în cap?... Să nu uităm niciodată: palma jandarmului român a salvat de la moarte sute de mii de basarabeni". Fie şi numai din această perspectivă (care a primit, de altminteri, o nuanţare ulterioară chiar în paginile aceluiaşi cotidian), reevaluarea celui mai puţin discutat interval istoric din spaţiul dintre Prut şi Nistru va trebui făcută.

Apostoli, aventurieri, pedepsiţi

Nu e cazul să reluăm aici lucruri deja discutate. Dar câteva chestiuni rămân esenţiale pentru conturarea unui cadru just, în care discuţia despre interbelicul românesc trebuie purtată. Moştenirea ţaristă lăsa în 1918 o Basarabiei cu o populaţie preponderent ţărănească: 13% urban, 87% rural, iar dintre cei 56,2% de români, doar 31,5% trăiau în oraşe. Gradul de alfabetizare al provinciei era extrem de redus, procentul cel mai mic fiind al românilor. Compatibilizarea instituţională a fost problema cea mai dură cu care s-a confruntat administraţia românească atunci. Funcţionarii treceau greu Prutul, iar cei din Basarabia, urmaşii vechiului regim, boicotau masiv iniţiativele Bucureştiului şi refuzau să vorbească altă limbă decât rusa. În aceste condiţii, trei sunt tipurile de „administratori" care ajung în Basarabia după 1918: apostolii, aventurierii şi pedepsiţii.


Apostolatul îl fac, înainte de toate, dascălii. Numărul şcolilor primare din Basarabia a crescut simţitor după Unire, iar despre acest fenomen au scris frumos şi competent istoricii de la Chişinău. Un absolvent de Sorbona, de pildă, în calitate de „luptător" şi „intelectual", vroia să predea italiana şi franceza în Basarabia pentru a aduce românii rusificaţi şi burghezia rusă mai aproape de limba şi cultura română, latină ca fond. Proiectul educaţional declanşat şi derulat de apostoli peste Prut a fost de succes: sintagma „şcoală la români" s-a bucurat de consideraţie o perioadă lungă, chiar şi anii '50-'60 în ceea ce devenise RSSM.

Aventurierii sunt categoria inevitabilă în acele circumstanţe. Fără să ştie mare lucru despre ce se petrece acolo, cu o mentalitate de conchistadori, de colonişti imperiali în Africa (sintagma s-a folosit explicit), se duc în Basarabia şi încearcă lovituri spectaculoase. Numărul lor nu este însă semnificativ, iar fenomenul dispare treptat după câţiva ani. Pedepsiţii Vechiului Regim care ajung în Basarabia sunt categoria cea mai popularizată de istoriografia sovietică (apoi moldovenistă). Trimiterea funcţionarului public, a soldatului sau jandarmului în Basarabia pentru incompetenţă sau încălcarea regulamentelor era o practică frecventă în epocă. Nu erau de fiecare dată sau obligatoriu rău intenţionaţi, dar nu vroiau sau nu ştiau ce să facă. Lipsa de comunicare şi de înţelegere a zonei sau excesul de zel sunt cauze care trebuie să fie şi ele cuantificate în conturarea unei imagini nu tocmai favorabile şi, ulterior, abundent manipulată ideologic.

Primul proiect european de modernizare

Dacă înainte de 1918 nu exista nicio şcoală românească, după 1918 s-a produs o adevărată „revoluţie culturală", după cum avea să spună Alexandru Boldur. Numărul şcolilor creşte sensibil, astfel că, în ianuarie 1939, existau 2718 şcoli, cu 7581 de învăţători şi 346.747 copii. Progresul industrial a fost evident şi aici: dacă înainte de război existau 207 stabilimente industriale care produceau 250 milioane de lei; în 1932 existau deja 213 fabrici care produceau 800 milioane de lei. S-au înfiinţat bănci: Banca Basarabiei (1920) cu sucursale peste tot; Banca Dacia, Banca Românească, Banca Uniunea Română, Banca Iaşilor, Banca Viticolă a României, Banca Moldova etc. Comerţul s-a dezvoltat şi el: în 1938, existau peste 20.576 de firme individuale şi comerciale, dar structura etnică s-a păstrat: 5209 româneşti (17%), 8136 evreieşti şi 5584 de alte naţionalităţi. Înapoiata provincie ţaristă a Basarabiei avea să resimtă cel mai puternic şocul proiectului de modernizare derulat la scara României Mari în domeniul comunicaţiilor şi al transportului. După război exista în Basarabia o cale ferată deplorabilă (plus ecartament diferit de cel românesc, la fel ca şi astăzi). Progresul a fost evident şi cuantificabil. În 1919, drumul Galaţi-Chişinău se făcea în 19 ore - în 1938 se făcea în opt ore; dacă, înainte de război, în Basarabia circulau 29 de locomotive, în 1920 circulau 130. România a fost printre primele ţări din lume care a folosit transport aerian, în Basarabia construindu-se trei aeroporturi - la Chişinău (1921), Cetatea Albă (1935) şi Ismail (1935).

Pleacă jandarmul, vine funcţionarul?

Paradoxal, dar tocmai când reevaluarea ocupaţiei sovietice deschide uşile unei dezbateri oneste despre intervalul interbelic, apare o miză nouă, care oferă doritorilor de a bloca respectivele reevaluări şi dezbateri muniţie nesperată. În locul „jandarmului român" de ieri va fi aşezat, tacit sau explicit... „birocratului român" de astăzi. Şi el va deveni, pentru perpetuatorii de ieri ai mitului ocupaţiei româneşti, chintesenţa dezinteresului, a dispreţului şi a lipsei de consideraţie a Bucureştiului faţă de basarabeni! Asta este miza reală a bâlbelor inexplicabile ale unor decidenţi din România în ceea ce priveşte, de pildă, gestionarea Acordului de mic trafic la frontieră. Dar este un subiect la care vom reveni cu alt prilej.

Dan Dungaciu, Timpul

Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Mihai Ghimpu: "Vorbim limba română!"

Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Mihai Ghimpu:
Foto: wikimedia.org

Mircea Snegur, Petru Lucinschi, foști președinți ai R. Moldova, și Mihai Ghimpu, președinte interimar al țării, au căzut de acord în cadrul unei emisiuni televizate de la Jurnal TV că vorbesc limba română.

În același timp, președintele țării din perioada anilor 1996-2001, Petru Lucinschi, afirmă că discuțiile despre limbă de la ora actuală nu indică decât faptul că am rămas cu mentalitatea de 20 de ani în urmă.

"Trebuie să analizăm realitățile zilei de astăzi. Dacă vom organiza un referendum cu privire la modificarea limbii din Constituție, vom avea rezultatul așteptat?", s-a întrebat al doilea președinte al R. Moldova, lăsând să se înțeleagă că discuțiile despre limba vorbită nu sunt o prioritate, iar organizarea unui referendum s-ar putea să arate alte rezultate decât cele așteptate.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la JurnalTV

Moldovenii vor ca Porumboiu să le lucreze pământul

Moldovenii vor ca Porumboiu să le lucreze pământul
Foto: cotidianul.ro

Prezent în România, Valeriu Coşarciuc, ministrul Agriculturii din Republica Moldova, a declarat că îi va propune omului de afaceri Adrian Porumboiu, finanţatorul FC Vaslui, să investească în agricultura de peste Prut, scrie cotidianul.ro.


„M-am întâlnit zilele trecute la Vaslui cu domnul Porumboiu şi i-am propus să investească în agricultura din Republica Moldova. Va veni pe 11-12 martie la noi şi îi vom propune câteva obiective care ar putea fi cumpărate”, a declarat Coşarciuc în cadrul întâlnirii cu Mihail Dumitru, ministrul român al Agriculturii.

Acesta a mai adăugat că doreşte să elimine restricţia potrivit căreia doar rezidenţii Republicii Moldova pot cumpăra terenuri agricole, care au preţuri mai mici decât cele din România, de 1.000 de dolari pe hectar.

„Rămâne să merg săptămâna viitoare în Republica Moldova și să văd despre ce este vorba.
Publicitate

A fost zilele trecute pe la mine (n.r. - ministrul Agriculturii, Valeriu Coșarciu), a vizitat fermele de vegetale, fabrica de lapte și i-a plăcut. De ce să nu investesc în Moldova? Trebuie să analizez propunerea, pentru că au un potențial agricol destul de bun, dar nu e exploatat. Mai multe nu pot să vă spun până nu întorc vizita. La fotbal pot zice orice, nu și în afaceri”, a declarat pentru cotidianul.ro Adrian Porumboiu.

Patronul FC Vaslui are 50.000 de hectare pe care le lucrează în estul ţării şi controlează grupul agricol Racova, care cuprinde firmele Comcereal Vaslui, Racova, Ulerom, Ilvas, Agrocomplex, Mopan, Agro, Comprest şi Comguard.

Sursa: Cotidianul.ro

miercuri, 24 februarie 2010

pl.md: Tineretul Liberal - program special de Dragobete




Tineretul Liberal din Ungheni au îmbrăcat haină de sărbătoare de - DRAGOBETE



DRAGOBETELE a devenit o tradiţie pentru Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal, astfel tinerii liberali din Ungheni au sărbătorit ,,Dragobetele”în incinta Liceul ,,Dimitrie Cantemir” din oraşul Corneşti, care a găzduit circa 200 de delegaţi din 17 localităţi ale raionului. La sărbătoare a participat şi preşedintele Organizaţiei Teritoriale a Partidului Liberal Ungheni, deputat în Parlamanetul Republicii Moldova, Anatol Arhire.

Cu un cuvânt de salut a venit Anatol Arhire care a accentuat faptul că ,, Din păcate, în timpul ocupaţiei sovietice sărbătoarea ,,Dragobete” a fost umbrită şi interzisă. Avem obligaţia şi datoria morală să-o readucem în casele şi sufletele noastre. În această seară aveţi prilejul de a vă cunoaşte îndeaproape, spunându-vă câte o urare, câte o şoaptă întru perpetuarea înţelegerii, dragostei şi iubirii dintre oameni".

Startul sărbătorii a fost dat de către Aliona Arapova, membră a Tineretului Liberal din orăşelul Corneşti care a condus pe toţi cei adunaţi pe ,,Drumul Dragostei” cu o compoziţie proprie:


Fir de aur tors din cer
Pentru-a dragostei cunună,
Împletind viaţa cu el
Fericiţi ve-ţi fi-mpreună.
Primul pas făcând în viaţă
Încântat....ceva-ţi doreşti
Şi cu zâmbetul pe faţă
De ceva te-ndrăgosteşti.
Din senin dragostea apare
Două mâini când s-au atins,
Bate inima mai tare
Focul veşnic s-a aprins.
Ani la şcoală-mbobociţi
Prima dragoste-nflorea,
La un dans, îndrăgostiţi,
Te iubesc, timid şoptea.
Ochi aprinşi pe sub sprâncene...
Sus pe cer ei se visau.
Strânşi la braţ priveau la stele,
Fericiţi se sărutau.
Taine, şotii te-nconjoară,
Sângele pulsează viaţa,
Dragostea-munţii răstoarnă,
Te prind Zorii dimineaţă...
Neuitată vârstă dulce,
Vârstă beată de parfum,
Umbra ei prin ani te duce
Rătăcind pe-al vieţii drum.
Cauţi mult icoana vieţii
Drumu-i lung pân-la altar,
Lacrimi, zâmbet şi tristeţe
Paşi făcuţi mulţi în zădar.
De e toamnă, nins în plete
N-o să uiţi primul sărut
Şi-acea şoaptă la ureche
Cănd dansai atunci demult.

La final, tinerii liberali Denis Baican, Victoria Maxim, Denis Mutu, Adriana Dimitrache, Arhire Vlad, Iuliana Rotaru, Bodrug Marina şi Sergiu Covali le-au dorit tinerilor adunaţi să iubească şi să fie iubiţi, căci unde dragoste nu e, nimic nu e.

Dragobetele este o sărbătoare românească a îndrăgostiţilor, moştenită de la daci. Conform tradiţiei populare se marchează la 24 februarie ca sărbătoare a tinereţii şi a dragostei. Alături de Mărţişor şi alte sărbători tradiţionale româneşti, Dragobetele defineşte între popoarele lumii, specificul spiritual al românilor.

Astăzi şi în Chişinău Tineretul Liberal au pregătit un program special cu ocazia acestei sărbători, adunând zeci de îndrăgostiţi în Leagănul Iubirii, instalat în Scuarul Arcului de Triumf.

Anatol Arhire, presedintele Organizatiei Teritoriale PL din Ungheni, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Ansamblul folcloric "Codrenii" din cadrul Liceului "D. Cantemir" or. Cornesti, Ungheni

Victoria Maxim şi Radu Vatamaniuc

Participantii din cadrul concursului de Dragobete

Dansatorii din cadrul Scolii de Arte "Ion si Doina AldeaTeodorovici"

Tinerii Liberali din Ungheni


PL.md

luni, 22 februarie 2010

Românii din Poroscovo, studiaţi de austrieci

Dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale „Dacia” a Românilor dinTranscarpatia, a primit o invitaţie din partea prof. Gheorghe Axin din Viena, de a participa timp de 3 zile, la Poroscovo la întâlnirea cu românii volohi, profesori de la Ujgorod şi cercetătorii austrieci interesaţi de această comunitate renumită pe vremea Imperiului Austro-ungar, în toate teritoriile acestuia.
„Dacia” are de 2 ani preşedinte al Filialei din Poroscovo pe Vasile Horvat, român voloh din partea locului, unde vor ajunge azi şi reprezentanţi din România.
Comunitatea românilor din Poroscovo numără 1600 de persoane, din care 350 sunt copii. Uitaţi de zeci de ani sau de secole, volohii
s-au declarat ca atare, deşi vorbesc limba română şi au obiceiuri ca ale noastre - afirmă Ion Botoş.

„Când l-am vizitat prima dată la ei acasă, am avut impresia că mă aflu în Apşa de Jos, aşa cum arăta comuna mea natală, în urmă cu 50-60 de ani”. Poroscovo este situat la 200 kilometri de Slatina, în raionul Perecin din Transcarpatia. Românii din Poroscovo trăiesc compact la marginea localităţii montane, unde, de o vreme, s-a instalat un post de Miliţie, pe motiv că volohii, denumiţi şi ţigani albi, s-ar ocupa de furtişaguri. Ei sunt săraci, cu mulţi copii, chiar şi 11, la o familie. Autorităţile se tem că în câţiva ani, românii vor fi majoritari în Poroscovo. În ultima vreme, în presa ucraineană, chiar au apărut câteva texte negative la adresa acestei comunităţi răspândite în 13 aşezări ale raionului şi împrejurimi. În secolele trecute, volohii erau înregimentaţi în detaşamentele miliare, care păzeau cetăţile din zonă, până la Sambor şi Lviv. Ei sunt pomeniţi şi în Diplomele vechi, de Cancelarie. Recent, Biserica Baptistă Română s-a arătat interesată de această comunitate şi va înălţa case de rugăciuni în zonă.

Ion Botoş va dona cărţi şi cadouri pentru copii şi va prezenta noul număr al publicaţiei în limba română „Apşa”, unde este redactor şef, mensual tipărit color, la Sighet.

Autor: Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul.ro

Articol preluat de pe www.SIGHET-ONLINE.ro

joi, 18 februarie 2010

perla anului: Marian Lupu, președinte PDM: Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească!

Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească!

:))))))))))))))))

Plăiuţ-Ucraina. În satul românesc de munte, Grigore Vieru rămâne în frunte

La una din ediţiile Festivalului „Mărţişorul” de la Biserica Albă, am remarcat grupul artistic al elevilor din Plăiuţ, care au recitat şi cântat într-o română perfectă, deşi satul românesc se află izolat, la vreo 20 de kilometri de Tisa, râul de frontieră care, după 1945, a despărţit copiii de părinţi sau fraţii de fraţi.

Abia la prima ediţie a Zilei Satului, în octombrie anul trecut, am descins în satul românesc ce aparţine de comuna Apşiţa, localitate populată în întregime de ucraineni.

A doua oară, am fost în satul cu 7 uliţe, zilele trecute .

De la Slatina până la Plăiuţ sunt 30 de kilometri pe o şosea bună, pe care circulaţia s-a desfăşurat normal, deşi am prins pe 14 ianuarie o zi autentică de iarnă, cu polei şi omăt proaspăt de 30 de centimetri, cu un peisaj mirific, desprins din basmele copilăriei.

Pe drum, mi-am amintit de legenda satului, povestită de prof. Nuţu Dan, directorul Şcolii româneşti de gradul 1-3.

Prin secolul XV, 7 fraţi români din Apşa de Mijloc au primit moştenire un teritoriu întins pe 7 văi. Doi dintre ei şi-au luat neveste din localitatea Iapa , azi cartier al Sighetului, situată la o zi lumină cu calul.

Azi, toţi cei 800 de locuitori ce trăiesc în 210 case faine sunt români. Inclusiv o parte dintre locuitorii Apşiţei sunt la origine români, chiar dacă ei nu ştiu o boabă româneşte.

Pe cele 7 văi sunt tot atâtea uliţe, fiecare în lungime de 4 kilometri, adică satul se întinde pe o suprafaţă la fel de mare ca a municipiului Sighetu Marmaţiei, aşezare pe care mulţi români de aici nu au vizitat-o, întrucât nu au paşaport! Acesta costă 100 de dolari plus tot atâta viza şi drumul la Cernăuţi. Profesorii de limba şi literatura română s-au lamentat că din această cauză, ei nu au vizitat niciodată România!

Împreună cu poetul Vasile Muste, directorul Casei de Cultură Sighetu Marmaţiei şi dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale „Dacia” a Românilor din Transcarpatia, principalul organizator al primei ediţii a Festivalului literar „Grigore Vieru”am intrat în sala profesorală a Şcolii din Plăiuţ. Cadrele didactice , toate, s-au ridicat în picioare, salutându-ne. Directorul Nuţu Dan a făcut oficiile de gazdă. Ion Botoş, redactor şef al publicaţiei „Apşa”,dar şi colaborator al Radio Sighet, a pus pe bandă un interviu radiofonic cu Grigore Vieru realizat de Dorel. Todea. Vasile Muste a donat 30 de volume de poezie din creaţia sa şi a prezentat ultima carte a lui Grigore Vieru, pe care marele poet şi academician român i-a dat un autograf cu dedicaţie la Sighet, cu două luni înainte de tragica sa dispariţie. Atât cadrelor didactice, cât şi elevilor, mai târziu, Vasile Muste le-a relatat despre vizita în Maramureşul istoric şi convorbirile cu Grigore Vieru.

Semnatarul acestor rânduri le-a vorbit plăiuţenilor despre „Graiul Maramureşului”, iar Ion Botoş i-a informat pe dascăli că la vară ,câţiva copii din Plăiuţ vor fi trimişi în tabără pe litoralul românesc şi a donat cărţi din partea Consulatului General al României la Cernăuţi şi a Bibliotecii Judeţene „Petru Dulfu” din Baia Mare.

În cadru festiv, tot preşedintele Botoş a înmânat din partea Consulatului Diplome de excelenţă directorului Şcolii şi directorul Casei de Cultură din Plăiuţ, co-organizatori ai manifestărilor. Domnia sa a înmânat şi diplome şi cadouri din partea „Uniunii Dacia” celor 70 de copii din clasele I-XI angrenaţi în această manifestare de suflet, la care cu emoţie şi talent elevii au recitat zeci de poezii şi au interpretat numeroase cântece scrise de „ regele poeziei pentru copiii români născuţi dincolo de hotarele ţării” ,Grigore Vieru, poet studiat în şcolile româneşti din Transcarpatia încă de pe vremea când dascălii de azi, cu studii universitare la Chişinău, erau elevi.

Grigore Vieru era şi este la loc de cinste alături de Eminescu, Creangă, Coşbuc, Sadoveanu Slavici, Alecsandri.
Poeţi şi scriitori români despre care elevii de astăzi învaţă doar după fragmentele din manualele şcolare, cu portrete timbru sau deloc. Profesorii i-au rugat pe delegaţii din România să le trimită portretele literaţilor români studiaţi în şcoală, dar şi opera integrală a acestora.

Festivalul a fost deschis de Nuţu Dan, pe scena Casei de Cultură.
A fost prezentată biografia şi opera celui omagiat, pe care vorbitorul l-a cunoscut personal, în 1975, la Orhei. Domnia sa a trecut în revistă creaţia lui Grigore Vieru”Abecedarele sunt pline de poeziile sale. Vieru a fost un om vesel. El şi-a iubit limba maternă, mama,colegii, a iubit copiii şi tineretul . El a fost şi rămâne Luceafărul poeziei pentru copii. El a fost veşnic tânăr la suflet. Creaţia lui am iubit-o din copilărie, o iubesc şi o voi iubi întotdeauna”.

Adresându-se celor din stânga Tisei, directorul a mai adăugat: „Dacă vreţi să nu fim deznaţionalizaţi, veniţi mai des la noi. Vizitaţi-ne şi ascultaţi-ne, precum şi noi vă ascultăm ca pe nişte modele care vorbesc limba literară română, care cunosc vechile tradiţii şi obiceiuri româneşti. Menirea dumneavoastră este să ne corectaţi, dacă greşim”.

Ion Botoş a explicat de ce acest festival la Plăiuţ, satul pe care vrea să-l scoată din anonimat.

Preţ de două ore, am asistat la un recital de poezie şi cântece răscolite din întreaga creaţie a celui omagiat De la poeziile copilăriei, la cele e dragoste, de la poezia militantă la cele dedicate Mamei, Grigore Vieru a fost rostit de minunaţii elevi traşi la şpiţ ori echipaţi în uniforma şcolară.

Învăţătorii şi profesorii de română care au realizat decupajul regizoral: Aurica Dan, Niţa Şuşca, Ana Tânţaş, Lilia Vlad, Maria Pipceac, Elena Şiman, Ileana Procopici şi Nuţu Dan. Regia tehnică a fost asigurată de pedagogul şcolii.

Încăperea mică,fără acustică, fără sonorizare a fost,totuşi, primitoare.

Cu Nuţu Pipceac, directorul Casei de Cultură din Plăiuţ, ne-adus şi până la pârtia de schi, de 500 e metri, la poalele muntelui Apeţka, cu vârful de1.500 metri. Deşi eram în plin sezon, Vasalie Şiman , proprietarul pârtiei şi al pensiunii cu 60 de locuri de cazare era dus la lucru...în Italia! De pensiune se ocupa soţia, care povestea că zăpadă a căzut cât pentru toată iarna într-o zi şi o noapte. Adică, până în 13 februarie, schiorii nu au prea avut pe ce aluneca pe pârtia cu teleschi de 1.000 metri. Cazarea şi 3 mese pe zi costă aici în jur de 80 lei.

Ghidul nostru Nuţu, îşi amintea pe drum de armata care a făcut-o în timpul URSS. Doi ani a fost soldat gardian la un batalion disciplinar,cum ziceam noi. Numai că el a fost la o divizie, cu 10 mii de militari din tot URSS-ul, trimişi spre reeducare taman în Mongolia! De acolo, Nuţu a venit o singură dată acasă, 12.500 kilometri. Cu avionul a făcut dus-întors 3 zile. Cu trenul, ar fi făcut 14 zile. La unitatea disciplinară din Mongolia, regimul era pentru toţi la fel. Un căprar idiot, imbecilizat, l-a lovit odată pe Nuţu atât de puternic, încât a zăcut 3 luni la recuperare!A fost lovit pentru că nu s-a deplasat în pas alergător prin unitate. De ceea, pentru a nu le fi pecleşiţi feciorii, prin anii 80, 90, românii din dreapta Tisei preferau să dea şpagă 2-3 mii de dolari, pentru a nu le fi luaţi copiii în cătane. Mulţi dintre cei încorporaţi au fost trimişi în Afganistan sau Cecenia, de unde s-au întors …împachetaţi!

În ultimii 20 de ani, în dreapta Tisei am aflat multe istorisiri cutremurătoare. Acolo, fiecare om are povestea sa.
Inclusiv medicul Ion Botoş a lucrat fizic în tinereţe, în Siberia. Povestea lui şi a altora o veţi afla în alte scrieri.

Oaspeţii din stânga Tisei şi cadrele didactice din Plăiuţ au fost invitaţii dlui Botoş la un dineu de lucru la pensiunea „Loredana” ai cărei patroni au rudenii apropiate la Iapa şi Sarasău. Acolo au continuat discuţiile.

La următoarele ediţii vor fi invitaţi mai mulţi poeţi din stânga şi dreapta Tisei. Şcoala are 127 de elevi şi 22 cadre didactice. Mulţi plăiuţeni sunt constructori. Câţiva conduc afaceri în Cehia, sau Rusia. Aici , la Plăiuţ, se vorbeşte foarte bine limba română, dar şi limba oficială,ucraineana, de către tânăra generaţie, dar şi de către ceilalţi români, care au învăţat ucraineana de la vecini. Cei de vârsta a doua sau a treia vorbesc foarte bine şi rusa, limba oficială până în 1991.

S-a profilat conturul viitoarelor ediţii ale manifestărilor „Grigore Vieru”, s-au spus legende şi bancuri şi s-a toastat frecvent, un bun obicei preluat de la ruşi şi de la ucraineni, semn că buna convieţuire între etnii duce la civilizaţie , la progres şi la PACE.

Autor: Florentin NĂSUI
Sursa: www.Graiul.ro
Articol preluat de pe www.sighet-online.ro

Ziarele romanesti, strivite de indolenta Kievului


* In Ucraina, daca e vorba de romani, 0 este egal cu 5 milioane de RON. In timp ce autoritatile romanesti investesc un puhoi de bani in actiunile ucrainenilor din Romania, ziarele romanesti din Ucraina sunt la un pas de inchidere sau supravietuiesc datorita unui «colac de salvare» aruncat tot din tara noastra.
In ciuda vrafului de tratate bilaterale si de cooperare incheiate intre Romania si Ucraina, a drepturilor garante de Constitutie ori de documentele europene, drepturile romanilor din dreapta Tisei sunt calcate in picioare de cizma Kievului. Teoretic, pe baza acestor tratate, finantarea si sprijinul acordat de autoritati ar trebui sa fie facute pe baza de paritate: Statul roman finanteaza activitatile ucrainenilor din Romania, iar cel ucrainean pe cele ale romanilor de dincolo de Tisa. Numai ca, in timp ce ucrainenii din Romania au primit printr-o Hotarare de Guvern peste 5 milioane de RON pentru diverse actiuni de anul trecut, in care intra inclusiv sustinerea ziarelor ucrainene din Romania, romanii de dincolo de granita primesc bani cu taraita sau deloc din partea statului ucrainean.

Publicatia romanilor din Transcarpatia, „Maramuresenii”, e in moarte clinica de ani buni. Iar in acest an se pare ca isi va «da duhul». Redactorul sef al publicatiei, Ion Huzau, spune ca in 2009 a scos 21 de numere din publicatie, dar finantare a primit doar pentru patru luni. Sustinerea financiara a ziarului ar trebui asigurata de trei administratii raionale, care insa arunca pisica de la un unul la altul. Huzau a pierdut sirul restantelor si din cauza intarzierilor a avut tot el de suferit. Statul care nu i-a platit salariu a pretins in schimb impozite si taxe si nu s-a sfiit sa recurga la executari silite. Acum Huzau spune ca asteapta pensia si odata cu ea va renunta la «Maramuresenii»: « Astept inca 11 luni, cate mi-au ramas pana la pensie si pe urma uit de acest ziar. Imi fac ziar independent. Finantarea a fost la fel ca in anii precedenti, poate chiar mai rau. Am primit bani doar pentru 4 luni in 2009. In momentul de fata nu stim care va fi soarta noastra in viitor. Este posibil ca anul acesta sa nu primim nimic. Plus ca nu se stie nici ce pensie voi avea. Cred ca va fi minimala. Dar pe urma ma voi tine de capul celor care trebuia sa ne finanteze. Inca nu stim ce vom face, dar ne-am gandit sa-i dam in judecata. Trebuie sa ma consult cu specialisti in domeniu sa-mi recuperez banii care mi se cuveneau. Este o aventura intreaga, iar in statul asta surprizele sunt la fiecare pas. Nu m-as mira sa nu-mi accepte cererea prin care ii voi da in judecata. Noi trebuie sa primim finantare din 3 directii. Dar numai Teacev-ul ne-a dat un procent foarte mic si in rest nimic. De la Teacev avem pentru 4 luni, iar Rahiv si Ujgorod-ul nu au dat nimic. Pur si simplu isi bat joc de noi. Isi bat joc de mine. Nu voi avea pensie ca slujbas al statului, ca de obicei pensiile la acestia sunt mari. Eu voi avea precis o pensie minimala. Practic, voi fi ca si cei care n-au muncit”.

Desi, teoretic, se afla sub „tutela” statului, oricum Huzau a scos ziarul tot prin forte proprii. De la drumuri la tipografie, la costurile de tehnoredactare, Huzau a achitat din buzunarul propriu multe cheltuieli: „banii pe care i-am primit nu i-am putut folosi numai pentru salarii, pentru ca a trebuit platit si tiparul. Am facut tot ce am putut sa pot scoate cele 21 de numere, ca altfel nu as fi reusit asa ceva din banii alocati. De 6 ani continua blocarea conturilor. Noi am fi putut face bani. Daca nu erau blocate conturile puteam face bani ca am prieteni si m-as fi descurcat. Sunt hotarat sa fac un ziar independent, sa nu mai am nimic de-a face cu ei.”

Paritatea finantarii pare pentru liderii comunitatii romanesti din Ucraina doar o poveste frumoasa, scrisa pe niste tratate oficiale. Ion Huzau spune ca: „la asta ma gandesc in fiecare dimineata si seara si ma enervez. Pentru ca in Romania colegii mei de la ziarele ucrainene au de toate, pe cand pe mine nu ma sustin. Cum o sa-si spele obrazul cu sustinerea tipariturilor la paritate? Pai ei nu au obraz. Ei numai declara ca-si doresc in Europa, dar cu metodele pe care le folosesc si atitudinea fata de minoritati, mi-e greata sa spun ce gandesc, ce vad si ce simt”.

Practic, daca dispare si „Maramuresenii”, nu va mai exista niciun ziar sustinut de statul ucrainean. Asa ca romanii din Ucraina se intreaba daca nu cumva statul roman ar trebui sa mentina paritatea in aceleasi conditii: „eu as zice ca si statul roman sa ia atitudine si sa nu mai sustina publicatiile ucrainene. Am spus de foarte multe ori ca aceasta paritate ar trebui pastrata exact in conditiile in care suntem si noi ajutati. Aici suntem lasati de izbeliste. In momentul de fata am depus cereri pentru 2010, am explicat care-i situatia, dar n-am primit niciun raspuns, nici oficial, nici neoficial. Isi bat joc de noi, dar acum s-a umplut paharul rabdarii”.

Un alt ziar important din Transcarpatia, „Apsa”, este finantat din… Romania. Ioan Botos, presedintele Asociatiei Romanilor din Transcarpatia „Dacia”, si directorul Apsei, a depus cereri peste cereri pentru a obtine finantare pentru ziar. Dupa ce a scos bani din buzunar pentru a tipari ziarul, in final a reusit sa obtina o donatie de la Universitatea de Vest „Vasile Goldis”. In curand, va aparea primul numar pe 2010 al publicatiei, finantata evident tot cu bani din Romania. Echitabil, nu?

Mircea CRISAN
Ioana LUCACEL

Sursa: Gazeta de Maramures
Articol preluat de pe www.sighet-online.ro
Foto: www.reinvierea.wordpress.com