Sergiu Boghean preşedintele Organizaţiei de Tineret a Partidului Liberal - Epicentru (Tinerii in politica)

www.jurnal.md De frica lui Stepaniuc: Autorităţile cenzurează donaţiile de carte din România

De frica lui Stepaniuc: Autorităţile cenzurează donaţiile de carte din România

autor: Raisa LOZINSCHI

Lotul de carte românească care a fost donat, în primăvara curentă, de autorităţile din Călăraşi, România, celor din localitatea cu acelaşi nume din R. Moldova a fost, în sfârşit, recuperat de la vamă. Acesta fusese reţinut în luna mai curent la Vama Leuşeni, fiindcă unele cărţi conţineau în titulatură şi cuvântul „român”. La indicaţia Ministerului Educaţiei şi Tineretului, din listă au fost „aruncate” 57 de cărţi cu titluri „pretenţioase”, iar la cea a Ministerului Culturii şi Turismului – încă 14. Cei de la ministere le spuneau autorităţilor locale din Călăraşi că „se tem de Stepaniuc” şi nu pot lăsa lucrurile aşa.

Sergiu Cojocaru, şeful secţiei de cultură din raionul Călăraşi, cel care s-a ocupat de recuperarea cărţilor din vamă, ne spune într-un interviu prin ce a trecut ca să vadă, în sfârşit, cărţile în bibliotecile şcolare din raion.

- Dle Cojocaru, în ce condiţii au fost reţinute cărţile la Vama Leuşeni?

Oraşul nostru, Călăraşi, este înfrăţit cu Călăraşiul din România. În luna mai curent, o delegaţie de-a noastră a fost în vizită în oraşul Călăraşi din România şi gazdele s-au gândit să facă o donaţie de carte pentru biblioteca oraşului şi pentru cele ale şcolilor din raionul nostru. N-au prevăzut acest lucru din timp, totul a fost spontan. Oamenii au făcut un gest de apreciat. Ne-au donat cărţi în valoare de vreo 3 000 de euro.

- Cărţile au ajuns odată cu delegaţia noastră în vamă?

Da. Pe 5 mai, la Vama din Leuşeni s-au uitat pe lista de cărţi şi când au dat peste unele care aveau cuvântul „român” în titlul lor nu i-au permis delegaţiei să le ia mai departe.

- Ce aţi făcut atunci?

Ne-am adresat Ministerului Culturii şi Turismului să ne dea un aviz de trecere a frontierei. Ministerul nu ne-a dat nimic şi ne-a trimis la Agenţia pentru Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare. Aici ne-au spus că fără avizul ministerului, care să spună dacă corespunde sau nu literatura, nu pot să facă nimic. După ce am început să insist vreo trei luni cu scrisori, dacă n-am cheltuit vreo mie de foi A4, mai ales pentru copiile listelor de cărţi – vreo 50 şi ceva de foi pe care le prezentam de fiecare dată...

- Dar câte cărţi v-au fost donate?

3300. Şi toate diferite sau maximum câte două exemplare. Este vorba de literatură artistică – Rebreanu, Sadoveanu, Camil Petrescu, sunt şi romane străine şi literatură metodică bună. Dar Ministerul Educaţiei şi Tineretului ne-a scos din listă 57 de cărţi.

- Care anume?

Tot ce conţinea cuvântul „român” au interzis cei de la Ministerul Educaţiei şi Tineretului. „Dicţionar francez-român”, „Istoria românilor” a lui Iorga, „Răscoala” şi „Pădurea Spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu, cărţi de-ale lui Camil Patrescu ne-au scos. Şi Ministerul Culturii a interzis opt cărţi. Toţi funcţionarii de prin ministere se temeau de Victor Stepaniuc, ce să mai vorbim! Toţi îmi spuneau deschis despre asta. Ziceau că atunci când o să ajungă la el, acesta o să spună că iată, poeţi din Muntenia, Bucovina, dar noi ce, nu-i avem pe-ai noştri?

- Şi unde au rămas aceste cărţi?

Când ne-am dus la vamă să le luăm, cărţile noastre erau puse într-un depozit de-a valma. Se vede că le-au frunzărit, fiindcă ce am găsit nu mai corespundea listei. Lipseau multe cărţi. Dar n-am mai înaintat obiecţii, ne-am bucurat că ne-au permis să le luăm măcar şi aşa. Le-am încărcat cu hurta, aşa pline de praf cum erau, şi n-am mai ales nimic.

- Din 3300 câte au rămas?

Nu ştiu exact, dar cred că au rămas vreo 3000.

- Cum vi se pare situaţia asta?

Neghioabă. Închipuiţi-vă că pentru guvernarea asta actuală cărţile sunt nişte bombe. Deja ne lipsesc şi de dreptul la o altă informaţie, dreptul la literatură. Iată şi editurilor li se interzice să publice câte o carte mai bună. Ce să mai comentez?

- Autorităţile din Călăraşiul de peste Prut ce au spus?

Ne-au trimis vreo patru rânduri de documente, numai să rezolvăm problema. Au înţeles situaţia, ce credeţi că ei nu ne înţeleg? Dar ce puteau să mai facă dânşii? Nu cred că o să ne mai facă vreo donaţie. Dar şi noi nu mai vrem cărţi de nicăieri atâta timp cât avem guvernare comunistă.

- Vă mulţumim!

Interviu realizat de Raisa LOZINSCHI

Iată ce nu le convine funcţionarilor moldoveni

Potrivit ordinului semnat de ministrul Artur Cozma, ministerul Culturii şi Turismului a interzis 14 cărţi din lotul donat de autorităţile din Călăraşi, România, precum: „Al. Ioan Cuza – Domnitorul unirii”, „Istoria românilor” de Constantin Drăgan şi altă carte cu acelaşi nume de Vlad Georgescu, „Tricolorul României”, „În apărarea României Mari”, „Făurirea României Mari” de D. Bălăeţ, „Basarabia – pământ românesc” de N. Titulescu, „Istoria unirii românilor” de I. Lupaş, „Antonescu – Hitler. Corespondenţă” etc.

Printre cele 57 de cărţi interzise prin ordinul ministrului Educaţiei şi Tineretului, Larisa Şavga, se numără „Istoria lui Ştefan cel Mare” de Nicolae Iorga, „Pădurea Spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu, „Cântarea României” de Alecu Russo, „Valea Victoriei” de Camil Petrescu, „Letopiseţul Ţării Româneşti” de Ion Neculce, „KGB atacă” de Paul Ştefănescu, „Carol al II-lea”, „Întâlnire cu Stalin”, „Călăraşii în literatura română – antologie” etc.


http://www.jurnal.md/article/8810/

Implicarea primarului Dorin Chirtoacă în alegerile din 2009 este necesară pentru înlăturarea comuniştilor de la putere, susţin vizitatorii UNIMEDIA

În jur de două treimi dintre vizitatorii UNIMEDIA, care au participat la sondajul portalului consideră că primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, trebuie să se implice în alegerile parlamentare din 2009. Potrivit lor, acest lucru este necesar pentru înlăturarea comuniştilor de la putere. În acelaşi timp, 15% dintre respondenţi se pronunţă împotriva candidării lui Chirtoacă la funcţia de deputat.

Tot atâţia îl susţin pe edilul capitalei în această problemă, dar cu anumite rezerve.

Fiecare al 20-lea participant la sondaj este de părere că actualul primar al Chişinăului nu trebuie să se implice în activităţi politice., iar 3% s-au arătat indiferenţi faţă de acest subiect.

Sondajul a fost realizat de portalul de ştiri UNIMEDIA în perioada 15 – 19 septembrie curent. La el au participat 442 de vizitatori. Menţionăm că sondajul nu este unul ştiinţific, ci reprezintă doar părerea vizitatorilor.

Amintim că recent vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, a afirmat că actualul pimar general al capitalei nu trebuie să se implice în viitoarea campanie electorală, pentru că, astfel, ar înşela aşteptările chişinăuenilor.

Sursa: UNIMEDIA

Basarabia '90 - S-a vorbit zilele acestea la Academia Romana despre Basarabia de azi si de ieri, cu ocazia implinirii a 90 de ani de la unirea cu tara

Foto: www.agero-stuttgart.de

S-a vorbit zilele acestea la Academia Romana despre Basarabia de azi si de ieri, cu ocazia implinirii a 90 de ani de cand aceasta provincie romaneasca, aflata timp de mai bine de un secol sub ocupatie tarista, s-a reunit cu tara (27 martie 1918). Nu pentru multa vreme pentru ca roata istoriei s-a invartit din nou, de data aceasta inapoi, si lumea basarabeana a intrat pentru inca o jumatate de secol in alt ciclu de tragedii individuale si colective. Despre ele au vorbit istoricii, lingvistii, scriitorii interesati de aceasta problema ignorata, de regula, cu obstinatie de oamenii politici.

Printre vorbitori s-au aflat, alaturi de aca­demicienii Alexandru Zub si Marius Sala, cativa cercetatori si scriitori veniti special de la Chisinau (Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Gheorghe Palade, Nicolae Dabija) pentru a spune, in stilul lor direct si categoric, ceea ce stiu despre istoria lor, ceea ce vad si ceea ce traiesc azi. S-a discutat despre manualele de "istorie integrata" (manuale care mistifica in chip grosolan istoria romanilor din Basarabia si de pretutindeni), despre "limba moldoveneasca" (alta fantasma - stalinista - cultivata de regimul comunist de la Chisinau), despre rezistenta prin cultura, despre agresiunea mercenarilor de presa impotriva identitatii nationale, in fine, despre ce fac si ce ar trebui sa faca autoritatile de la Bucuresti pentru a sprijini procesul de democratizare si europenizare in acest spatiu in care se intalnesc culturile, civilizatiile, rasele, limbile, ambitiile politice...

SA nu uitam ca de aici a iesit un mare lingvist si istoric, Hasdeu, adversarul lui Maiorescu si autorul unui dictionar celebru, si tot de aici a pornit un ideolog ardent si un prozator de clasa, Constantin Stere, pe care generatiile mai noi l-au uitat pentru ca au fost impiedicate sa-l citeasca decenii de-a randul. I-am recitit cu aceasta ocazie romanul sau memorialistic in opt volume, "In preajma revolutiei", si am desco­perit, cu uimire, un vizionar ardent, un povestitor exceptional, si, in genere, un prozator al multimilor in linia lui Tolstoi si, in latura satirica, in descendenta lui Gogol.

Critica literara din anii 30 l-a citit bine si l-a judecat drept (E. Lovinescu, G. Calinescu, serban Cioculescu, Pom­piliu Constantinescu), regretand doar faptul ca autorul nu si-a scris direct memoriile, a preferat sa le romanteze. Romancierul a respins aceasta idee zicand ca memorialistica spune, in genere, mai putin decat poate spune un roman. C. Stere se apropie, aici, de Gide si Francois Mauriac care, cum se stie, considera ca, daca vrei sa comunici integral adevarul, pune-l intr-o povestire, nu intr-o proza con­fesiva. Cu sau fara dreptate, C. Stere a scris (a dictat, in fapt!) opt volume dintr-o epopee care ar fi trebuit sa aiba noua.

Un roman-fluviu, o epopee memorialistica, un voluminos Bildungsroman, in fine, o proza, cum am zis, vizionara impregnata de o puternica poezie a naturii stihiale... Cinci din cele opt volume sunt solide, ca literatura, cu portrete si evocari ce se tin minte. Ce pot spune ele azi noilor generatii de cititori, m-am intrebat, revazand aceste mii de pagini stufoase, indesate, cu sute de personaje si mii de scene de existenta bine notate de un autor lent si profund, hotarat sa mearga pana la capatul lumii si sa spuna tot ceea ce vede si gandeste? Le pot spune, inainte de orice, ceva despre destinul basarabean si despre vechea boierime de dincolo de Prut, traditionalista, pe punctul de a fi rusificata.

O noblete rurala nostalgica, fixata la marginea unui imperiu plin de cruzime si o generatie tanara care crede ca, in "tarile plugaresti", schimbarea n-o pot face decat taranii impilati. O drama ideologica si un numar de destine pe care prozatorul acesta incomod si atipic stie sa le fixeze in epica lui fastuoasa si infricosatoare ca un mare fluviu siberian. Romanul "In preajma revolutiei", aparut in 1932-1936, n-a fost retiparit timp de 55 de ani (l-a publicat, in 1991, Zigu Ornea si tot el a scris o substantiala biografie, in doua volume, a autorului).

Este cazul de a-l relua intr-o editie integrala, in­so­tita de toate documentele privitoare la biografia acestei puternice personalitati a lumii romanesti care a fost C. Stere. Literatura noastra nu are atat de multi prozatori de forta lui. O forta epica tragica si ma­iestuoasa. Iata de ce, voind sa vorbesc despre Basarabia, rana deschisa a romanitatii - cum i se zice adesea - am crezut ca este mai nimerit sa vorbesc despre scriitorul ei reprezentativ.

Sursa: Ziua

asta da politica!!!! Geoană şi Mazăre au făcut senzaţie la un concurs de Miss de pe litoral. VEZI VIDEO

REALITATEA.NET - Geoană şi Mazăre au făcut senzaţie la un concurs de Miss de pe litoral. VEZI VIDEO

In timp ce in Romania basarabenii si bucovinenii abia iau cetatenia, Rusia simplifica procedura

In timp ce in Romania procedurile de obtinere a cetateniei romane de catre basarabeni si nord bucovineni, dar si de romanii din Balcani, este ingradita intentionat, unii spun ca de agentura rusa din structurile statului roman, Duma de stat a Federatiei Ruse a adoptat in a treia lectura modificarile la legea „Despre cetatenia Federatiei Ruse”, care simplifica regimul de obtinere a cetateniei ruse pentru straini si a persoanelor fara cetatenie, care sosesc in Rusia in cadrul programului de repatriere a conationalilor, transmite Romanian Global News. Persoanele care vor sa obtina cetatenie rusa nu vor mai trebui sa dovedeasca ca au locuit permanent in decurs de 5 ani pe rteritoriul Federatiei Ruse, sa aiba un venit sigur de existenta si sa posede limba rusa, relateaza „Interfax”, transmite Presa md, preluata de Romanian Global News.

sursa:
http://www.rgnpress.ro

foarte tare stire !!!!!!!!!! azi cica Traian Basescu a renuntat sa mai tina un discurs in Cimitirul din Ţebea...

cum adica sa tii un discurs in cimitir? suna nsapa chiar daca e Cimitirul Eroilor din Ţebea si vine multa lume la sarbatoare.... totusi... la cimitir?

www.curentul.ro 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România

Lupta pentru memorie

În 1979, când Societatea Academică era declarată "institut naţional cu denumirea de Academia Română", prin decretul nr. 749 semnat de Carol I, se sublinia că are "de scop cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi a frumoaselor arte". Fidelă acestei misiuni, Academia Română a reunit între membrii ei fondatori reprezentanţi din toate provinciile locuite de români, realizând unitatea spirituală şi contribuind la împlinirea Marii Uniri din 1918. Întreţinerea "focului naţional", după cuvintele lui Dimitrie Gusti, s-a făcut în primul rând prin cultivarea limbii şi istoriei noastre şi numeroase documente atestă această exemplară fidelitate. Împlinirea a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România a fost marcată de o sesiune ştiinţifică, organizată de Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie şi Secţia de filologie şi literatură ale Academiei Române şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. La sesiune a participat şi un grup de istorici, scriitori, filologi şi ziarişti din Republica Moldova. În mesajul adresat participanţilor, Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministrul Guvernului României, citit de Doina Uricariu, se subliniază: "Ca reprezentanţi ai unei înalte instituţii culturale, Dvs. îi reuniţi pe cei mai de seamă savanţi şi reprezentanţi ai valorilor româneşti care supun atenţiei naţionale şi internaţionale un demers ştiinţific netulburat de alte pasiuni decât cele ale cercetării şi adevărului ştiinţific". Desfăşurarea lucrărilor, moderate de acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, a ilustrat convingător că politicul nu poate să influenţeze autenticitatea şi responsabilitatea cercetării ştiinţifice. Au susţinut comunicări acad. Marius Sala, acad. Alexandru Zub, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, acad. Gleb Drăgan, şi, din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, Valeriu Matei, prof. Gheorghe Palade şi Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române.
S-a început, fireşte, cu limba despre care Alexandru Roman spunea, în 1866, la inaugurarea Societăţii literare, că "ne uneşte", iar V. A. Urechia preciza că "disoluţiunea unui popor începe din ziua în care datează disoluţiunea limbei, căci limba împarte pururi soarta poporului". Se ştie însă că românii de peste Prut au trebuit să lupte, afirma acad. Marius Sala, "cu teoria după care ar exista o limbă romanică răsăriteană diferită de (daco)română, din raţiuni şi cu scopuri evident politice, pentru a justifica, prin această pretinsă identitate lingvistică (şi etnică), înglobarea Basarabiei în componenţa Imperiului ţarist şi apoi în URSS". Lingviştii au demonstrat, mai ales după 1989, că această teorie nu are temei ştiinţific şi niciun specialist occidental nu recunoaşte limba "moldovenească". Cum cuvântul din urmă îl vor avea oamenii de ştiinţă, au fost reproduse cuvintele marelui lingvist E. Coşeriu: "A promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de română este, din punct de vedere lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere ştiinţific şi practic, e o absurditate şi o utopie şi, din punct de vedere politic, e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi, deci, un act de genocid etnico-cultural".
Dar, atrăgea atenţia acad. Al. Zub, "dacă limba, agresată sub mai multe forme, are totuşi mai multă putere de rezistenţă, istoria se arată a fi un teren mai sensibil, mai fragil, mai lesne de folosit propagandistic". În aceste condiţii, istoriografia naţională stăruie să restituie adevărul "aşa cum a fost", într-o luptă tenace pentru memorie. Numeroasele confruntări pot alcătui un adevărat dosar, din filele căruia a fost pusă în discuţie problema "istoriei integrate", o intenţie a autorităţilor de a elimina istoria românilor, în aşa fel încât viitoarele generaţii să nu aibă sentimentul continuităţii româneşti dincolo de Prut, cum scrie Ion Ţurcanu. Printre alţi intelectuali, a fost citat istoricul Ion Varta, care în "Istoria integrată în versiune comunistă. Istoria unui război identitar" îşi susţine punctul de vedere cu o solidă documentaţie şi confruntarea este în desfăşurare. O asemenea politică a fost încercată şi în ţări ca Bulgaria şi Ucraina, care au refuzat adoptarea "istoriei integrate, motivând că naţiunile trebuie să-şi cunoască mai adânc istoria naţională". Dar presiunile exercitate asupra unor militanţi profesionişti pentru memoria naţională, sublinia acad. Al. Zub, ca şi asupra institutelor de istorie şi lingvistică nu au dat, până acum, rezultatele scontate de regim. Mai mult, "aceste presiuni au avut darul de a limpezi unele conştiinţe, să-i aducă din nou în stradă pe apărătorii tineri şi mai puţini tineri ai cauzei naţionale".
În alocuţiunea sa, Mihai Cimpoi a evidenţiat că actul unirii Basarabiei cu România din martie 1918 a fost unul "justiţiar, al Istoriei însăşi, un act de repunere a românilor basarabeni în drepturile lor fireşti şi în matricea stilistică firească prin oprirea politicii de deznaţionalizare", parte a unui proces ce a dus la Unirea de la 1 decembrie 1918. Într-o derulare cronologică a evenimentelor au fost amintite: constituirea Partidului Naţional Moldovenesc care revendica, între altele, autonomia Basarabiei, libertăţi democratice, introducerea limbii naţionale în învăţământ, administraţie locală; adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia; adunarea generală a reprezentanţilor clerului şi mirenilor; congresul ţărănimii din Basarabia; congresul învăţătorilor moldoveni; congresul militarilor. Suita evenimentelor a culminat prin constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului ţării, care, la 2 decembrie, votează Declaraţia de proclamare a Republicii Democrate Moldoveneşti, la 24 ianuarie 1918 independenţa şi la 27 martie unirea cu România. Toate atestă conştiinţă românească "nealterată de procesul sistematic de ştergere a identităţii româneşti". În acelaşi spirit a vorbit şi Valeriu Matei, pentru care "românitatea românilor basarabeni are ca temelie atât cultura şi limba română, cât şi jertfa generaţiilor de înaintaşi, inclusiv a celei care a realizat Unirea de la 1918, generaţia lui C. Stere şi Al. Mateevici, cărora nu li s-a adus încă pe deplin cuvenita cinstire". Cu argumente ştiinţifice de necontestat, Gh. Palade a înfăţişat renaşterea spirituală din Basarabia după Unirea din 1918., Acad. Eugen Simion, iniţiatorul acestei sesiuni, a prezentat personalitatea lui C. Stere, "un exponent al lumii basarabene", cu un accent deosebit pe romanul "În preajma revoluţiei" şi a anunţat intenţia publicării scrierilor sale în seria "Opere fundamentale"

www.curentul.ro

UNIMEDIA.md : În scurt timp, Medvedev îi va chema la covoraşul roşu pe Voronin şi Smirnov pentru reluarea negocierilor în formatul 5 + 2

Colaj: UNIMEDIA

Întrevederea preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, cu preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, şi liderul regiunii transnistrene, Igor Smirnov, ar putea avea loc în scurt timp şi ar putea debloca negocierile privind conflictul transnistrean în formatul “5 + 2”. Acest lucru reiese din cadrul unui interviu al pretinsului ministru interimar de externe al regiunii transnistrene, Vladimir Iastrebceak, oferit pentru “Nezavisimaia Gazeta”, citat de Interlic. Potrivit acestuia, iniţial Voronin se va întâlni cu Smirnov pe parcursul lunii septembrie, urmând ca până la începutul lunii octombrie să fie fixată o altă întrevedere - cu participarea preşedintelui rus Dmitri Medvedev. UNIMEDIA precizează că, în timp ce Chişinăul vede soluţionarea conflictului transnistrean în baza legii privind statutul regiunii din iulie 2005, care prevede retragerea copletă a trupelor ruse, liderii de la Tiraspol susţin în continuare suplinirea trupelor pacificatoare ruse în Transnistria.

Amintim că preşedintele rus Dmitri Medvedev s-a întâlnit pe 25 august cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, declarând că există şanse bune pentru a se ajunge la o soluţie. Acestei întrevederi a urmat întrevederea preşedintelui rus cu liderul transnistrean, în cadrul căreia Medvedev l-a convins pe Smirnov să se aşeze la masa de negocieri cu preşedintele Voronin, precizează Interlic.

Ulterior Kremlinul declarat într-un comunicat de presă că vor continua consultările la nivel de lucru între cele trei părţi, cu posibilitatea unor întâlniri la nivel mai înalt. Din acest format trilateral ar fi excluşi doi mediatori din formatul actual de negocieri, 5+2, anume OSCE şi Ucraina, precum şi cei doi observatori, Statele Unite şi Uniunea Europeană, mai precizează sursa citată.

“Nezavisimaia Gazeta” a scris că o întâlnire Medvedev-Smirnov-Voronin ar putea avea loc chiar săptămâna aceasta, însă Preşedinţia de la Chişinău informase pe 1 septembrie că preşedintele Vladimir Voronin se va afla în această perioadă în vacanţă, până la mijlocul lunii, la Karlovy Vary în Cehia, precizează Interlic.

Referindu-se la formatul de negocieri, Iastrebceak a spus în interviul său pentru “Nezavisimaia Gazeta” că formatul 5+2 îşi păstrează actualitatea pentru Moscova. Totodată, el a menţionat că acest format cu participarea observatorilor UE şi SUA a fost creat în 2002 când procesul de negocieri se afla în criză. “În formatul 5+2 soluţiile pot fi discutate, însă nu şi aprobate. SUA şi UE sunt doar în calitate de observatori”, a declarat Iastrebciak.

Totodată, potrivit lui, consultările cu participarea mediatorilor trebuie să continuie, pentru a evita situaţiile similare celei din 2003, când a fost respins planul Kozak de către partea moldoveană. Referindu-se la planul Kozak şi la faptul că Moscova încearcă să îl reanimeze şi să-l propună ca bază pentru negocieri, Iastrebciak a spus că cu cinci ani în urmă Tiraspolul a acceptat planul Kozak ca fiind un document de maxim compromis la care s-a ajuns cu Chişinăul.

UNIMEDIA precizează că, în timp ce Chişinăul vede soluţionarea conflictului transnistrean în baza legii privind statutul regiunii din iulie 2005, care prevede retragerea copletă a trupelor ruse, liderii de la Tiraspol susţin în continuare suplinirea trupelor pacificatoare ruse în Transnistria.

Rugat să comenteze declaraţiile lui Igor Smirnov privind necesitatea majorării contingentului rus în Transnistria, Vladimir iastrebciak a spus că Tiraspolul consideră că prezenţa militară rusă în regiune nu numai că trebuie menţinută, atât sub forma forţelor pacificatoare, cât şi a grupului operativ militar, dar şi fortificată. El a amintit că în acordurile din 1992 încheiate între Chişinău şi Tiraspol prevăd un contingent de trei mii de pacificatori ruşi.

UNIMEDIA precizează că, în timp ce comunitatea experţilor susţine că negocierile în format trilateral sunt în dezinteresul Moldovei, ambasadorul rus la Chişinău Valeri Kuzmin consideră că orice format de negocieri este bun, atâta timp cât este şi eficient.

Sursa: UNIMEDIA