duminică, 30 noiembrie 2008

Chirtoacă face o baie de mulţime - comuniştii au antidot în 2009: Chirtoacă!

Chirtoacă o să învingă de unul singur comuniştii în 2009.
Chirtoacă e un fenomen.

Vice-preşedintele PL, Dorin Chirtoacă, primarul Chişinaului, este rugat de mulţimea din s. Băcioi să se urce pe scenă pentru a adresa un cuvânt de salut cu prilejul Hramului localităţii. Primarul din localitate (probabil e un comunist!) a închis microfonul.

Mulţimea scandează îndelung numele lui Dorin Chirtoacă şi cere să i se ofere microfonul oaspetelui de la Chişinău. La final, Chirtoacă este tras de pe scenă şi face o baie de mulţime :)




luni, 17 noiembrie 2008

Site dedicat Zilei Nationale a Romaniei, 1 Decembrie www.ziuanationala.ro

Am accesat de curand un site dedicat Zilei Nationale a Romaniei, www.ziuanationala.ro
Vi-l recomand cu caldura!

http://www.ziuanationala.ro/



ZiuaNationala.RO




vineri, 14 noiembrie 2008

Unirea de la 1 decembrie 1918 este considerat evenimentul principal al istoriei României

Unirea de la 1 decembrie 1918 este considerat evenimentul principal al istoriei României consfințind îndeplinirea dezideratului locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea țarilor române (în acest caz a Transilvaniei cu România după ce anterior, Moldova și Muntenia au creat România). Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.

Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Ea a fost Capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai neamului, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că avuseră curajul să ceară o viaţă mai bună pentru neamul lor.

Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăţi. Şedinţele preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufleţite. Discutându-se textul Rezoluţiei Unirii, redactat de Vasile Goldiş, unii susţineau ca Unirea să se facă pe baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adăugaseră şi delegaţii sosiţi din Bucovina şi Basarabia, susţineau unirea fără condiţii. Socialiştii, lucrând sub influenţa Budapestei, cereau republica şi-şi exprimau temerea de stările politice din vechiul Regat al României. În cele din urmă s-a stabilit o înţelegere, renunţându-se la toate părţile la punctele de vedere prea intransigente şi adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară o epocă de tranziţie, deoarece “nu se poate ca într-o singură zi, sau într-o singură oră, sau într-un moment dat, să punem la o parte o stare de lucruri veche şi să înfăptuim una nouă”. Deci, nu e vorba de a pune condiţii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziţie.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.

Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular, era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic şi instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucişau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite şi descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania.

Mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc.

În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, întrate mai dinainte în marea familie a statului român.

Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiş expune trecutul plin de suferinţe şi de glorie al naţiunii române de pretutindeni şi necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuieşte Unirea , iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.

Rezoluţia Unirii e citită de Vasile Goldiş: “Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”

Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte ca Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii române, şi în sfârşit exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei.



La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită.



Adaptare după:

http://ro.wikipedia.org/

marți, 11 noiembrie 2008

1 Întâi decembrie - Ziua Naţională a României

Ziua Naţională a României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

Întâi Decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

Semnificaţii istorice

La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională, proclama:

Rezoluţia Marii Adunări
  1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
  4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
  5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
  6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

joi, 6 noiembrie 2008

Pe data de 13 noiembrie se împlinesc 8 ani de la păşirea în nemurire a eminentului luptător pentru cauza naţională, Gheorghe Ghimpu

Pe data de 13 noiembrie se împlinesc 8 ani de la păşirea în nemurire a eminentului luptător pentru cauza naţională, Gheorghe Ghimpu.


Mai jos urmăriţi filmul documentar realizat cu ocazia împlinirii a 70 ani de la naştere (26 iulie 1937) a unei din cele mai ilustre personalităţi a neamului românesc şi simbol etern al Partidului Liberal, Gheorghe Ghimpu.

Poze de la Simpozionul dedicat împlinirii a 70 ani de la naşterea (26 iulie 2007) lui Gheorghe Ghimpu.

IMG_0007.jpg


Opera lui Gheorghe Ghimpu: "Conştiinţa Naţională a Românilor Moldoveni"

“Ne vom salva doar revenind la românism şi realizînd reîntregirea neamului românesc”

Gheorghe Ghimpu



www.pl.md

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

JurnalTV - Scrisori din casa de nebuni: Hora Unirii

Scrisori din casa de nebuni: Trăiască România Mare!

(video) Scrisori din casa de nebuni: Diversiunea ProTV la aniversarea PCRM

Remember Ion şi Doina Aldea - Teodorovici

Eminescu


Limba română



Două lacrimi gemene



Maluri de Prut


Doina si Ion Aldea Teodorovici - Indiferenta


Doina si Ion Aldea Teodorovici - Floare dulce de tei


Trei culori-Doina si Ion Aldea Teodorovici

PL salută recomandările Comisiei de la Veneţia şi OSCE privind necesitatea de a elimina limitările din legislaţia electorală a R.Moldova


PL salută recomandările Comisiei de la Veneţia şi OSCE privind necesitatea de a elimina limitările din legislaţia electorală a R.Moldova

Partidul Liberal salută recomandările Comisiei de la Veneţia şi OSCE privind necesitatea de a elimina limitările din legislaţia electorală a R.Moldova, impuse de guvernarea comunistă, şi îşi exprimă gratitudinea faţă de aceste importante instituţii europene pentru faptul că au răspuns astfel solicitărilor repetate ale partidelor de opoziţie de a cere conducerii R.Moldova să elimine reglementările antidemocratice din Codul Electoral.

Reamintim că Partidul Liberal a condamnat în repetate rânduri restricţiile operate de majoritatea comunistă din Parlament în Codul Electoral, referitoare la interzicerea blocurilor electorale, majorarea pragului electoral până la 6%, precum şi interzicerea dublei cetăţenii pentru funcţionarii publici, inclusiv viitorii parlamentari, considerându-le drept reglementări ce încalcă drepturile cetăţenilor, Constituţia R.Moldova, Convenţiile internaţionale în materie, la care R.Moldova este Parte, şi cerând eliminarea lor. În condiţiile în care guvernarea comunistă a refuzat cu ostentaţie să se conformeze acestor cereri legitime, PL a solicitat ajutorul instituţiilor europene pentru o intervenţie mai energică a Uniunii Europene în ameliorarea climatului preelectoral din R.Moldova. Toate aceste demersuri, conjugate şi cu eforturile altor partide politice din opoziţie, capătă astăzi sprijinul deplin al Comisiei de la Veneţia şi OSCE. În raportul făcut public la 23 octombrie 2008 aceste instituţii europene relevă că limitările electorale sus-menţionate contravin art. 38 al Constituţiei R.Moldova, Codului de bune practici în materie electorală şi altor Convenţii internaţionale la care R.Moldova este Parte.

Raportul apreciază că pragul electoral de 6% “este destul de mare, ceea ce va duce la pierderea voturilor partidelor mai mici”; că restricţiile electorale impuse pentru cetăţenii cu dubla cetăţenie „contravin art. 38, al. 3 al Constituţiei R.Moldova, care prevede că dreptul de a candida este garantat tuturor cetăţenilor”, Codului de bune practici în materie electorală şi Convenţiei Europene privind naţionalitatea, ratificată de R.Moldova în 1999, ("cetăţenii unui stat Parte care au o altă naţionalitate trebuie să se bucure, pe teritoriul statului Parte în care locuiesc, de aceleaşi drepturi şi responsabilităţi ca cetăţenii statului Parte respectiv") şi Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, art. 3 din Primul Protocol şi art. 14 din Convenţie.

Comisia de la Veneţia şi OSCE apreciază în concluziile raportului că eliminarea restricţiilor din Codul Electoral al R.Moldova constituie „chestiuni de prioritate” şi recomandă autorităţilor R.Moldova „să pună în aplicare toate aceste recomandări înainte de alegerile parlamentare din 2009”.

Partidul Liberal cere Parlamentului să readucă legislaţia electorală a R.Moldova în conformitate cu Constituţia şi cu Convenţiile europene la care aceasta este Parte şi să adopte în regim de urgenţă modificările privitoare la permiterea blocurilor electorale, la reducerea pragului electoral şi la agrearea dublei cetăţenii pentru funcţionarii publici şi viitorii membri ai Parlamentului.


31 octombrie 2008 Departamentul de Comunicare al PL


www.pl.md


ProTV: Corespondentul Radio România nu poate primi acreditare de la Ministerul de Externe

Cristina Dumitrescu se înscrie în lista ziariştilor care lucrează pentru media româneşti şi care fie primesc cu greu acreditare, fie nu primesc deloc.

Ministrul de Externe afirmă, însă, că nu a refuzat acreditarea jurnalistei de la Radio România, şi precizează că solicitarea acesteia încă se examinează. Subiectul a ajuns şi în Parlament.

duminică, 26 octombrie 2008

vineri, 24 octombrie 2008

Guvernanţii doresc închiderea postului PRO TV Chişinău, aşa cum au făcut cu TVR 1

Colaj: UNIMEDIA

Partidul Liberal se solidarizează cu Pro TV Chişinău şi consideră că, în realitate, se urmăreşte “scopul de a oferi un pretext organelor judiciare, precum şi CCA, de a declanşa acţiuni (...) de închidere a acestui post de televiziune”. PL face apel către misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova, către UE şi Consiliul Europei să sprijine şi să apere libertatea de expresie şi mass-media independentă din Republica Moldova.

Guvernanţii urzesc închiderea postului PRO TV Chişinău, aşa cum au făcut cu TVR 1”, a declarat vineri, 24 octombrie, de la tribuna Parlamentului, deputatul neafiliat Zoia Jalbă, vicepreşedinte al partidului Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE), citată de Info-Prim Neo. Într-o declaraţie expediată presei, PLDM constată că „puterea comunistă, împreună cu instrumentul său util – Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), au intensificat atacurile asupra presei libere” şi că “atacul urmăreşte schimbarea politicii editoriale şi influenţarea CCA în vederea neprelungirii licenţei de emisie a postului PRO TV Chişinău”.


Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente, a declarat pentru agenţia NewsIn că "declaraţiile lui Ştefan Secăreanu sunt parte ale unui scenariu preelectoral, prin care se încearcă excluderea de pe piaţa media a unui actor foarte important şi puternic, care va încerca cu certitudine să ofere o informaţie corectă şi obiectivă despre procesul de alegeri şi PPCD încearcă în disperare de cauză să elimine acest actor de pe piaţa media".


Într-un comunicat de presă, PRO TV consideră lipsite de sens afirmaţiile deputatului Ştefan Secăreanu, atenţionând că „afirmaţia potrivit căreia PRO TV ar submina interesele naţionale ale Republicii Moldova este o acuzaţie deosebit de gravă, dar complet nefondată”.

"Regret aceste declaraţii ale domnului Secăreanu, mai ales că dumnealui conduce Comisia parlamentară pentru drepturile omului şi ar trebui în mod normal să vegheze asupra respectării drepturilor cetăţenilor la informaţie şi nu să lanseze în nişte acuzaţii care sunt, în opinia mea, nefondate şi, mai mult decât atât, în detrimentul presei, nu în favoarea dezvoltării acesteia", a spus Macovei, citat de NewsIn.

Directorul API mai afirmă că ProTV Chişinău, care a fost înfiinţat la 3 septembrie 1999, este de departe postul care oferă cea mai echilibrată informaţie pentru populaţia Republicii Moldova, potrivit unor rapoarte de monitorizare efectuate cu regularitate de asociaţii ale jurnaliţtilor, inclusiv în reflectarea fenomenului corupţiei sau a alegerilor.

"M-aş bucura foarte mult dacă şi celelalte televiziuni ar fi cel puţin la fel de echidistante cum este ProTV-ul sau ar încerca să ofere tot atâtea puncte de vedere asupra unui subiect”.

Potrivit expertului, după ProTV, departe ca echidistanţă, dar încercând totuşi să prezinte mai multe puncte de vedere şi neafliat în mod evident unui partid, ar mai fi TV7. "Comparând ProTV cu postul public de televiziune sau cu celelalte posturi - NIT sau, şi mai grav, EuTV - cu siguranţă acest post nu face partizanat politic şi acuzele aduse de Secăreanu, că ar promova anumiţi politicieni, au în spate faptul că ceilalţi politicieni, în special cei de la partidul de guvernământ şi cei din PPCD refuză să apară, şi nu doar la ProTV", a explicat Petru Macovei.

Potrivit NewsIn, postul de televiziune NIT este perceput ca o televiziune apropiată Partidului Comuniştilor, în timp ce EuTV este orientată către PPCD.

ProTV Chişinău este recunoscut de către analiştii din domeniul mass-media ca fiind unul dintre puţinele posturi echidistante şi nepartizane din Republica Moldova. Potrivit NewsIn, aceştia leagă atacurile la adresa ProTV Chişinău de apropierea alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009 şi de faptul că la 21 decembrie licenţa postului de televiziune expiră. Valabilitatea acesteia ar trebui să fie prelungită de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Experţii media semnalează că recentele evenimente din jurul ProTV sunt începutul unui proces care va duce la închiderea postului, iar campania de discreditare a fost lansată cu intenţia de a-i scădea din popularitate şi credibilitate şi a-l închide mai uşor.

Sursa: UNIMEDIA, cu referinţă la NewsIn

miercuri, 22 octombrie 2008

(video) Ultima oră! Partidul Liberal cere demisia viceministrului de interne Valentin Zubic, a comisarului de poliţie Eugen Axentiev şi a vicecomisaru

(video) Ultima oră! Partidul Liberal cere demisia viceministrului de interne Valentin Zubic, a comisarului de poliţie Eugen Axentiev şi a vicecomisarului Iacob Gumeniţă


Presedintele PL Mihai Ghimpu si vice-comisarul Iacob Gumeniţă
Foto: UNIMEDIA

Partidul Liberal cere demisia şi tragerea la răsundere a viceministrului de interne Valentin Zubic, comisarilor de poliţie Eugen Axentiev, Valentin Poparcea, Vasile Grădinaru şi a vicecomisarilor Iacob Gumeniţă şi Petru Golban. Solicitarea PL vine ca răspuns la informaţia prezentată în plenul Parlamentului la 16 octombrie 2008 de vice-ministrul Afacerilor Interne, Valentin Zubic, potrivit căreia, în timpul altercaţiei de la 5 octombrie în or. Bălţi din cadrul caravanei privind retragerea armatei ruse de pe teritoriul RM, membrii PL s-ar fi bătut între ei.

PL a calificat atunci informaţia prezentată în Parlament drept tentativă de dezinformare a Parlamentului şi a opiniei publice. Argumentele aduse în faţa forului legislativ sunt inventate şi nu corespund realităţii, sunt lipsite de temei şi iresponsabile.

Solicitat de UNIMEDIA, Mihai Ghimpu, preşedinte PL, a declarat că “există cadre filmate, care au fost prezentate la ştirile de la diverse televiziuni, în care se vede clar că un grup de tineri au atacat manifestanţii PL şi au rupt drapelele şi ambţibildurile”.

Într-o declaraţie expediată presei, PL susţine că “poliţia din Bălţi s-a eschivat de la îndeplinirea funcţiilor de menţinere a ordinii publice şi de asigurare a securităţii protestatarilor. Drept rezultat, împotriva participanţilor la acţiune s-au comis acte de huliganism de către un grup necunoscut de persoane vorbitoare de limbă rusă, care nu numai că au agresat fizic protestatarii, dar au şi recurs la vandalizarea atributelor de stat ale RM”.

Amintim că vice-ministrul Valentin Zubic a declarat la 16 octombrie în plenul Parlamentului că Tatiana Potângă, reprezentantul PL din or. Bălţi, ar fi refuzat asistenţa poliţiei în timpul manifestaţiei de protest. Ulterior, potrivit MAI, între participanţii manifestaţiei de protest s-ar fi iscat un conflict, care s-a transformat într-o încăierare, ca urmare a divergenţelor în viziuni.

Sursa: UNIMEDIA

marți, 23 septembrie 2008

www.jurnal.md De frica lui Stepaniuc: Autorităţile cenzurează donaţiile de carte din România

De frica lui Stepaniuc: Autorităţile cenzurează donaţiile de carte din România
autor: Raisa LOZINSCHI
Lotul de carte românească care a fost donat, în primăvara curentă, de autorităţile din Călăraşi, România, celor din localitatea cu acelaşi nume din R. Moldova a fost, în sfârşit, recuperat de la vamă. Acesta fusese reţinut în luna mai curent la Vama Leuşeni, fiindcă unele cărţi conţineau în titulatură şi cuvântul „român”. La indicaţia Ministerului Educaţiei şi Tineretului, din listă au fost „aruncate” 57 de cărţi cu titluri „pretenţioase”, iar la cea a Ministerului Culturii şi Turismului – încă 14. Cei de la ministere le spuneau autorităţilor locale din Călăraşi că „se tem de Stepaniuc” şi nu pot lăsa lucrurile aşa.

Sergiu Cojocaru, şeful secţiei de cultură din raionul Călăraşi, cel care s-a ocupat de recuperarea cărţilor din vamă, ne spune într-un interviu prin ce a trecut ca să vadă, în sfârşit, cărţile în bibliotecile şcolare din raion.

- Dle Cojocaru, în ce condiţii au fost reţinute cărţile la Vama Leuşeni?

Oraşul nostru, Călăraşi, este înfrăţit cu Călăraşiul din România. În luna mai curent, o delegaţie de-a noastră a fost în vizită în oraşul Călăraşi din România şi gazdele s-au gândit să facă o donaţie de carte pentru biblioteca oraşului şi pentru cele ale şcolilor din raionul nostru. N-au prevăzut acest lucru din timp, totul a fost spontan. Oamenii au făcut un gest de apreciat. Ne-au donat cărţi în valoare de vreo 3 000 de euro.

- Cărţile au ajuns odată cu delegaţia noastră în vamă?


Da. Pe 5 mai, la Vama din Leuşeni s-au uitat pe lista de cărţi şi când au dat peste unele care aveau cuvântul „român” în titlul lor nu i-au permis delegaţiei să le ia mai departe.

- Ce aţi făcut atunci?

Ne-am adresat Ministerului Culturii şi Turismului să ne dea un aviz de trecere a frontierei. Ministerul nu ne-a dat nimic şi ne-a trimis la Agenţia pentru Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare. Aici ne-au spus că fără avizul ministerului, care să spună dacă corespunde sau nu literatura, nu pot să facă nimic. După ce am început să insist vreo trei luni cu scrisori, dacă n-am cheltuit vreo mie de foi A4, mai ales pentru copiile listelor de cărţi – vreo 50 şi ceva de foi pe care le prezentam de fiecare dată...

- Dar câte cărţi v-au fost donate?

3300. Şi toate diferite sau maximum câte două exemplare. Este vorba de literatură artistică – Rebreanu, Sadoveanu, Camil Petrescu, sunt şi romane străine şi literatură metodică bună. Dar Ministerul Educaţiei şi Tineretului ne-a scos din listă 57 de cărţi.

- Care anume?

Tot ce conţinea cuvântul „român” au interzis cei de la Ministerul Educaţiei şi Tineretului. „Dicţionar francez-român”, „Istoria românilor” a lui Iorga, „Răscoala” şi „Pădurea Spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu, cărţi de-ale lui Camil Patrescu ne-au scos. Şi Ministerul Culturii a interzis opt cărţi. Toţi funcţionarii de prin ministere se temeau de Victor Stepaniuc, ce să mai vorbim! Toţi îmi spuneau deschis despre asta. Ziceau că atunci când o să ajungă la el, acesta o să spună că iată, poeţi din Muntenia, Bucovina, dar noi ce, nu-i avem pe-ai noştri?

- Şi unde au rămas aceste cărţi?

Când ne-am dus la vamă să le luăm, cărţile noastre erau puse într-un depozit de-a valma. Se vede că le-au frunzărit, fiindcă ce am găsit nu mai corespundea listei. Lipseau multe cărţi. Dar n-am mai înaintat obiecţii, ne-am bucurat că ne-au permis să le luăm măcar şi aşa. Le-am încărcat cu hurta, aşa pline de praf cum erau, şi n-am mai ales nimic.

- Din 3300 câte au rămas?

Nu ştiu exact, dar cred că au rămas vreo 3000.

- Cum vi se pare situaţia asta?

Neghioabă. Închipuiţi-vă că pentru guvernarea asta actuală cărţile sunt nişte bombe. Deja ne lipsesc şi de dreptul la o altă informaţie, dreptul la literatură. Iată şi editurilor li se interzice să publice câte o carte mai bună. Ce să mai comentez?

- Autorităţile din Călăraşiul de peste Prut ce au spus?

Ne-au trimis vreo patru rânduri de documente, numai să rezolvăm problema. Au înţeles situaţia, ce credeţi că ei nu ne înţeleg? Dar ce puteau să mai facă dânşii? Nu cred că o să ne mai facă vreo donaţie. Dar şi noi nu mai vrem cărţi de nicăieri atâta timp cât avem guvernare comunistă.

- Vă mulţumim!

Interviu realizat de Raisa LOZINSCHI

Iată ce nu le convine funcţionarilor moldoveni

Potrivit ordinului semnat de ministrul Artur Cozma, ministerul Culturii şi Turismului a interzis 14 cărţi din lotul donat de autorităţile din Călăraşi, România, precum: „Al. Ioan Cuza – Domnitorul unirii”, „Istoria românilor” de Constantin Drăgan şi altă carte cu acelaşi nume de Vlad Georgescu, „Tricolorul României”, „În apărarea României Mari”, „Făurirea României Mari” de D. Bălăeţ, „Basarabia – pământ românesc” de N. Titulescu, „Istoria unirii românilor” de I. Lupaş, „Antonescu – Hitler. Corespondenţă” etc.

Printre cele 57 de cărţi interzise prin ordinul ministrului Educaţiei şi Tineretului, Larisa Şavga, se numără „Istoria lui Ştefan cel Mare” de Nicolae Iorga, „Pădurea Spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu, „Cântarea României” de Alecu Russo, „Valea Victoriei” de Camil Petrescu, „Letopiseţul Ţării Româneşti” de Ion Neculce, „KGB atacă” de Paul Ştefănescu, „Carol al II-lea”, „Întâlnire cu Stalin”, „Călăraşii în literatura română – antologie” etc.


http://www.jurnal.md/article/8810/

vineri, 19 septembrie 2008

Implicarea primarului Dorin Chirtoacă în alegerile din 2009 este necesară pentru înlăturarea comuniştilor de la putere, susţin vizitatorii UNIMEDIA


În jur de două treimi dintre vizitatorii UNIMEDIA, care au participat la sondajul portalului consideră că primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, trebuie să se implice în alegerile parlamentare din 2009. Potrivit lor, acest lucru este necesar pentru înlăturarea comuniştilor de la putere. În acelaşi timp, 15% dintre respondenţi se pronunţă împotriva candidării lui Chirtoacă la funcţia de deputat.

Tot atâţia îl susţin pe edilul capitalei în această problemă, dar cu anumite rezerve.

Fiecare al 20-lea participant la sondaj este de părere că actualul primar al Chişinăului nu trebuie să se implice în activităţi politice., iar 3% s-au arătat indiferenţi faţă de acest subiect.

Sondajul a fost realizat de portalul de ştiri UNIMEDIA în perioada 15 – 19 septembrie curent. La el au participat 442 de vizitatori. Menţionăm că sondajul nu este unul ştiinţific, ci reprezintă doar părerea vizitatorilor.

Amintim că recent vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, a afirmat că actualul pimar general al capitalei nu trebuie să se implice în viitoarea campanie electorală, pentru că, astfel, ar înşela aşteptările chişinăuenilor.

Sursa: UNIMEDIA

luni, 15 septembrie 2008

Basarabia '90 - S-a vorbit zilele acestea la Academia Romana despre Basarabia de azi si de ieri, cu ocazia implinirii a 90 de ani de la unirea cu tara

Foto: www.agero-stuttgart.de

S-a vorbit zilele acestea la Academia Romana despre Basarabia de azi si de ieri, cu ocazia implinirii a 90 de ani de cand aceasta provincie romaneasca, aflata timp de mai bine de un secol sub ocupatie tarista, s-a reunit cu tara (27 martie 1918). Nu pentru multa vreme pentru ca roata istoriei s-a invartit din nou, de data aceasta inapoi, si lumea basarabeana a intrat pentru inca o jumatate de secol in alt ciclu de tragedii individuale si colective. Despre ele au vorbit istoricii, lingvistii, scriitorii interesati de aceasta problema ignorata, de regula, cu obstinatie de oamenii politici.

Printre vorbitori s-au aflat, alaturi de aca­demicienii Alexandru Zub si Marius Sala, cativa cercetatori si scriitori veniti special de la Chisinau (Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Gheorghe Palade, Nicolae Dabija) pentru a spune, in stilul lor direct si categoric, ceea ce stiu despre istoria lor, ceea ce vad si ceea ce traiesc azi. S-a discutat despre manualele de "istorie integrata" (manuale care mistifica in chip grosolan istoria romanilor din Basarabia si de pretutindeni), despre "limba moldoveneasca" (alta fantasma - stalinista - cultivata de regimul comunist de la Chisinau), despre rezistenta prin cultura, despre agresiunea mercenarilor de presa impotriva identitatii nationale, in fine, despre ce fac si ce ar trebui sa faca autoritatile de la Bucuresti pentru a sprijini procesul de democratizare si europenizare in acest spatiu in care se intalnesc culturile, civilizatiile, rasele, limbile, ambitiile politice...

SA nu uitam ca de aici a iesit un mare lingvist si istoric, Hasdeu, adversarul lui Maiorescu si autorul unui dictionar celebru, si tot de aici a pornit un ideolog ardent si un prozator de clasa, Constantin Stere, pe care generatiile mai noi l-au uitat pentru ca au fost impiedicate sa-l citeasca decenii de-a randul. I-am recitit cu aceasta ocazie romanul sau memorialistic in opt volume, "In preajma revolutiei", si am desco­perit, cu uimire, un vizionar ardent, un povestitor exceptional, si, in genere, un prozator al multimilor in linia lui Tolstoi si, in latura satirica, in descendenta lui Gogol.

Critica literara din anii 30 l-a citit bine si l-a judecat drept (E. Lovinescu, G. Calinescu, serban Cioculescu, Pom­piliu Constantinescu), regretand doar faptul ca autorul nu si-a scris direct memoriile, a preferat sa le romanteze. Romancierul a respins aceasta idee zicand ca memorialistica spune, in genere, mai putin decat poate spune un roman. C. Stere se apropie, aici, de Gide si Francois Mauriac care, cum se stie, considera ca, daca vrei sa comunici integral adevarul, pune-l intr-o povestire, nu intr-o proza con­fesiva. Cu sau fara dreptate, C. Stere a scris (a dictat, in fapt!) opt volume dintr-o epopee care ar fi trebuit sa aiba noua.

Un roman-fluviu, o epopee memorialistica, un voluminos Bildungsroman, in fine, o proza, cum am zis, vizionara impregnata de o puternica poezie a naturii stihiale... Cinci din cele opt volume sunt solide, ca literatura, cu portrete si evocari ce se tin minte. Ce pot spune ele azi noilor generatii de cititori, m-am intrebat, revazand aceste mii de pagini stufoase, indesate, cu sute de personaje si mii de scene de existenta bine notate de un autor lent si profund, hotarat sa mearga pana la capatul lumii si sa spuna tot ceea ce vede si gandeste? Le pot spune, inainte de orice, ceva despre destinul basarabean si despre vechea boierime de dincolo de Prut, traditionalista, pe punctul de a fi rusificata.

O noblete rurala nostalgica, fixata la marginea unui imperiu plin de cruzime si o generatie tanara care crede ca, in "tarile plugaresti", schimbarea n-o pot face decat taranii impilati. O drama ideologica si un numar de destine pe care prozatorul acesta incomod si atipic stie sa le fixeze in epica lui fastuoasa si infricosatoare ca un mare fluviu siberian. Romanul "In preajma revolutiei", aparut in 1932-1936, n-a fost retiparit timp de 55 de ani (l-a publicat, in 1991, Zigu Ornea si tot el a scris o substantiala biografie, in doua volume, a autorului).

Este cazul de a-l relua intr-o editie integrala, in­so­tita de toate documentele privitoare la biografia acestei puternice personalitati a lumii romanesti care a fost C. Stere. Literatura noastra nu are atat de multi prozatori de forta lui. O forta epica tragica si ma­iestuoasa. Iata de ce, voind sa vorbesc despre Basarabia, rana deschisa a romanitatii - cum i se zice adesea - am crezut ca este mai nimerit sa vorbesc despre scriitorul ei reprezentativ.

Sursa: Ziua

duminică, 14 septembrie 2008

asta da politica!!!! Geoană şi Mazăre au făcut senzaţie la un concurs de Miss de pe litoral. VEZI VIDEO


REALITATEA.NET - Geoană şi Mazăre au făcut senzaţie la un concurs de Miss de pe litoral. VEZI VIDEO

In timp ce in Romania basarabenii si bucovinenii abia iau cetatenia, Rusia simplifica procedura

Click pentru a mări imaginea

In timp ce in Romania procedurile de obtinere a cetateniei romane de catre basarabeni si nord bucovineni, dar si de romanii din Balcani, este ingradita intentionat, unii spun ca de agentura rusa din structurile statului roman, Duma de stat a Federatiei Ruse a adoptat in a treia lectura modificarile la legea „Despre cetatenia Federatiei Ruse”, care simplifica regimul de obtinere a cetateniei ruse pentru straini si a persoanelor fara cetatenie, care sosesc in Rusia in cadrul programului de repatriere a conationalilor, transmite Romanian Global News. Persoanele care vor sa obtina cetatenie rusa nu vor mai trebui sa dovedeasca ca au locuit permanent in decurs de 5 ani pe rteritoriul Federatiei Ruse, sa aiba un venit sigur de existenta si sa posede limba rusa, relateaza „Interfax”, transmite Presa md, preluata de Romanian Global News.

sursa:
http://www.rgnpress.ro

foarte tare stire !!!!!!!!!! azi cica Traian Basescu a renuntat sa mai tina un discurs in Cimitirul din Ţebea...

cum adica sa tii un discurs in cimitir? suna nsapa chiar daca e Cimitirul Eroilor din Ţebea si vine multa lume la sarbatoare.... totusi... la cimitir?

vineri, 12 septembrie 2008

www.curentul.ro 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România



Lupta pentru memorie

În 1979, când Societatea Academică era declarată "institut naţional cu denumirea de Academia Română", prin decretul nr. 749 semnat de Carol I, se sublinia că are "de scop cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi a frumoaselor arte". Fidelă acestei misiuni, Academia Română a reunit între membrii ei fondatori reprezentanţi din toate provinciile locuite de români, realizând unitatea spirituală şi contribuind la împlinirea Marii Uniri din 1918. Întreţinerea "focului naţional", după cuvintele lui Dimitrie Gusti, s-a făcut în primul rând prin cultivarea limbii şi istoriei noastre şi numeroase documente atestă această exemplară fidelitate. Împlinirea a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România a fost marcată de o sesiune ştiinţifică, organizată de Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie şi Secţia de filologie şi literatură ale Academiei Române şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. La sesiune a participat şi un grup de istorici, scriitori, filologi şi ziarişti din Republica Moldova. În mesajul adresat participanţilor, Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministrul Guvernului României, citit de Doina Uricariu, se subliniază: "Ca reprezentanţi ai unei înalte instituţii culturale, Dvs. îi reuniţi pe cei mai de seamă savanţi şi reprezentanţi ai valorilor româneşti care supun atenţiei naţionale şi internaţionale un demers ştiinţific netulburat de alte pasiuni decât cele ale cercetării şi adevărului ştiinţific". Desfăşurarea lucrărilor, moderate de acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, a ilustrat convingător că politicul nu poate să influenţeze autenticitatea şi responsabilitatea cercetării ştiinţifice. Au susţinut comunicări acad. Marius Sala, acad. Alexandru Zub, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, acad. Gleb Drăgan, şi, din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, Valeriu Matei, prof. Gheorghe Palade şi Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române.
S-a început, fireşte, cu limba despre care Alexandru Roman spunea, în 1866, la inaugurarea Societăţii literare, că "ne uneşte", iar V. A. Urechia preciza că "disoluţiunea unui popor începe din ziua în care datează disoluţiunea limbei, căci limba împarte pururi soarta poporului". Se ştie însă că românii de peste Prut au trebuit să lupte, afirma acad. Marius Sala, "cu teoria după care ar exista o limbă romanică răsăriteană diferită de (daco)română, din raţiuni şi cu scopuri evident politice, pentru a justifica, prin această pretinsă identitate lingvistică (şi etnică), înglobarea Basarabiei în componenţa Imperiului ţarist şi apoi în URSS". Lingviştii au demonstrat, mai ales după 1989, că această teorie nu are temei ştiinţific şi niciun specialist occidental nu recunoaşte limba "moldovenească". Cum cuvântul din urmă îl vor avea oamenii de ştiinţă, au fost reproduse cuvintele marelui lingvist E. Coşeriu: "A promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de română este, din punct de vedere lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere ştiinţific şi practic, e o absurditate şi o utopie şi, din punct de vedere politic, e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi, deci, un act de genocid etnico-cultural".
Dar, atrăgea atenţia acad. Al. Zub, "dacă limba, agresată sub mai multe forme, are totuşi mai multă putere de rezistenţă, istoria se arată a fi un teren mai sensibil, mai fragil, mai lesne de folosit propagandistic". În aceste condiţii, istoriografia naţională stăruie să restituie adevărul "aşa cum a fost", într-o luptă tenace pentru memorie. Numeroasele confruntări pot alcătui un adevărat dosar, din filele căruia a fost pusă în discuţie problema "istoriei integrate", o intenţie a autorităţilor de a elimina istoria românilor, în aşa fel încât viitoarele generaţii să nu aibă sentimentul continuităţii româneşti dincolo de Prut, cum scrie Ion Ţurcanu. Printre alţi intelectuali, a fost citat istoricul Ion Varta, care în "Istoria integrată în versiune comunistă. Istoria unui război identitar" îşi susţine punctul de vedere cu o solidă documentaţie şi confruntarea este în desfăşurare. O asemenea politică a fost încercată şi în ţări ca Bulgaria şi Ucraina, care au refuzat adoptarea "istoriei integrate, motivând că naţiunile trebuie să-şi cunoască mai adânc istoria naţională". Dar presiunile exercitate asupra unor militanţi profesionişti pentru memoria naţională, sublinia acad. Al. Zub, ca şi asupra institutelor de istorie şi lingvistică nu au dat, până acum, rezultatele scontate de regim. Mai mult, "aceste presiuni au avut darul de a limpezi unele conştiinţe, să-i aducă din nou în stradă pe apărătorii tineri şi mai puţini tineri ai cauzei naţionale".
În alocuţiunea sa, Mihai Cimpoi a evidenţiat că actul unirii Basarabiei cu România din martie 1918 a fost unul "justiţiar, al Istoriei însăşi, un act de repunere a românilor basarabeni în drepturile lor fireşti şi în matricea stilistică firească prin oprirea politicii de deznaţionalizare", parte a unui proces ce a dus la Unirea de la 1 decembrie 1918. Într-o derulare cronologică a evenimentelor au fost amintite: constituirea Partidului Naţional Moldovenesc care revendica, între altele, autonomia Basarabiei, libertăţi democratice, introducerea limbii naţionale în învăţământ, administraţie locală; adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia; adunarea generală a reprezentanţilor clerului şi mirenilor; congresul ţărănimii din Basarabia; congresul învăţătorilor moldoveni; congresul militarilor. Suita evenimentelor a culminat prin constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului ţării, care, la 2 decembrie, votează Declaraţia de proclamare a Republicii Democrate Moldoveneşti, la 24 ianuarie 1918 independenţa şi la 27 martie unirea cu România. Toate atestă conştiinţă românească "nealterată de procesul sistematic de ştergere a identităţii româneşti". În acelaşi spirit a vorbit şi Valeriu Matei, pentru care "românitatea românilor basarabeni are ca temelie atât cultura şi limba română, cât şi jertfa generaţiilor de înaintaşi, inclusiv a celei care a realizat Unirea de la 1918, generaţia lui C. Stere şi Al. Mateevici, cărora nu li s-a adus încă pe deplin cuvenita cinstire". Cu argumente ştiinţifice de necontestat, Gh. Palade a înfăţişat renaşterea spirituală din Basarabia după Unirea din 1918., Acad. Eugen Simion, iniţiatorul acestei sesiuni, a prezentat personalitatea lui C. Stere, "un exponent al lumii basarabene", cu un accent deosebit pe romanul "În preajma revoluţiei" şi a anunţat intenţia publicării scrierilor sale în seria "Opere fundamentale"


www.curentul.ro


marți, 9 septembrie 2008

UNIMEDIA.md : În scurt timp, Medvedev îi va chema la covoraşul roşu pe Voronin şi Smirnov pentru reluarea negocierilor în formatul 5 + 2

Colaj: UNIMEDIA

Întrevederea preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, cu preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, şi liderul regiunii transnistrene, Igor Smirnov, ar putea avea loc în scurt timp şi ar putea debloca negocierile privind conflictul transnistrean în formatul “5 + 2”. Acest lucru reiese din cadrul unui interviu al pretinsului ministru interimar de externe al regiunii transnistrene, Vladimir Iastrebceak, oferit pentru “Nezavisimaia Gazeta”, citat de Interlic. Potrivit acestuia, iniţial Voronin se va întâlni cu Smirnov pe parcursul lunii septembrie, urmând ca până la începutul lunii octombrie să fie fixată o altă întrevedere - cu participarea preşedintelui rus Dmitri Medvedev. UNIMEDIA precizează că, în timp ce Chişinăul vede soluţionarea conflictului transnistrean în baza legii privind statutul regiunii din iulie 2005, care prevede retragerea copletă a trupelor ruse, liderii de la Tiraspol susţin în continuare suplinirea trupelor pacificatoare ruse în Transnistria.

Amintim că preşedintele rus Dmitri Medvedev s-a întâlnit pe 25 august cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, declarând că există şanse bune pentru a se ajunge la o soluţie. Acestei întrevederi a urmat întrevederea preşedintelui rus cu liderul transnistrean, în cadrul căreia Medvedev l-a convins pe Smirnov să se aşeze la masa de negocieri cu preşedintele Voronin, precizează Interlic.

Ulterior Kremlinul declarat într-un comunicat de presă că vor continua consultările la nivel de lucru între cele trei părţi, cu posibilitatea unor întâlniri la nivel mai înalt. Din acest format trilateral ar fi excluşi doi mediatori din formatul actual de negocieri, 5+2, anume OSCE şi Ucraina, precum şi cei doi observatori, Statele Unite şi Uniunea Europeană, mai precizează sursa citată.

“Nezavisimaia Gazeta” a scris că o întâlnire Medvedev-Smirnov-Voronin ar putea avea loc chiar săptămâna aceasta, însă Preşedinţia de la Chişinău informase pe 1 septembrie că preşedintele Vladimir Voronin se va afla în această perioadă în vacanţă, până la mijlocul lunii, la Karlovy Vary în Cehia, precizează Interlic.

Referindu-se la formatul de negocieri, Iastrebceak a spus în interviul său pentru “Nezavisimaia Gazeta” că formatul 5+2 îşi păstrează actualitatea pentru Moscova. Totodată, el a menţionat că acest format cu participarea observatorilor UE şi SUA a fost creat în 2002 când procesul de negocieri se afla în criză. “În formatul 5+2 soluţiile pot fi discutate, însă nu şi aprobate. SUA şi UE sunt doar în calitate de observatori”, a declarat Iastrebciak.

Totodată, potrivit lui, consultările cu participarea mediatorilor trebuie să continuie, pentru a evita situaţiile similare celei din 2003, când a fost respins planul Kozak de către partea moldoveană. Referindu-se la planul Kozak şi la faptul că Moscova încearcă să îl reanimeze şi să-l propună ca bază pentru negocieri, Iastrebciak a spus că cu cinci ani în urmă Tiraspolul a acceptat planul Kozak ca fiind un document de maxim compromis la care s-a ajuns cu Chişinăul.

UNIMEDIA precizează că, în timp ce Chişinăul vede soluţionarea conflictului transnistrean în baza legii privind statutul regiunii din iulie 2005, care prevede retragerea copletă a trupelor ruse, liderii de la Tiraspol susţin în continuare suplinirea trupelor pacificatoare ruse în Transnistria.

Rugat să comenteze declaraţiile lui Igor Smirnov privind necesitatea majorării contingentului rus în Transnistria, Vladimir iastrebciak a spus că Tiraspolul consideră că prezenţa militară rusă în regiune nu numai că trebuie menţinută, atât sub forma forţelor pacificatoare, cât şi a grupului operativ militar, dar şi fortificată. El a amintit că în acordurile din 1992 încheiate între Chişinău şi Tiraspol prevăd un contingent de trei mii de pacificatori ruşi.

UNIMEDIA precizează că, în timp ce comunitatea experţilor susţine că negocierile în format trilateral sunt în dezinteresul Moldovei, ambasadorul rus la Chişinău Valeri Kuzmin consideră că orice format de negocieri este bun, atâta timp cât este şi eficient.

Sursa: UNIMEDIA



joi, 28 august 2008

31 august 2008 - Limba noastra cea ROMÂNĂ la Chişinău

31 august 2008 - Limba noastra cea ROMÂNĂ la Chişinău

2008 concert ziua limbii romane chisinauZiua de 31 august, celebrată neîncetat la Chişinău începând cu 1990 ca fiind ZIUA LIMBII ROMÂNE, va fi ocazia unei adevărate sărbători a românismului din dreapta Prutului.

Invitatul special al sărbătorii este maestrul Gheorghe Zamfir, care va fi susţinut de orchestra „Lăutarii” dirijată de Nicolae Botgros. În seara de 31 august vor mai evolua orchestra „Mugurel” cu Ana Barbu, Olga Ciolacu, Mihai Ciobanu, Maria Sarabaş, Silvia Grădinaru, Constantin Rotaru. De asemenea, în concertul dedicat sărbătorii „Limba Noastră cea Română” vor cânta Natalia Barbu, Geta Burlacu, Iurie Sadovnic, Adrian Ursu, Catharsis, Pavel Stratan, Studio One, Cătălin Josan.


http://www.stiri.romanism.net


miercuri, 27 august 2008

"Deşteaptă-te române" şi Ziua Independenţei

Îmbulzeală mare la monumentul lui Ştefan cel Mare din centrul capitalei.

Dis-de-dimineaţă, autorităţile publice centrale şi locale, lideri de partide, deputaţi şi foşti parlamentari, membri ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău au depus flori la monumentul voievodului. Cel mai puţin a zăbovit şeful statului care a plecat imediat după ceremonia de depunere a florilor. În urma sa au rămas câţiva membri ai primului parlament al Moldovei. Aceştia au depus la rândul lor flori şi au cântat "Deşteaptă-te române" - primul imn al Republicii Moldova.

sâmbătă, 9 august 2008

Dorin Chirtoaca a împlinit 30 de ani

Primarul capitalei a împlinit astăzi 30 de ani.

Dorin Chirtoacă a fost felicitat de colegii de partid care i-au cântat "Mulţi ani trăiască" şi l-au ridicat cu scaunul de treizeci de ori. Mihai Ghimpu i-a dăruit câteva volume din Eminescu şi 500 de euro.


vineri, 4 iulie 2008

Pro tv chisinau: Incepe admiterea la studii in Romania

Incepand de sambata, absolventii de liceu din Moldova pot depune actele pentru admiterea la facultatile din Romania.

Spre deosebire de anii precedenti, candidatii nu vor trebui sa se deplaseze pentru asta in centrele universitare din statul vecin. Dosarele pot fi depuse la Consulatul Romaniei din Chisinau.

joi, 3 iulie 2008

Pro TV Chisinau: 504 ani de la moartea lui Stefan cel Mare

Functionari locali si scriitori au depus flori la monumentul din centrul capitalei.

In acelasi timp, seful statului a participat la o slujba oficiata cu acest prilej de catre Mitropolitul Vladimir la cetatea din Soroca. Evenimentul a fost marcat si la Balti.

miercuri, 2 iulie 2008

Unimedia.md Dorin Chirtoacă: „Ştefan cel Mare se află astăzi în UE, spre deosebire de noi care, din păcate, deocamdată suntem puţin în afara UE

Dorin Chirtoacă: Ştefan cel Mare se află astăzi în UE, spre deosebire de noi care, din păcate, deocamdată suntem puţin în afara UE"
Foto: www.info-prim.md

Reprezentanţii primăriei în frunte cu primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, şi câţiva scriitori au depus, în dimineaţa zilei de astăzi, flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu ocazia împlinirii a 504 ani de la moartea Voievodului. Evenimentul a început cu două cântece („La moartea lui Ştefan Vodă" şi „Când era să moară Ştefan") interpretate de ansamblul folcloric "Plăieşii" condus de Nicolae Gribincea. Au urmat apoi declaraţii ale oficialilor, scriitorilor, poeţilor. „Noi suntem cei care trebuie să preluăm sabia de la Ştefan cel Mare”, a fost de părere Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.

„Indiferent de poziţia pe care o ocupăm, sau convingerea politică pe care o avem, slavă Domnului, Ştefan cel Mare e omagiat de către toţi în RM şi aici nu există contradicţie. Ceea ce este un lucru pozitiv pentru noi este faptul că Ştefan cel Mare a construit o bună parte din istoria noastră. Sunt convins că anume cu ajutorul lui Ştefan cel Mare vom construi şi o bună parte din viitorul nostru, din viitorul nostru european, pentru că Ştefan cel Mare se află astăzi în UE, iar noi din păcate suntem puţin în afara UE. Cu gândul la el trebuie să facem ca şi sufletul lui să fie împăcat şi ca toate cetăţile sale să fie într-un singur hotar şi să nu fie despărţite de mai multe. Acesta a fost visul lui şi noi trebuie să-l ducem la bun sfârşit", a menţionat primarul capitalei, Dorin Chirtoacă.

La întrebarea de ce sunt atât de puţin funcţionari la eveniment, Dorin Chirtoacă a răspuns: "Dacă ar fi venit toţi functionarii ar fi paralizat activitatea administraţiei, este vorba despre şefii de subdiviziuni, viceprimari, pretori din locălităţile din componenţa municipiului şi persoane din aparatul primăriei, şefi de secţii. Acesta este formatul care de obicei merge la esemenea evenimente. Ar fi bine dacă până deseară şi ceilalţi demnitari ar face acest gest”, a mai adăugat edilul capitalei.

"Mari sunt şi rare aceste momente când o ţară mică ajunge la dimensiunea şi importanţa celor mai importante state ale Europei acelei vremi. Aşa era principatul românesc pe timpul lui Ştefan cel Mare. O ţară respectată, o ţară demnă, un neam care s-a înălţat din lanţul istoriei şi a lăsat urme neşterse în timp", a menţionat poetul Valeriu Matei prezent la manifestaţie.

Scriitorul Arcadie Suceveanu a menţionat că: „Ştefan cel Mare a devenit marele simbol tutelar al întregii românităţi, noi ar trebui să răzăluim de pe imaginea lui Ştefan cel Mare conotaţia de simbol al separatismului şi al moldovenismului primitiv şi să îi conferim adevărata conotaţie – cea de simbol al întregii românităţi."

UNIMEDIA menţionează că astăzi Uniunea Scriitorilor va lansa revista „Viaţa Basarabiei".

Sursa: UNIMEDIA

sâmbătă, 28 iunie 2008

protv.md: Doliu in fata Presedintiei - Mai multi membri ai Partidului Liberal au venit astazi in fata cladirii prezidentiale

Mai multi membri ai Partidului Liberal au venit astazi in fata cladirii prezidentiale cu drapele de care erau legate panglici negre.

Ei spun ca au comemorat astfel ocuparea Basarabiei de catre armatele sovietice. Detalii la Stirile Pro TV



unimedia: (foto, video) Liberalii au aprins câte o lumânare în faţa preşedinţiei în memoria victimelor regimului comunist

(foto, video) Liberalii au aprins câte o lumânare în faţa preşedinţiei în memoria victimelor regimului comunist
28 Iunie 2008, 12:33
Afişări: 774
Foto: UNIMEDIA

(UPDATE: 15.31) În dimineaţa zilei de astăzi, membrii Partidului Liberal au desfăşurat o activitate simbolică de protest în faţa Preşedinţiei Republicii Moldova, în cadrul căreia aceştia au aprins lumânări în memoria celor care au murit în urma ocupaţiei regimului comunist. Partidul Liberal califică „data de 28 iunie drept „Zi Neagră” pentru Basarabia care a fost ocupată şi anexată de catre URSS în perioada 28 iunie – 3 iulie 1940, având consecinţe tragice asupra cetăţenilor Republicii Moldova". UNIMEDIA a solicitat opinia liderilor PL şi a câţiva tineri referitor la evenimentul de azi.


Acţiunea a început cu un incident. Poliţia au ţinut să reamintească participanţilor ca să protesteze „în mod paşnic”, „fără de violenţă” şi „să nu fie organizate provocări”. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că este un nou abuz din partea poliţiei (vezi video mai jos).



Solicitat de UNIMEDIA, Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal, a declarat: „Cei care au condus Republica Moldova după declararea independenţei de mult timp trebuiau să construiască un monument în memoria celor care au avut de suferit în urma ocupaţiei din 1940. Din acest motiv am venit aici ca să-i reamintim preşedintelui că avem foarte mulţi bunei, fraţi, surori, care au murit în urma acestei ocupaţii a regimului comunist. Inclusiv, preşedintele Voronin are rude care au suferit în urma acestui regim de ocupaţie”.

„Autorităţile locale vor ridica în acest an, cel târziu anul viitor, un monument în faţa Gării de trenuri în memoria regimului comunist”, a mai adăugat Ghimpu.

Dorin Chirtoacă, vice-preşedintele Partidului Liberal, a subliniat că „lumânarea aprinsă este în memoria celor care au avut de suferit de pe urma regimului totalitar comunist. Aceste regim a organizat în Republica Moldova deportări şi represii. Milioane de oameni au fost închişi în închisori sau au fost duşi în Siberia, unde au rămas fără de masă şi fără de casă. Din cauza regimului comunist astăzi nu suntem în Uniunea Europeană. Este de datoria noastră să cinstim memoria celor care au avut de suferit”.



Corina Fusu, membru al Biroului Politic al PL, consideră că „ziua de 28 iunie este o zi tragică pentru basarabeni. Timp de 50 de ani s-a încercat spălarea memoriei cetăţenilor. Această lumânare aprinsă semnifică şi memoria, pentru că oamenii fără memorie, care nu îşi cunosc rădăcinile, sunt fără de viitor”.

Sergiu Boghean, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PL, a declarat pentru UNIMEDIA că „mesajul acţiunii este adresat, în primul, rând către tineret ca să ţină veşnic în memorie această zi, deoarece este o zi tragică pentru noi toţi. Am fost ocupaţi cu forţa de către Armata Sovietică, iar conducerea comunistă nu recunoaşte această zi drept una de ocupaţie şi nu a pus niciun monument. Trebuie să învăţăm ca să nu mai repetăm greşelile comise de către predecesorii noştri”.

UNIMEDIA a solicitat opinia mai multor participanţi la protest. Urmăriţi mai jos ce au declarat aceştia:



UNIMEDIA
vă invită să vedeţi mai jos o galerie foto de la eveniment:

























Sursa: UNIMEDIA

vineri, 27 iunie 2008

UNIMEDIA : SCANDAL. Mereuţă: PL corupe membrii partidului; Ghimpu: PUM este o matrioşcă comunistă

SCANDAL. Mereuţă: PL corupe membrii partidului; Ghimpu: PUM este o matrioşcă comunistă
27 Iunie 2008, 10:18
Foto: pum.md

Creşte tensiunea dintre Partidul Liberal şi Partidul Umanist, după ce 30 de membri ai Partidului Umanist au anunţat că părăsesc formaţiunea politică şi aderă la Partidul Liberal, deoarece liderii acesteia ar fi trădat interesele alegătorilor. În timp ce liderul PUM, Ion Mereuţă, lasă să se înţeleagă că Partidul Liberal corupe membrii partidului său, liderul PL, Mihai Ghimpu, declară că „PUM este o matrioşcă comunistă” şi că „membrii şi alegătorii acestui partid s-au dezamăgit”. Mai mult decât atât, în timp ce Mereuţă se desolidarizează de declaraţiile consilierului umanist Onişcenco şi cheamă toţi consilierii locali la unitate, Ghimpu susţine că este încă o încercare de a duce în eroare alegătorii şi că este prea târziu pentru astfel de declaraţii.

Solicitat de UNIMEDIA să comenteze situaţia celor 30 de membri ai PUM, Mihai Ghimpu, preşedintele PL, a declarat: „Sunt mult mai mulţi decât 30. Încă nu i-am anunţat public pe toţi. Există şi organizaţii locale de la alte partide, care vor să adere în întregime la PL. E vorba de persoane atât de la PPCD, PSD, PUM, cât şi de la alte partide politice. Oamenii sunt dezamăgiţi, deoarece liderii partidelor au avut în campanie programe europene, democratice, dar, în realitate, acum au o politică anti-naţională şi pro-comunistă. Partidul Liberal nu a deviat de la programul său, este consecvent şi alegătorii înţeleg acest lucru”.

La soliciarea UNIMEDIA, Partidul Umanist din Moldova (PUM) ne-a expediat la redacţie o declaraţie, în care formaţiunea „constată că în Republica Moldova are loc un fenomen specific – coruperea membrilor de partid şi a electoratului”, lăsând să se înţeleagă că de vină ar fi Partidul Liberal. „În asemenea condiţii este foarte dificil formarea electoratului doctrinar”, se mai precizează în declaraţia liderului PUM.

Referitor la cei 30 de membri ai Partidului Umanist, care au declarat că părăsesc formaţiunea şi aderă la Partidul Liberal, Ion Mereuţă susţină că „Teodor Mecearce, împreună cu rudele sale, a fost exclus din partid încă din decembrie 2007, deoarece nu se prezenta la şedinţe şi încălca disciplina în partid”.

Într-o altă declaraţie expediată presei, Partidul Umanist din Moldova (PUM) se arată „îngrijorat de situaţia deplorabilă creată în Consiliul Municipal Chişinău şi este convins că ea poate fi depăşită numai printr-un efort comun al tuturor consilierilor de orientare democratică. Concomitent, Partidul Umanist din Moldova informează că dl Oleg Oniscenco nu este membru al PUM şi nu a fost împuternicit să facă declaraţii din numele partidului, tentative asupra primarului general Dorin Chirtoacă şi a valorilor strămoşeşti ale neamului nostru. Partidul Umanist din Moldova se disolidarizează şi nu-şi asumă nici o responsabilitate faţă de comportamentul consilierului Oleg Oniscenco şi aduce la cunoştinţa cetăţenilor mun. Chişinău că dumnealui nu reprezintă opinia PUM. Declaraţiile consilierului Oleg Oniscenco sunt individuale şi nu au nimic comun cu obiectivele Partidului Umanist din Moldova”.

Referitor la declaraţia liderului PUM, Ion Mereuţă, de a consolida eforturile tuturor consilierilor de orientare democratică din consiliul municipal, Ghimpu consideră că este încă o încercare de a duce în eroare alegătorii. „Partidul Umanist a fost creat la indicaţia Partidului Comuniştilor, pentru a rupe din electoratul de dreapta. Acum e prea târziu pentru astfel de declaraţii. Ei au participat la distrugerea Coaliţiei Democrate din CMC. Astfel, PUM cum a apărut, aşa şi vă dispărea. E o „matrioşcă” comunistă.”

Amintim că azi, 27 iunie, UNIMEDIA a publicat o declaraţie a 30 de membri ai Partidului Umanist din oraşele Codru, Ialoveni şi Orhei, care învinuiesc formaţiunea de trădare a coaliţiei anti-comuniste din Consiliul Municipal Chişinău şi anunţă că părăsesc PUM în favoarea Partidului Liberal. „Ţinând cont de faptul că politica PUM afectează grav imaginea membrilor de partid oneşti, declarăm ieşirea noastră din partid”, mai susţin semnatarii declaraţiei. În acelaşi timp, foştii membri PUM, fac apel către toţi membrii partidului „să părăsească această formaţiune odioasă, anti-naţională, anti-democratică şi pro-comunistă”.



Sursa: UNIMEDIA

UNIMEDIA : Mâine, la orele 10.00, tinerii vor aprinde lumânări în faţa preşedinţiei în memoria victimelor ocupaţiei sovietice

Mâine, la orele 10.00, tinerii vor aprinde lumânări în faţa preşedinţiei în memoria victimelor ocupaţiei sovietice
27 Iunie 2008, 12:48
Foto: oradereligie.wordpress.com

Mâine, 28 iunie, la orele 10:00 fix, Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal va desfăşura o activitate simbolică de protest în faţa Preşedinţiei Republicii Moldova, în cadrul căreia un grup de tineri vor arde lumânări în memoria celor care au murit în urma ocupaţiei regimului comunist. Tinerii liberali califică „data de 28 iunie drept „Zi Neagră” pentru Basarabia care a fost ocupată şi anexată de catre URSS în perioada 28 iunie – 3 iulie 1940, având consecinţe tragice asupra poporului acestui pământ care se simt până şi în ziua de astăzi: geno şi etnocidul, deportările în masă, colectivizarea, foametea organizată, teroarea, etc.” Tinerii liberali îndeamnă toţi doritorii să vină mâine, 28 iunie, în faţa preşedinţiei pentru a aprinde câte o lumânare în memoria victimelor ocupaţiei sovietice.

„Totodată, fiind convinşi că tinerii duc memoria acelor timpuri tragice în continuitate Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal face apel către colegii din organizaţiile de tineret ale partidelor politice, organizaţiile nonguvernamentale de profil şi tineret în vederea solidarizării în această zi de doliu naţional, în condiţiile persistării la conducere a Partidului Comunist - succesorul de drept a PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice), şi aprinderii unei lumânări în memoria victimelor ocupaţiei sovietice”, se mai menţionează în declaraţia Organizaţiei de Tineret a PL.

Tinerii liberali îndeamnă toţi doritorii să vină mâine, 28 iunie, în faţa preşedinţiei pentru a aprinde câte o lumânare în memoria victimelor ocupaţiei sovietice.

Sursa: UNIMEDIA

joi, 26 iunie 2008

www.pl.md : DECLARAŢIA Preşedintelui PL, Mihai Ghimpu,din 26 iunie 2008, în cadrul Sedinţei Consiliului Municipal Chişinău

DECLARAŢIA Preşedintelui PL, Mihai Ghimpu,din 26 iunie 2008, în cadrul Sedinţei Consiliului Municipal Chişinău

mg1.jpg

Stimaţi colegi, stimaţi cetăţeni!

Vreau să-mi exprim regretul asupra faptului că la ora actuală în Republica Moldova mai este posibil să ocupi posturi în administraţie prin fraudă şi încălcare flagrantă a Legii. Lucru posibil doar într-un stat de sorginte totalitară, cu sprijnul total din partea Puterii Centrale.

Paradoxal este şi fapt că tocmai persoana care garantează legalitatea deciziilor CMC, secretarul CMC Valeriu Didencu, a contrasemnat decizia de demitere a subsemnatului şi decizia de alegere a lui Eduard Muşuc la postul de preşedinte al CMC. Astfel Didencu a legiferat multiplele ilegalităţi comise de gruparea PCRM, PPCD, PSD şi PUM la şedinţa din 6 iunie 2008. Aceste circumstanţe mă fac să nu-l recunosc pe Eduard Muşuc in calitate de preşedinte CMC. Verdictul, însă, rămâne să-l spună instanţa de judecată, pentru că voi ataca ambele decizii.

Mă întreb cu ce drept a contrarsemnat Didenco decizia de demitere a subsemnatului, sub semnatura consilierului Alexandru Roman, care în nici un caz nu poate fi recunoscut drept preşedinte al şedinţei din 6 iunie, pe care am deschis-o si am condus-o eu, Mihai Ghimpu. Conform art. 20, alineat 1, din legea APL deciziile sunt semnate de către preşedintele şedinţei şi contrasemnate de secretar.
Sunt de părere că Valeriu Didencu s-a discreditat in calitate de garant al Legii şi am tot dreptul să-i declar vot de neîncredere.

Conform art. 20, alineat 5, Legea APL deciziile CMC intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică prin publicare sau prin afişare în locuri publice.
Deci consider şedinţa de astăzi, convocată de Eduard Muşuc, ca fiind una ilegală.

Declar că nu voi face niciodată pe placul comuniştilor pentru a compromite Consiliul Municipal ca instituţie.
Consiliul Municipal trebuie să activeze fiindcă mii de cetăţeni aşteaptă de ani de zile soluţionarea problemelor atât personale cât şi cele ale municipiului în general.
Vreau să vă asigur că fracţiunea Partidului Liberal va acţiona în logica corectitudinii şi stimei faţă de cetăţeni şi nu vom organiza spectacole de prost gust cum o făceau Klimenco, Onişcenco, fracţiunea comuniştilor şi compania PSD.

Stimaţi consilieri, stimaţi cetăţeni, Timpul trece repede şi peste ani nu ai nevoie nici de funcţii şi nici de bani. Important este să te poţi uita în ochii oamenilor, să le dai „bună ziua” şi să ţi se răspundă.

Acesta este sensul vieţii.

Mihai Ghimpu, preşedinte PL,
26 iunie 2008, Chişinău

miercuri, 25 iunie 2008

Şcolarizarea cetăţenilor din Republica Moldova în învăţământul liceal şi superior de stat din România în anul şcolar/universitar 2008-2009




Şcolarizarea cetăţenilor din Republica Moldova în învăţământul liceal şi superior de stat din România în anul şcolar/universitar 2008-2009

Proiect de metodologie privind şcolarizarea cetăţenilor din Republica Moldova, a cetăţenilor de origine etnică română din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina şi Ungaria şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul de stat din România, începând cu anul şcolar / universitar 2008 - 2009

| descarcă

Calendarul concursului de admitere în învăţământul preuniversitar şi superior de stat din România a etnicilor români şi diaspora
| descarcă

Cerere de înscriere la concurs pentru studii liceale sau universitare în învăţământul de stat din România pentru tinerii din Moldova, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina, Ungaria şi diaspora (Anexa Nr.1A)
| descarcă

Fişa de înscriere în anul şcolar 2008-2009 petru tinerii din Rep. Moldova în învăţământul liceal de stat din România ((Anexa Nr.1B)
| descarcă

Lista domeniilor fundamentale de ştiinţă, artă, cultură şi a domeniilor pentru studii universitare de licenţă (anexa nr. 2)
| descarcă

Centrele de an pregătitor şi domeniile de studiu de licenţă începând cu anul de învăţământ 2008 / 2009 (anexa nr. 3)
| descarcă

Graficul activităţilor Comisiei M.A.E. - M.E.C.T. de preselecţie a candidaţilor (anexa nr. 4)
| descarcă

Numarul locurilor subventionate de stat in anul scolar/universitar 2008 - 2009 (anexa nr. 5)
| descarcă

Repartizarea locurilor cu bursă la studii universitare de licenţă pentru cetăţeni ai Rep. Moldova, absolvenţi de liceu în România (anexa nr. 6 A), respectiv pentru absolvenţii liceelor din Rep. Moldova (anexa nr. 6 B)
| descarcă Anexa 6A [pdf] sau Anexa 6B [pdf]

Repartizarea locurilor subvenţionate cu bursă/fară bursă la studii universitare de licenţă pentru etnicii români din ţari învecinate şi diaspora - pe universităţi şi domenii de studiu (anexa nr. 7) - anul univeristar 2008-2009
| descarcă Anexa 7 [pdf]



Sursa: http://www.edu.ro/index.php/articles/c368/


Pagini asemănătoare:

Admitere 2006 - 2007
Admitere 2007 - 2008