duminică, 30 noiembrie 2008

Chirtoacă face o baie de mulţime - comuniştii au antidot în 2009: Chirtoacă!

Chirtoacă o să învingă de unul singur comuniştii în 2009.
Chirtoacă e un fenomen.

Vice-preşedintele PL, Dorin Chirtoacă, primarul Chişinaului, este rugat de mulţimea din s. Băcioi să se urce pe scenă pentru a adresa un cuvânt de salut cu prilejul Hramului localităţii. Primarul din localitate (probabil e un comunist!) a închis microfonul.

Mulţimea scandează îndelung numele lui Dorin Chirtoacă şi cere să i se ofere microfonul oaspetelui de la Chişinău. La final, Chirtoacă este tras de pe scenă şi face o baie de mulţime :)




luni, 17 noiembrie 2008

Site dedicat Zilei Nationale a Romaniei, 1 Decembrie www.ziuanationala.ro

Am accesat de curand un site dedicat Zilei Nationale a Romaniei, www.ziuanationala.ro
Vi-l recomand cu caldura!

http://www.ziuanationala.ro/



ZiuaNationala.RO




vineri, 14 noiembrie 2008

Unirea de la 1 decembrie 1918 este considerat evenimentul principal al istoriei României

Unirea de la 1 decembrie 1918 este considerat evenimentul principal al istoriei României consfințind îndeplinirea dezideratului locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea țarilor române (în acest caz a Transilvaniei cu România după ce anterior, Moldova și Muntenia au creat România). Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.

Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Ea a fost Capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai neamului, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că avuseră curajul să ceară o viaţă mai bună pentru neamul lor.

Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăţi. Şedinţele preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufleţite. Discutându-se textul Rezoluţiei Unirii, redactat de Vasile Goldiş, unii susţineau ca Unirea să se facă pe baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adăugaseră şi delegaţii sosiţi din Bucovina şi Basarabia, susţineau unirea fără condiţii. Socialiştii, lucrând sub influenţa Budapestei, cereau republica şi-şi exprimau temerea de stările politice din vechiul Regat al României. În cele din urmă s-a stabilit o înţelegere, renunţându-se la toate părţile la punctele de vedere prea intransigente şi adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară o epocă de tranziţie, deoarece “nu se poate ca într-o singură zi, sau într-o singură oră, sau într-un moment dat, să punem la o parte o stare de lucruri veche şi să înfăptuim una nouă”. Deci, nu e vorba de a pune condiţii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziţie.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.

Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular, era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic şi instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucişau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite şi descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania.

Mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc.

În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, întrate mai dinainte în marea familie a statului român.

Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiş expune trecutul plin de suferinţe şi de glorie al naţiunii române de pretutindeni şi necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuieşte Unirea , iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.

Rezoluţia Unirii e citită de Vasile Goldiş: “Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”

Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte ca Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii române, şi în sfârşit exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei.



La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită.



Adaptare după:

http://ro.wikipedia.org/

marți, 11 noiembrie 2008

1 Întâi decembrie - Ziua Naţională a României

Ziua Naţională a României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

Întâi Decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

Semnificaţii istorice

La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională, proclama:

Rezoluţia Marii Adunări
  1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
  4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
  5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
  6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

joi, 6 noiembrie 2008

Pe data de 13 noiembrie se împlinesc 8 ani de la păşirea în nemurire a eminentului luptător pentru cauza naţională, Gheorghe Ghimpu

Pe data de 13 noiembrie se împlinesc 8 ani de la păşirea în nemurire a eminentului luptător pentru cauza naţională, Gheorghe Ghimpu.


Mai jos urmăriţi filmul documentar realizat cu ocazia împlinirii a 70 ani de la naştere (26 iulie 1937) a unei din cele mai ilustre personalităţi a neamului românesc şi simbol etern al Partidului Liberal, Gheorghe Ghimpu.

Poze de la Simpozionul dedicat împlinirii a 70 ani de la naşterea (26 iulie 2007) lui Gheorghe Ghimpu.

IMG_0007.jpg


Opera lui Gheorghe Ghimpu: "Conştiinţa Naţională a Românilor Moldoveni"

“Ne vom salva doar revenind la românism şi realizînd reîntregirea neamului românesc”

Gheorghe Ghimpu



www.pl.md

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

JurnalTV - Scrisori din casa de nebuni: Hora Unirii

Scrisori din casa de nebuni: Trăiască România Mare!

(video) Scrisori din casa de nebuni: Diversiunea ProTV la aniversarea PCRM

Remember Ion şi Doina Aldea - Teodorovici

Eminescu


Limba română



Două lacrimi gemene



Maluri de Prut


Doina si Ion Aldea Teodorovici - Indiferenta


Doina si Ion Aldea Teodorovici - Floare dulce de tei


Trei culori-Doina si Ion Aldea Teodorovici

PL salută recomandările Comisiei de la Veneţia şi OSCE privind necesitatea de a elimina limitările din legislaţia electorală a R.Moldova


PL salută recomandările Comisiei de la Veneţia şi OSCE privind necesitatea de a elimina limitările din legislaţia electorală a R.Moldova

Partidul Liberal salută recomandările Comisiei de la Veneţia şi OSCE privind necesitatea de a elimina limitările din legislaţia electorală a R.Moldova, impuse de guvernarea comunistă, şi îşi exprimă gratitudinea faţă de aceste importante instituţii europene pentru faptul că au răspuns astfel solicitărilor repetate ale partidelor de opoziţie de a cere conducerii R.Moldova să elimine reglementările antidemocratice din Codul Electoral.

Reamintim că Partidul Liberal a condamnat în repetate rânduri restricţiile operate de majoritatea comunistă din Parlament în Codul Electoral, referitoare la interzicerea blocurilor electorale, majorarea pragului electoral până la 6%, precum şi interzicerea dublei cetăţenii pentru funcţionarii publici, inclusiv viitorii parlamentari, considerându-le drept reglementări ce încalcă drepturile cetăţenilor, Constituţia R.Moldova, Convenţiile internaţionale în materie, la care R.Moldova este Parte, şi cerând eliminarea lor. În condiţiile în care guvernarea comunistă a refuzat cu ostentaţie să se conformeze acestor cereri legitime, PL a solicitat ajutorul instituţiilor europene pentru o intervenţie mai energică a Uniunii Europene în ameliorarea climatului preelectoral din R.Moldova. Toate aceste demersuri, conjugate şi cu eforturile altor partide politice din opoziţie, capătă astăzi sprijinul deplin al Comisiei de la Veneţia şi OSCE. În raportul făcut public la 23 octombrie 2008 aceste instituţii europene relevă că limitările electorale sus-menţionate contravin art. 38 al Constituţiei R.Moldova, Codului de bune practici în materie electorală şi altor Convenţii internaţionale la care R.Moldova este Parte.

Raportul apreciază că pragul electoral de 6% “este destul de mare, ceea ce va duce la pierderea voturilor partidelor mai mici”; că restricţiile electorale impuse pentru cetăţenii cu dubla cetăţenie „contravin art. 38, al. 3 al Constituţiei R.Moldova, care prevede că dreptul de a candida este garantat tuturor cetăţenilor”, Codului de bune practici în materie electorală şi Convenţiei Europene privind naţionalitatea, ratificată de R.Moldova în 1999, ("cetăţenii unui stat Parte care au o altă naţionalitate trebuie să se bucure, pe teritoriul statului Parte în care locuiesc, de aceleaşi drepturi şi responsabilităţi ca cetăţenii statului Parte respectiv") şi Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, art. 3 din Primul Protocol şi art. 14 din Convenţie.

Comisia de la Veneţia şi OSCE apreciază în concluziile raportului că eliminarea restricţiilor din Codul Electoral al R.Moldova constituie „chestiuni de prioritate” şi recomandă autorităţilor R.Moldova „să pună în aplicare toate aceste recomandări înainte de alegerile parlamentare din 2009”.

Partidul Liberal cere Parlamentului să readucă legislaţia electorală a R.Moldova în conformitate cu Constituţia şi cu Convenţiile europene la care aceasta este Parte şi să adopte în regim de urgenţă modificările privitoare la permiterea blocurilor electorale, la reducerea pragului electoral şi la agrearea dublei cetăţenii pentru funcţionarii publici şi viitorii membri ai Parlamentului.


31 octombrie 2008 Departamentul de Comunicare al PL


www.pl.md


ProTV: Corespondentul Radio România nu poate primi acreditare de la Ministerul de Externe

Cristina Dumitrescu se înscrie în lista ziariştilor care lucrează pentru media româneşti şi care fie primesc cu greu acreditare, fie nu primesc deloc.

Ministrul de Externe afirmă, însă, că nu a refuzat acreditarea jurnalistei de la Radio România, şi precizează că solicitarea acesteia încă se examinează. Subiectul a ajuns şi în Parlament.