Exclusiv Roncea.ro: Ucraina vs Romania si problema Bugeacului, a Basarabiei “taiate” de la Basarabia. Prof Dr Traian Valentin Poncea

---

Problema Bugeacului

Sub numele de Bugeac este desemnat, îndeobşte, ţinutul din nordul Deltei, aflat între vărsarea Prutului şi limanul Nistrului.

Acest teritoriu, numit şi „părţile tătărăşti“, înainte de a intra sub autoritatea domnilor Moldovei, s-a aflat o perioadã de timp sub dominaţia nominală a Hoardei de Aur, iar după declinul hanilor de la Serai, a fost stăpânit timp de peste o jumătate de secol de domnitorii munteni din familia Basarabilor, coborâtori ai lui Basarab I – de unde şi numirea, mai târzie, de „Basarabia“, denumire care s-a extins, prin „bunăvoinţa“ interesată a autorităţilor ţariste, asupra întregii Moldove răsăritene, înglobată forţat la Imperiul Ţarist prin Pacea de la Bucureşti din 16/28 mai 1812.

El mai este cunoscut şi sub numele de „Ţinutul Bugeacului“, termen ce provine din turco-tătară şi desemnează regiunea de stepă brăzdată de văi cu versanţi povârniţi, lipsită de ape curgătoare, din nordul Deltei.

Conform părerii altor cercetători, originea cuvântului Bugeac ar fi cumană: «Bucgac» («bucigac») = unghi («angulus»). La bulgari, sudul Basarabiei purta denumirea de «Onglu», adică «unghi», iar la unguri «Atelcuz».

Indiferent de originea termenului, ţinutul desemnat a fost anexat de Soliman Magnificul în uma campaniei din vara anului 1538 (îndreptată împotriva domnitorului Petru Rareş) şi transformat, pentru 274 de ani (împreună cu cetatea Tighina (Bender) şi zona adiacentã), în provincie otomană: raiaua Tighinei (a Benderului, în turco-tãtarã).

Prin Pacea ruso-otomanã de la Bucureşti (16 mai 1812), Moldova de răsărit – parte componentă a principatului moldav, împreună cu raialele Hotinului şi Benderului (Tighinei), ultimele două, posesiuni otomane, au intrat în componenţa Imperiului Ţarist, sub denumirea generică de Basarabia.

În urma războiului Crimeei, prin Tratatul de Pace care a pus capãt acestei conflagraţii europene (18/30 martie 1856), Principatele Române ale Moldovei şi Ţării Româneşti au fost scoase de sub protectoratul rusesc, rămânând, pe mai departe, sub suzeranitate otomană, dar cu frontierele garantate de marile puteri: Franţa, Anglia, Austria, Rusia, Turcia, Prusia şi Regatul Sardiniei (mai târziu, al Italiei). Totodată, Tratatul de la Paris a stabilit retrocedarea, către Principatul Moldovei, a judeţelor Cahul, Ismail şi Bolgrad (Cetatea Albã), adică cea mai mare parte a fostului Bugeac. În felul acesta, pentru 22 de ani, prin voinţa areopagului european, Imperiu Ţarist a fost îndepărtat de la Gurile Dunării.

Congresul european de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), convocat în vederea revizuirii Tratatului de Pace de la San Stefano, a recunoscut independenţa României şi drepturile acesteia asupra Dobrogei, dar a statuat reîncorporarea celor trei judeţe basarabene (Cahul, Ismail şi Bolgrad) la Imperiul Ţarist. În felul acesta, Marile Puteri dãdeau satisfacţie diplomaţiei ţariste, care nu putea să renunţe la Gurile Dunării, cele trei judeţe fiind „schimbate“ forţat de către autoritãţile de la Sankt-Petersburg cu Dobrogea, străvechi pãmânt românesc dintre Dunăre şi Mare. Aparent, schimbul era favorabil României deoarece Dobrogea, ca suprafaţă şi resurse ale solului şi subsolului, era net superioară celor trei judeţe sud-basarabene. Maniera în care s-a făcut „schimbul“ („diktat“ al areopagului european – de fapt, al lui Otto von Bismark – la cererea expresă a Sankt-Petersburgului) a deranjat profund autorităţile de la Bucureşti (îndeosebi pe marii boieri moldavi care deţineau întinse proprietăţi funciare în Bugeac), inducând, totodată, un puternic curent de opinie anti-rus în rândul opiniei publice româneşti. Astfel, noul stat român a fost obligat să împartă stăpânirea Gurilor Dunării cu Imperiul Ţarist.

În anii care au urmat, autorităţile ţariste au accelerat procesul de deznaţionalizare a românilor, prin deportări în Siberia, rusificarea numelor şi îndeosebi, prin colonizări de ruşi sau elemente alogene, dar rusofone (ruşi, ucraineni, germani, baltici, evrei etc.).

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât, cu majoritate de voturi, Unirea întregii Basarabii cu România, deci implicit, şi a Bugeacului. Timp de 22 de ani, acest ţinut s-a aflat sub administraţie românească.

Rusia sovietică nu a renunţat însă la ideea reocupării Basarabiei, şi îndeosebi a Gurilor Dunării. Pregătirea reanexării spaţiului pruto-nistrean a fost marcată de diversiunea iniţiată şi desfăşurată în septembrie 1924 de Comintern (în care un rol important l-au avut serviciile speciale sovietice, îndeosebi C.E.K.A.), cu ajutorul unor bande înarmate care, sub pretextul eliberării popoarelor din această provincie de sub „jugul boierilor şi ciocoilor români“, au încercat să declanşeze o răscoală armată a populaţiei alogene rusofone. Diversiunea, soldată cu morţi şi răniţi în rândul grănicerilor, poliţiştilor şi jandarmilor români, dar şi al populaţiei şi reprezentanţilor autorităţilor civile, s-a manifestat cu violenţă îndeosebi în Bugeac, mai precis în localitatea Tatar-Bunar şi împrejurimi. Ea a fost contracarată rapid de către autorităţile române, prin folosirea forţei armate.

După cum este ştiut, în urma ultimatum-urilor din 26-27 iunie 1940 şi a agresiunii militare a Armatei Roşii, atât Moldova dintre Prut şi Nistru (Basarabia propriu-zisă), cu o suprafaţă de 44.500 kilometri pătraţi şi o populaţie de 3.200.000 de locuitori, cât şi Bucovina de Nord, având o suprafaţă de 6.000 kilometri pătraţi şi 500.000 de locuitori au fost înglobate în Uniunea Sovietică. Prin acest rapt teritorial, şi sudul Basarabiei (adicã Bugeacul) a fost anexat, manu militari, la U.R.S.S.

La 4 noiembrie 1940, printr-un decret al Sovietului Suprem al U.R.S.S., partea de sud a Basarabiei (Bugeacul, cu plasele Reni, Bolgrad şi Ismail), a fost inclusă în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Au fost alipite astfel la Ucraina, în afară de partea de nord a Bucovinei, raioanele Codâma, Balta şi Pesciana din fosta R.S.S. Moldovenească (situate în stânga Nistrului), judeţele Hotin şi Cetatea Albă (Akkerman), la care se adăuga şi plasa Chilia a judeţului Ismail din Basarabia.

Prin aceste cesiuni teritoriale, nou creata R. S. S. Moldovenească nu mai avea acces la Gurile Dunării şi nici nu mai beneficia de ieşirea la Marea Neagră.

În acel moment, în teritoriile cedate Ucrainei, situaţia etnică se prezenta în felul următor:

• în judeţul Cetatea Albă (Akkerman): români moldoveni – 18%, ucraineni – 20%;
• în judeţul Hotin: români moldoveni – 35%, ucraineni – 41,6%;
• în judeţul Ismail: români moldoveni – 31%, ucraineni – 4,7%.

Agresiunea militară sovietică a determinat România să se alăture Germaniei hitleriste şi a obligat autorităţile politico-militare româneşti să participe la campania militară împotriva Uniunii Sovietice, declanşată în data de 22 iunie 1941. Până la 26 iulie 1941, armatele române şi germane au reuşit să elibereze Basarabia şi Bucovina de Nord, care au reintrat, astfel, în componenţa statului român.

În urma înfrângerilor suferite pe frontul de răsărit şi a reocupării Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către armatele sovietice, imediat dupã 23 august 1944 aceste teritorii au reintrat, de facto, în componenţa Uniunii Sovietice. De fapt, Bucovina de Nord, ţinuturile Herţa şi Hotin, împreună cu partea de sud a Basarabiei (plasele Reni, Bolgrad şi Ismail), au fost trecute sub jurisdicţia R.S.S. Ucrainene în baza mai vechiului decret al Sovietului Suprem al U.R.S.S., din 4 noiembrie 1940.

Situaţia a fost recunoscută, de jure, de către anglo-americani şi de francezi şi stipulată în Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947, care a consfiinţit astfel raptul teritorial sovietic din vara anului 1940.

După disoluţia U.R.S.S. din 1991, noul stat independent Ucraina a rămas beneficiara Pactului Ribbentrop-Molotov, stare de fapt recunoscută, de iure, şi de România prin Tratatul bilateral româno-ucrainean, semnat la Neptun la 2 iunie 1997 în urma cererii expresă a Comunităţii Europene, ca o condiţie sine–qua-non a admiterii ţării noastre atât în N.A.T.O. cât şi în Uniunea Europeană.

Prof.univ.dr.Traian-Valentin PONCEA

Extras din REPERE ISTORICO-GEOGRAFICE PRIVIND BUCOVINA, ŢINUTURILE HERŢA ŞI HOTIN, BUGEACUL ŞI INSULA ŞERPILOR, lucrare in curs de aparitie.

Sursa: http://roncea.ro/2010/03/18/exclusiv-roncea-ro-ucraina-vs-romania-si-problema-bugeacului-a-basarabiei-taiate-de-la-basarabia-prof-dr-traian-valentin-poncea/

o fac la comanda Rusiei!

Potrivit rapoartelor europene, în 2008, la nivelul întregii Uniuni Europene 696.000 de persoane au devenit cetăţeni ai unui stat membru. Cele mai multe cereri de acordare a cetăţeniei le-a aprobat Franța (137.000), urmată fiind de Regatul Unit (129.000) şi Germania (94.000). Așadar, Germania este pe locul 3 la acest capitol și nu România!
Și, atenție – cei mai mulţi străini care au primit cetățenie europeană au provenit din Africa, dar nu din Republica Moldova!
Cum îşi permit ziariştii din Germania, Marea Britanie şi Italia să facă atâta caz pe seama cetăţeniei acordate moldonvenilor?

Păi simplu, o fac la comanda Rusiei!

Romania, biciul NATO?

preluare din: http://cristiannegrea.blogspot.com/

Romania, biciul NATO?

Germania cu zaharelul, Romania cu biciul

Interesant si ciudat acest tandem, Romania - Germania, vis a vis de Rusia. Cred ca si eficace.
Aduce aminte, cumva, de al II-lea razboi mondial, cand Germania si Rusia au incheiat tratatul de neagresiune Ribentrop - Molotov, dupa care Romania a atacat URSS-ul, pentru recuperarea pamanturilor pierdute.
Acum o luna, Germania a semnat cu Rusia un memorandum pentru crearea unei comisii comune UE - Rusia, care sa rezolve problemele de securitate, pe primul loc fiind mentionat expres conflictul inghetat din Transnistria.
Imediat a doua zi, Romania a facut publica Strategia Nationala de Securitate. Aceasta mentioneaza ca integrarea europeana a republicii Moldova este o prioritate a Romaniei, ca trupele din Transnistria reprezinta o amenintare la securitatea sa nationala, si ca isi rezerva dreptul de a administra lovituri militare preventive, singura sau cu aliatii, daca se considera amenintata.
La surt timp, Germania a promis Rusiei ca va sustine in UE noul sistem de securitate propus de Medvedev, daca Rusia isi va retrage trupele militare din Transnistria.
Concomitent, presedintele SUA a cerut Rusiei fara echivoc retragerea neconditionata a trupelor din Georgia.
In replica, Romania a anuntat, si prin vocea presedintelui, si prin cea a ministrului de externe, ca nu este de acord cu noua viziune de securitate europeana propusa de Medvedev.
Recent, la Ekaterinburg, Doamna Merkel a promis Rusiei ridicarea vizelor pentru circulatie in Europa, daca Rusia isi retrage trupele din Transnistria.
Concomitent, Hilary Clinton, aflata in Georgia, a cerut din nou Rusiei sa-si retraga trupele din Georgia.
Romania inca nu a dat replica.

Interesant si ciudat este faptul ca nici oficialii din Rusia, nici presa, nu au comentat Strategia Nationala de Aparare a Romaniei. Nu au comentat nici propunerile doamnei Angela Merkel. Se pare ca strategii si diplomatii Rusiei incep sa chiar aiba de lucru. Pentru ca se contureaza, mai mult sau mai putin evident, o noua Axa: Bucuresti - Berlin - Washington. Care, pentru inceput, se concentreaza pe eliberarea Transnistriei si integrarea europeana a Moldovei de dincolo de Prut si de Nistru.

Cred ca trecerea Ucrainei in bratele larg deschise ale Rusiei incepe sa-si arate efectele. Este clar ca acest lucru a schimbat exagerat harta geopolitica si geostrategica in favoarea Rusiei, iar SUA, UE (prin Germania), NATO (prin Romania) au trecut la contra masuri. Si daca Rusia incepe sa taca, e dovada ca incepe sa se teama, ca a sarit peste cal. Cand Romania a declarat razboi URSS-ului in 1941, rusii au ras, la inceput. Acum tac. Sa fie oare mai intelepti? E prea scurt timpul. Dar suficient ca sa-si dea seama ca ademenirea Ucrainei a avut singurul rezultat firesc in regiune: Romania incepe sa "zburde" la Marea Neagra. Si toata lumea stie ca Romania are ceva in spate daca isi schimba atat de incisiv doctrina de aparare. Si apoi, e si firesc Rusia sa "cedeze" Moldova macar, in schimbul Ucrainei.
Cu toata bucuria mea de roman pentru noua postura a Tarii, nu pot reprima o umbra de tristete pentru Ucraina: ce putea sa fie, si ce a ajuns. Dintr-un potential lider la Marea Neagra, un apendice al Rusiei. Si, in curand, va ajunge o ingusta fasie tampon, "cordon sanitar" intre Rusia si NATO, fenomen intrezarit deja de politologii ucraineni. ”Washington si-a exprimat intentia de a desfasura pe teritoriul Romaniei elemente ale scutului american antiracheta. La randul ei, Rusia nu a renuntat la planurile sale de formare a propriului coridor de securitate in regiune”, a confirmat Vitali Kulik.

Romania a inceput sa actioneze in privinta Ucrainei dupa principiile unui "razboi economic de gherila", afirma Nezavisimaia Gazeta.
Romania a inceput sa-si regleze debitele pe canalele interioare din Delta Dunarii, Ucraina se plange la UE ca scade adancimea pe canalul Bastroe!
La recentele inundatii, Romania a corectat in asa fel nivelul apei incat, prin distrugerea digurilor romanesti, Dunarea s-a revarsat pe teritoriile ucrainene, colmatand canalul ucrainean de navigatie, sustine Ministerul ucrainean pentru situatii de urgenta.
"Nimic nu este intamplator. Romania loveste din toate directiile: cu o saptamana in urma romanii au blocat, practic, punctul de trecere auto Porubnoe-Siret spre Bucovina. Au introdus obligativitatea verificarii tuturor masinilor cu ajutorul noilor aparate cu roentgen", au declarat pentru Nezavisimaia Gazeta surse oficiale de la Kiev.

Romania vrea sa includa insula Maikan, care datorita schimbarii configuratiei bratului Chilia a trecut de partea romaneasca fata de firul apei, considerat linie de granita conform legislatiei internationale. Ca urmare, Ucraina se plange ca daca Romania le va lua insula, le va lua si Bucovina de Nord, si Basarabia de Sud. Politologii se mai linistesc putin, argumentand ca totusi nu se va ajunge la o confruntare militara! Dar ca, totusi, Romania este greu de combatut, fiind foarte activa in UE si avand o sustinere foarte puternica de la Washington, e convins expertul ucrainean Vitali Kulik, directorul Centrului de studiere a problemelor societatii civile. UE se distanteaza, Rusia prefera sa ramana simplu observator, iar Ucraina (si Moldova) ramane singura in fata Romaniei, cred analistii ucraineni.
Si totusi, ucrainenii parca isi merita soarta ...

Un scurt amendament la al II-le razboi mondial. A fost uluitoare viteza cu care armata germana a infrant rezistenta armatei ruse in inaintarea sa catre Est, la inceputul razboiului. Multi explica prin performanta ridicata a "masinii de razboi" germane. Foarte putini stiu ca aceasta s-a datorat si faptului ca Marea Armata Rosie era asezata in dispozitiv ofensiv, si nu in dispozitiv defensiv!!! Pur si simplu, Stalin se pregatea sa invadeze Europa, iar Hitler i-a luat-o inainte.

In 2007, pentru a incerca sa dezamorseze tensiunile in relatiile cu Moscova, care era suparata foc de amplasarea de baze militare americane in Romania,Teodor Melescanu, ministrul apararii de atunci, a propus Rusiei organizarea de manevre militare comune. Iata si raspunsul Rusiei, prin generalul Vladimir Samanov, consilier al ministrului rus al apararii: „Ministrul roman al Apararii este, probabil, necunoscator al istoriei, daca face astfel de propuneri. Merita reamintit ca, in urma deciziei conducerii sovietice, in perioada interbelica armata noastra a participat la manevre militare comune cu Germania fascista. Toate acestea s-au sfarsit, dupa cum bine se stie, prin atacul perfid al Germaniei impotriva Uniunii Sovietice."
Cine se frige cu ciorba, sufla si in iaurt.


In acest context, s-a produs un eveniment semnalat nu indeajuns: domnul Mihai Ghimpu, presedintele interimar al republicii Moldova, l-a numit consilier prezidential pe teme de integrare europeana pe sociologul si analistul nostru, Dan Dungaciu. Cu siguranta domnul Dan Dungaciu a primit multe felicitari, si-l felicit si cu aceasta ocazie. Dar cu siguranta ca domnul Mihai Ghimpu nu a primit suficiente felicitari, pentru ca a dovedit, din nou, clarviziune si curaj, prin aceasta numire.
Clarviziune pentru ca Dan Dungaciu este asemenea unui supercalculator folosit de institutele meteorologice globale, indispensabil pentru prognoza cat mai precisa si mai lunga a vremii. Iar Dan Dungaciu este expert pe "vremea" geopolitica de la Lisabona pana la Vladivostok.
Curaj pentru ca domnul Dan Dungaciu stie ca cea mai sigura si mai rapida cale de integrare europeana a republicii Moldova este unirea cu Romania. Pentru ca Dan Dungaciu este unionist. Dar nu unionist de genul "trebuie sa ne ajutam fratii de peste Prut", ci de genul "studiat"! Caci domnul Dan Dungaciu asta stie sa faca cel mai bine, sa studieze. Si a studiat si analizat istoria, sociologia, geopolitica si geostrategia fenomenului, si a ajuns la urmatoarea concluzie: unirea este pur si simplu un fenomen natural, o curgere normala a istoriei, care poate fi demonstrata stiintific. Si nu poate fi oprita, asa cum nu poate fi oprita nasterea unui copil, atunci cand i-a sosit vremea. Cel mult, intarziata putin.
Si o precizare: domnul Dan Dungaciu nu glumeste cand e vorba de Adevar.

Pur si simplu, de crezut sau de necrezut, incepe sa renasca si sa reinvie constiinta nationala a romanilor din jurul Romaniei, izolati in ultimele sute de ani. Si acestia incep sa se intalneasca, si vor sa se cunoasca, si vor sa fie impreuna. Ca sa nu mai indrazneasca nici un invadator sa-i mai calce.
Iar aceasta reinviere a constiintei nationale se suprapune cu schimbarile geopolitice si geostrategice din regiunea Marii Negre, vezi Rusia, Ucraina, Turcia, care necesita reorientarea arhitecturii de securitate a UE, NATO si SUA, care au nevoie in final de o Romanie mult mai puternica in regiune. Cu alte cuvinte, tot raul spre bine.


Multe felicitari, Domnule Mihai Ghimpu!

Virgiliu Culiceanu, inginer
Sursa: http://cristiannegrea.blogspot.com/

Sovieticii îngropau oamenii de vii

Eram mic şi-mi amintesc ca prin vis sosirea în sat a trupelor armate sovietice. Mi s-au întipărit în memorie doar două imagini: trecerea tancurilor sovietice pe lângă casa părintească din satul Răzeni şi uimirea din ochii părinţilor mei.

În 1941, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, eu încă nu împlinisem opt ani. La 13 iulie 1941, tata m-a urcat în căruţă şi am pornit la cosit grâu. Pe drum ne-am întâlnit cu câţiva ostaşi ai Armatei Române. Ei ne-au întrebat dacă în sat sunt ostaşi sovietici. Mai târziu am aflat de la părinţi că, în noaptea de 12 spre 13 iulie 1941, la ,,selsovet” au fost chemaţi mai mulţi săteni. Nu era de mirare, căci, odată cu intrarea Armatei Sovietice în Basarabia, aproape în fiecare seară cineva era chemat la „selsovet”.
Continuare: http://www.timpul.md/articol/sovieticii-ingropau-oamenii-de-vii-13358.html

catalincornea.ro : exportul valorilor românești către Republica Moldova – cazul Dan Dungaciu

Intr-o intervenție pentru Radio Vocea Basarabiei („<> de ieri şi birocratul român de azi”), profesorul și sociologul bucureștean Dan Dungaciu analiza în primăvara acestui an atât clișeele sovietice (moldoveniste) despre administrația românească interbelică din Basarabia dar și realitățile sau neajunsurile obiective ale acestei administrații.

Astfel, Dungaciu afirma:

„Compatibilizarea instituţională a fost problema cea mai dură cu care s-a confruntat administraţia românească atunci. Funcţionarii treceau greu Prutul, iar cei din Basarabia, urmaşii vechiului regim, boicotau masiv iniţiativele Bucureştiului şi refuzau să vorbească altă limbă decât rusa. În aceste condiţii, trei sunt tipurile de „administratori” care ajung în Basarabia după 1918: apostolii, aventurierii şi pedepsiţii.” (Caracterizarea completă a celor tipuri o puteti citi/asculta la urmatorul link: http://www.voceabasarabiei.net/index.php/stiri/editorial/7388-audio-dan-dungaciu-jandarmul-roman-de-ieri-i-birocratul-roman-de-azi)

Este limpede că, pe lângă măsurile bune care au fost luate de administrația românească din Basarabia în perioada interbelică, avem și multe exemple opuse, exemple care au fost folosite ca arme în lupta cu românismul de către moldoveniști/sovietici…

În acest context, Dungaciu atrăgea atenția că astăzi, România este în pericol de a i se pune o nouă etichetă, aceea a ”funcționarului birocrat”, etichetă care să folosească în continuare moldoveniștilor…

Argumentul a fost ușor atins și de către ministrul de externe român Baconschi, care spunea înaintea numirii noului ambasador al României la Chișinau că acesta „trebuie să aibă o avengură intelectuală, întrucât elitele de la Chişinău sunt sensibile la această dimensiune”.

„Anvergura intelectuală” invocată de Baconschi ar trebui tradusă prin faptul că România trebuie să folosească în relația cu Republica Moldova oameni de o valoare deosebită, oameni care să proiecteze cetățenilor moldoveni o imagine consitentă, respect și dorința de ajuta cât mai mult cetățeanul moldovean.

Aceste puncte de vedere sunt cu atât mai semnificative dacă avem în vedere lipsa de coerență din intervențiile publice de la București în ceea ce privește Chișinăul.

În noiembrie 2009 în timpul unei vizite la București prim ministrul Vlad Filat (care a declarat că este de naționalitate română și vorbește limba română) este întrebat despre situația din Republica Moldova la o televiziune de la București de o domnișoară realizatoare TV care nu a aflat încă faptul că nu există un ”popor moldovean”… Așadar domnișorica TV folosește fără nici o reținere expresia ”poporul moldovean”.

Premierul Filat, evident jenat de prostia tinerei jurnaliste de la București, însă de o eleganță remarcabilă, trece peste acest eveniment și se concentrează pe a răspunde concret la întrebările adresate…

Gafa tinerei jurnaliste nu este însă singulară în peisajul public din România, în aceeași situație fiind și alte figuri publice de la București: europarlamentari, miniștri, președinți de Senat etc. Aceste gafe nu au rămas fără ecou la Chișinău, presa de limba română sancționându-le, iar cea rusească aplaudând frenetic…

Criza morală a societății românești, criza identitară, au scos în mod inevitabil în prim plan personaje care, în diverse contexte, pe relația cu Chișinăul, se comportă ridicol, contrar bunului simț și intereselor naționale.

În acest context, îngrijorarea d-lui Dungaciu vis a vis de potențialul mit al ”birocratului român” sau afirmația d-lui Baconschi în legătură cu „anvengura intelectuală a celor care trebuie să asigure relația cu Chişinăul” sunt preocupări legitime.

România trebuie să aibă în relația cu Basarabia oameni valoroși!

Iar pentru a mi se confirma această constatare, am avut zilele acestea plăcuta surpriză să constat că acest export de valori al României către Republica Moldova îl are în prim plan chiar pe sociologul Dan Dungaciu. Astfel, acesta a devenit decurând cetățean al Republicii Moldova și Consilier pe probleme de integrare europeană al președintelui Mihai Ghimpu.

Pe lângă surpriza pe care a provocat-o pentru foarte mulți, dl. Dungaciu reprezintă un model care poate fi replicat în viitor de către alți români valoroși, atașați cauzei integrării europene a Basarabiei.

Iar România, la nivel oficial, trebuie să folosească în relația cu Republica Moldova oameni de cea mai bună calitate, oameni care să imprime acea necesară dinamică pozitivă a relațiilor dintre cele două maluri ale Prutului.
Felicitări d-le Dungaciu, felicitări d-le Ghimpu!

Sursa: http://catalincornea.ro/2010/07/20/exportul-valorilor-romane%C8%99ti-catre-republica-moldova-%E2%80%93-cazul-dan-dungaciu/

cojocari.ro : Păzea, vine Dungaciu!

Acest domn este profesor la Universitatea din Bucureşti, sociolog şi editorialist al ziarului Timpul. Citesc cu mare interes articolele publicate. De fiecare m-am prins la gândul: “Cât mult contează să fii sociolog!” Are nişte argumente aproape imbatabile. Doar un alt sociolog ar putea să-i combată ideile. De altfel, ştim cu toţii: există adevăr, există minciună şi există statistică. Un prieten îmi spunea: am un master în sociologie, dă-mi orice fel de statistică şi ţi-o întorc în orice fel doreşti. Deci, domnul Ghimpu a câştigat mult trăgându-l de partea sa pe Dan Dungaciu. Poate să-l arunce în orice bătălie politică, în orice dezbatere şi fiţi sigur “inamicul” va avea o viaţă extrem de grea. Este dificil să-l baţi pe Dungaciu la argumentaţie. Tare greu. De aceea am zis: păzea, vine Dungaciu! Le-am zis păzea politicienilor noştri moldoveni care abia se pot exprima, darămite să expună un text argumentat.

Totuşi, sunt câteva nuanţe extrem de curioase. Oare va mai publica Dan Dungaciu într-un ziar destul de pro PLDM? Oare cum vor reacţiona moldovenii, sociologic vorbind, atunci când vor şti că în spatele unor decizii PL se află un român? Oare va deveni Dan Dungaciu deputat în Republica Moldova? Oare se va muta Dan Dungaciu cu totul la Chişinău?

Dan Dungaciu nu este o vedetă rock sau pop. Dan Dungaciu nu este o fată despuiată care a pozat în playboy spre deliciul soferilor de TIR. Dan Dungaciu nu este nici măcar un mare bogătan care a făcut averi din exploatările petrolifere din Nigeria. Aşadar, s-ar putea ca mulţi dintre voi să nu ştie de existenţa unei astfel de persoane. Totuşi, TREBUIE să ştiţi! Căci dacă sunteţi moldovean, omul ar putea schimba ceva în viaţa voastră. De ce? Simplu, de curând, acest cetăţean român, care a primit şi cetăţenie moldovenească a ajuns consilier personal al preşedintelui Ghimpu.
Sursa: http://cojocari.ro/2010/07/pazea-vine-dungaciu/

Timpul.md : Dan Dungaciu, editorialistul de la TIMPUL, a devenit consilier prezidenţial

• Subiecte asemanatoare
• Vlad Filat vine la Federaţia de Fotbal
• Silvio Berlusconi donează un milion de euro unei de catedre din Milano
• ITALIA: o moldoveancă dorea să fie milionară, dar a ajuns după gratii
• GUVERNUL: insistă ca judecătoriile economice să fie lichidate
• URGENŢA: în accident de circulaţie

Cunoscutul sociolog, profesor bucureştean Dan Dungaciu a devenit cetăţean al R. Moldova şi consilier al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integrării europene a R. Moldova. Dan Dungaciu e cunoscut şi ca un analist politic şi publicist de forţă. De mai mulţi ani Dan Dungaciu este editorialist la cotidianul naţional TIMPUL de dimineaţă.

Dan Dungaciu s-a născut la 3 octombrie 1968, la Târgu Mureş. Este distins cu premiul Universităţii din Istanbul pentru Ştiinţe sociale şi cu Premiul pentru sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române. A urmat stagii de pregătire la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie şi Grecia. A publicat numeroase lucrări ştiinţifice şi studii de specialitate în reviste româneşti şi străine. Doctor în sociologie al Universităţii Bucureşti (2002). Dan Dungaciu este profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti. A fost o perioadă subsecretar de stat pentru românii de pretutindeni (2003).
Sursa: Timpul.md

Timpul.md : 6 iulie 1949: cel mai mare val de deportări din Basarabia

• Subiecte asemanatoare
• La Sărătenii Vechi, memoria e vie
• Peste un an, chişinăuienii se vor scălda în lacul din Valea Morilor
• Măcelul de oi la Dereneu
• Pericol de inundaţii pe Prut

Astăzi se împlinesc 61 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia. Cu acest prilej trist, în capitală, dar şi în mai multe localităţi din republică, sunt organizate mitinguri de comemorare a victimelor.

În dimineaţa zilei, la ora 8.00, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie va fi inaugurată expoziţia comemorativă „Destine încarcerate”. Sunt expuse fotografii, scrisori ale deportaţilor, precum şi alte exponate de epocă. La ora 9.45, un miting de protest se va desfăşura la piatra comemorativă din faţa Gării din Chişinău.

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operaţiune denumită conspirativ „IUG”) s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Conform documentelor de arhivă, la această operaţiune au participat 4496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13.774 de ofiţeri şi soldaţi şi 4705 de activişti de partid din Moldova. Pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicaţi au fost mobilizate 4069 autovehicule, iar pentru transportarea basarabenilor în Siberia şi RSS Kazahă au fost pregătite 30 de eşaloane de tren, respectiv 1573 de vagoane de vite. În total, în acea zi, au fost deportate 11.293 de familii - 35.796 de persoane, din care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. Dintre aceştia, 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte au fost acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.

Sursa: http://www.timpul.md/articol/6-iulie-1949-cel-mai-mare-val-de-deportari-din-basarabia-12922.html

Băsescu a cerut sprijinul Lituaniei pentru ca RM să fie în atenţia UE

sursa: jurnal.md/Agerpres foto: inpolitics.ro

Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut sprijinul Lituaniei pentru ca Republica Moldova să devină un subiect în atenţia UE, „mergând în principal pe ideea că R. Moldova ar trebui să facă parte, din punct de vedere al integrării în Uniune, din pachetul de ţări din Balcanii de Vest”, transmite Agerpres.

Băsescu care s-a aflat într-o vizită oficială în Lituania a anunţat că în discuţiile cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, s-a făcut o analiză legată de criza economică, atât la nivel european, cât şi la nivelul fiecăreia dintre cele două ţări.

„Am constatat că ambele guverne au fost în situaţia de a lua măsuri inpopulare de reducere a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar şi de reducere a cheltuielilor sociale”, a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a menţionat că au avut loc discuţii cu privire la priorităţile României, care vizează intrarea în zona Schengen.
Sursa: http://jurnal.md/ro/news/basescu-a-cerut-sprijinul-lituaniei-pentru-ca-rm-sa-fie-in-atentia-ue-189808/

De ce România a tăcut mâlc pe 28 Iunie?

Foto: www.mdn.md

România n-a comemorat în niciun fel ziua de 28 iunie, deşi acum 70 de ani a fost izgonită fără drept de apel din Basarabia – un teritoriu care îi aparţinea de drept. Se pare că ţara-mumă are aceleaşi fobii faţă de imperiul de la Răsărit, ca şi în deceniul 4 al sec. XX. De ce-o s-o fi temând oare?

Oricum procură gazul rusesc la cele mai înalte preţuri din Europa şi nu are niciun privilegiu pe piaţa rusă. Totuşi, pe 28 iunie, autorităţile de la Bucureşti n-au mişcat niciun deget, nu s-au expus pe marginea evenimentului şi se pare că nici n-au respirat, ca, Doamne fereşte, să nu fie interpretat greşit gestul la Moscova. Şi asta trece drept diplomaţie la nivel înalt, pragmatism. Frumoase sinonime are uneori laşitatea.

Uneori, evenimentele istorice mă depăşesc şi nici nu ştiu ce să mai cred, ce interpretare să accept ca fiind valabilă şi adevărată.

Continuare pe Curaj.net

Dan Dungaciu: „R. Moldova trebuie să devină un tren aşezat pe calea ferată cu ecartament european - nu sovietic!”

Foto: cotidianul.ro

• Subiecte asemanatoare
• Despre ce scria TIMPUL acum un an
• AMN a rămas fără fracţiune în Parlament
• Memoria e vie la Răzeni
• Sinistraţii vor beneficia de case, indemnizaţii şi înlesniri

Cunoscutul sociolog şi profesor universitar bucureştean, Dan Dungaciu, a devenit cetăţean al R. Moldova şi consilier al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu pentru probleme de integrare europeană. Cunoscut şi ca un analist politic şi publicist de forţă, de circa doi ani Dan Dungaciu este editorialist la „TIMPUL de dimineaţă”. L-am întrebat ieri pe Dan Dungaciu dacă va consilia „de la distanţă” şi care vor fi priorităţile mandatului său...

- Dle Dungaciu, numirea dvs. pe post de consilier prezidenţial i-a surprins pe mulţi, pe ambele maluri ale Prutului. Cum s-a ajuns la o asemenea „distribuţie a forţelor”?
- Sper că i-a surprins plăcut... Nu a fost nimic deosebit şi nimic din ce ar putea să depăşească un cadru firesc în asemenea situaţii. A existat o propunere, un timp de gândire - relativ scurt - şi un răspuns pozitiv. Pentru mine este deopotrivă o provocare şi o onoare să lucrez cu un preşedinte care cred că spune şi face lucruri extrem de pozitive pentru cetăţenii RM şi pentru proiectul european al acestui stat.

- Veţi fi consilier pe probleme de integrare europeană. Aveţi deja o viziune cu privire la activitatea dvs.?
- Într-o societate occidentală, există trei instituţii relevante din punctul de vedere al activităţii unui consilier. Prima este mediul academic, cel însărcinat să lanseze idei şi proiecte. Aici intră lucrările mari, diversele viziuni despre politică sau evoluţia lumii. A doua categorie sunt politicienii, cei care trebuie să ia decizii, şi pentru asta trebuie să fie familiarizaţi cu peisajul - adică, să se bazeze pe ce scriu sau gândesc cei dintâi. Dar pentru ca şi contactul dintre cele două instanţe - academie şi politică - să fie facilitat, Vestul a inventat categoria „think-tank”-urilor, a centrelor de expertiză, a ONG-urilor de experţi, cele care facilitează accesul politicienilor la o literatură complexă şi luxuriantă. Cum s-a spus despre ei: sunt cei care scot notele de subsol din marile tratate şi volume academice. Adică fac sinteze, inventariază punctele diverse de vedere, respectiv pun pe masa politicianului - la cererea acestuia - starea regiunii sau a lumii şi posibilele evoluţii, variantele de evoluţie şi versiunile posibile, în funcţie de care politicianul ia decizii. Rolul consilierului este undeva pe aici, cu precizarea că e plasat undeva dincolo de ONG-uri, dar dincoace de politic. Ca şi consilier pe probleme de integrare europeană, voi intra şi eu în acest tablou pe această temă specifică.

- Care vor fi temele prioritare?
- Cele care decurg din priorităţile Preşedinţiei RM în proiectul de integrare europeană. Urmează să fie punctate odată cu intrarea mea efectivă „în pâine”.

- În ce mod veţi conlucra cu celelalte instituţii care se preocupă de acest dosar?
- În modul cel mai deschis şi cordial cu putinţă. Nicio instituţie nu îşi poate aroga exclusiv dificultatea şi complexitatea enormă a unui dosar precum e cel al integrării europene. În esenţă, integrarea ţine de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. Deci, este un proiect de echipă, unul prin care energiile şi capacităţile diferitelor instituţii din RM să fie canalizate într-un proiect constant, consecvent şi eficient. Prin atribuţiile sale, Preşedinţia are un rol decisiv în cadrul acestui proiect colectiv. Fireşte, nu trebuie să ne iluzionăm în ideea că integrarea europeană se va petrece peste noapte! Evident că nu. Dar asta nu înseamnă în niciun caz că proiectul trebuie abandonat şi să ne resemnăm, lăsând braţele în jos. Americanii au o povestioară extrem de relevantă pentru aceste cazuri. Imaginaţi-vă două broscuţe care cad într-un pahar cu lapte din care nu mai pot ieşi. Una dintre ele, după ce dă din lăbuţe să se menţină la suprafaţă, constantă că efortul e inutil, se resemnează, se opreşte din agitaţie şi se îneacă. Cealaltă continuă cu disperare să dea din lăbuţe, să rămână la suprafaţă chiar când, aparent, nu mai avea nicio şansă. Rezultatul? Laptele se smântâneşte, se întăreşte, iar broscuţa iese din pahar şi se salvează. Concluzia: chiar şi atunci când pare că nu există nicio speranţă, ea tot există pe undeva, iar bătălia nu trebuie abandonată. Trebuie - vorba părintelui Steinhard, plină de umor dar şi de adânci înţelesuri - să îi dăm şi lui Dumnezeu o şansă să intervină în favoarea noastră...

- Ce trebuie să facem pentru aceasta?
- Ceea ce trebuie să se întâmple acum la Chişinău este plasarea şi fixarea RM pe o cale de pe care să nu mai poată fi întoarsă de nimeni, indiferent de presiunile externe sau interne. „Drumul Damascului” (Kucima) sau „revoluţiile oranj” din diverse capete (Voronin) nu pot produce schimbări benefice, consistente şi pe termen lung. Asta au arătat până acum exemplele din Ucraina sau RM. Este nevoie ca integrarea europeană să treacă de stadiul de „proiect personal” şi să devină „proiect instituţional” imposibil de dezrădăcinat. Destinul european al RM trebuie fixat definitiv în instituţii, mentalităţi, moduri de a gândi şi maniere de a te orienta regional şi global. Despre asta este vorba atunci când am sugerat că RM trebuie să devină un tren aşezat pe calea ferată cu ecartament european - nu sovietic! - şi care să ducă spre UE. Asta este, în fond, dorinţa exprimată constant de cetăţenii ei, de unde şi legitimitatea profundă a proiectului. Iar în acest proiect, am convingerea că instituţia Preşedinţiei va avea de jucat un rol major.

- Veţi consilia de la distanţă sau, cetăţenia RM fiind obţinută odată cu desemnarea dvs. în funcţie, vă veţi stabili la Chişinău?
- Nu cred că poate exista „consiliere la distanţă” în acest proiect, aşa cum nu poate exista nici „integrare la distanţă”. Ar fi şi nefiresc şi niţel ironic ca, atunci când se vorbeşte insistent în RM - şi pe bună dreptate! - despre nevoia de a „construi Europa la noi acasă”, consilierul prezidenţial pe această problemă să nu fie stabilit la Chişinău...

- Pe forumul de la TIMPUL, cititorii îşi exprimă speranţa că veţi continua să scrieţi la ziarul nostru. Noi, la ce să sperăm?
- Voi colabora cu TIMPUL cu aceeaşi bucurie şi plăcere ca şi până acum - mai ales că este unul dintre puţinele ziare care cuprinde un dosar atât de consistent dedicat problematicii integrării europene -, dar în limitele fireşti ale noului meu mandat oficial. Cu precizarea că experienţa de editorialist pe care am avut-o la TIMPUL - şansă pentru care vă mulţumesc şi pe această cale - îmi va fi de un real folos în activitatea mea de aici înainte.

Dan Dungaciu s-a născut la 3 octombrie 1968, la Târgu-Mureş. Este distins cu premiul Universităţii din Istanbul pentru Ştiinţe sociale şi cu Premiul pentru sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române. A urmat stagii de pregătire la universităţi din SUA, Marea Britanie şi Grecia. A publicat numeroase lucrări ştiinţifice şi studii de specialitate în reviste româneşti şi străine. Doctor în sociologie al Universităţii Bucureşti (2002), profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti. A fost o perioadă subsecretar de stat pentru românii de pretutindeni (2003).

• Un articol de: Sorina Stefârţă
• Sursa: http://www.timpul.md/articol/dan-dungaciu--r--moldova-trebuie-sa-devina-un-tren-asezat-pe-calea-ferata-cu-ecartament-european---nu-sovietic-13437.html

Razboiul mediatic impotriva Romaniei ia amploare. Daily Telegraph, Daily Express si Il Giornale continua blitz-ul inceput de Der Spiegel

Nici nu s-a uscat bine cerneala in Der Spiegel, care afirma ca Romania, prin simplificarea legii cetateniei, baga basarabenii in UE prin usa din spate, ca presa britanica si cea italiana au preluat din zbor ideea si continua blitzkriegul mediatic indreptat impotriva romanilor de pe ambele maluri ale Prutului. Saptamana trecuta, revista germana Der Spiegel a publicat un amplu articol care trateaza chestiunea redobandirii cetateniei romane de catre basarabeni sub titlul "Pasapoarte UE pentru Moldova. Portita din spate pentru tara visata". Corespondentul Der Spiegel din Chisinau Benjamin Bidder isi incepe articolul afirmand ca "Presedintele Romaniei vrea sa isi mareasca poporul si a ales o metoda ciudata. Sunt date in numar mare sute de mii de pasapoarte pentru moldovenii saraci. Acestia accepta cu multumire oferta statului UE: randuri-randuri se indreapta spre Europa Occidentala pentru a fi acolo forta de munca ieftina". Mizand pe mai vechea fobie a presei tabloide britanice in privinta unui val de imigranti estici aducatori de "rele", The Daily Telegraph avertizeaza ca mii de moldoveni ar putea cere beneficii sociale in Marea Britanie, impovarand si mai mult o economie aflata in recesiune. De asemenea, publicatia italiana Il Giornale scrie si ea: „Suntem 28 de state membre in Uniunea Europeana si nici macar nu stiam asta. Bucurestiul are grija de a face cadou Uniunii Europene un nou, invizibil si nedorit stat membru. Acestuia i se adauga si o multitudine de imigranti gata de mutare. Pentru a intelege fenomenul, este de ajuns sa mergi in cartierul cu ambasadele din Chisinau, capitala Republicii Moldova, cea mai abandonata tara europeana, un reziduu al fostului imperiu sovietic si in care economia nu depaseste standardele din Sudan. in aceasta lume a mizeriei uitate, celebra o buna perioada doar pentru traficul de autovehicule furate si de fete destinate pietelor prostitutiei, oamenii isi petrec ziua la coada in fata Ambasadei Romaniei, unde, la ordinul presedintelui roman Traian Basescu, s-au deschis frontierele unui nou El Dorado. Acolo lucreaza din plin mecanismul perversului laborator destinat crearii Romaniei Mari. Acolo este la incubator noul flagel care va impinge in Italia si in alte tari ale UE o noua hoarda de nefericiti ai sortii", se afirma in articolul semnat de jurnalistul Gian Micalessin in cotidianul italian. The Daily Telegraph: Romania deschide usa din spate Articolul din The Daily Telegraph, citat de NewsIn, aminteste de perioada dinaintea aderarii Romaniei la UE, cand presa tabloida britanica scria cu regularitate despre perspectivele sumbre ce asteptau Marea Britanie - pe plan social, dar si pe plan infractional - odata cu intrarea in UE a Romaniei si Bulgariei. Cele doua tari au fost, de altfel, singurele pentru care Londra si-a inchis piata muncii, temandu-se de un nou fenomen de tip "instalatorul polonez". Articolul publicat duminica seara in editia online a cotidianului The Daily Telegraph atrage atentia ca "Romania a deschis o usa din dos a drumului catre UE, care ii va indreptati pe sute de mii de emigranti din Moldova, o fosta republica sovietica saraca, sa munceasca si sa ceara beneficii sociale in Marea Britanie". Mai mult de 900.000 de moldoveni cu origini romanesti au cerut in Romania pasapoarte, un document care le va permite libera circulatie in Marea Britanie, scrie Daily Telegraph. Pana la 120.000 de solicitari de pasapoarte romanesti au fost deja rezolvate si alte 800.000 sunt in procesare, ceea ce alimenteaza temerile unei migratii in masa inspre Vest dinspre Moldova, una dintre cele mai sarace tari din Europa de Est, situata intre Romania si Ucraina, explica publicatia britanica. Traian Basescu, presedintele Romaniei, a promis tuturor moldovenilor care se considera romani, adica majoritatea in tara cu o populatie de 3,6 milioane, ca vor putea sa circule liber atat in Romania, cat si in UE. El a cerut sa fie primite pe luna 10.000 de cereri de acordare a cetateniei Romaniei dintr-o tara unde PIB-ul pe cap de locuitor este echivalent cu cel al Sudanului, scrie Daily Telegraph. Salariul mediu lunar in Republica Moldova, care nu este tara UE si unde somajul este ridicat, este de doar 130 de lire sterline (cca. 155 de euro) si peste un milion de moldoveni deja lucreaza in strainatate, majoritatea ca imigranti ilegali in economia neagra a Europei, adauga cotidianul britanic. Aceasta evolutie, sustine The Daily Telegraph, a alarmat si alte tari UE, pentru ca acordarea cetateniei este o prerogativa a guvernelor nationale, cum e cel al Romaniei, chiar daca nota de plata pentru imigratia in masa trebuie sa fie platita de Europa de Vest, comenteaza ziarul. Publicatia il citeaza pe Sir Andrew Green, presedinte al organizatiei neguvernamentale MigrationWatch, un grup de presiune antiimigratie, care a spus: "Este uimitor ca aproape un milion de moldoveni au aplicat pentru cetatenia romana. Este esential ca Marea Britanie sa reactioneze, impreuna cu partenerii ei din UE, altfel ne vom confrunta cu un nou val de forta de munca ieftina care ar fi cel mai neplacut lucru in vremuri de recesiune". Problema se raspandeste, dupa ce UE s-a extins la tarile din regiunea est-europeana si balcanica, in 2004 si 2007, adauga cotidianul. Publicatia aminteste ca si Ungaria si-a schimbat recent legile pentru a le permite etnicilor maghiari din intreaga Europa de Est sa ceara cetatenie, iar Bulgaria a emis peste 60.000 de pasapoarte macedonenilor. "Extinderea continua prin usa din dos, pentru ca deja am primit un numar urias de noi cetateni ca urmare a politicilor in materie de cetatenie ale unor state membre", a declarat un diplomat UE cu rang inalt pentru The Sunday Times, aminteste The Telegraph. "Statisticile generale sunt uimitoare, curand vor vor egala populatia unei tari mici", a mai spus diplomatul. Il Giornale: Romania daruieste pasapoarte - moldovenii, pregatiti sa ne invadeze „In birourile Ambasadei, functionarii fabrica pe banda rulanta noi pasapoarte romanesti care pot garanta moldovenilor dreptul la libera circulatie in Italia si in alte 27 (sic!) de tari ale UE. Pana astazi, politica Bucurestiului a facut cadou documentul miraculos pentru peste 120.000 de moldoveni. Dar e doar inceputul. Pentru a da mai mult elan multiplicarii numarului moldovenilor cu pasaport romanesc, Bucurestiul tocmai a deschis doua noi consulate in orasele Balti, din nord, si in Cahul la sud. Totul este pregatit, in concluzie, pentru miracolul urmarit, a darui Italiei si Uniunii Europene peste 800.000 de turisti nedoriti in cautare de munca sau activitati subscrise sectorului criminalitatii", mentioneaza articolul din Il Giornale, citat de Agerpres. „Scenariul care promite transformarea a 3,6 milioane de moldoveni intr-un anexa a Romaniei - si intr-un nou colt-dezastru al Europei - a inceput in urma cu un an. Dupa alegerile contestate din iulie 2009, patru mici partide reunite sub titulatura-miraj de Alianta pentru Integrarea Europeana (AIE) reusesc sa formeze un nou guvern, infrangand hegemonia Partidului Comunist care a supravietuit prabusirii Uniunii Sovietice. In spatele acestei victorii se ascunde regia pusa la cale de Bucuresti, umbra controversatului lor presedinte si visul pe care nationalistii romani mai moderati il numesc viitor comun, iar cei mai putin discreti direct Romania Mare. Radacinile acestui vis merg pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial cand mica Moldova, pe atunci numita si Basarabia, scapa de controlul bolsevic si se lasa anexata de Romania. Dar, la finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Romania Mare este dezmembrata si Moldova este anexata Uniunii Sovietice. Renasterea acestui vis risca - la o distanta de 65 de ani - sa se dovedeasca fatal pentru Uniunea Europeana si pentru o Italie in care astazi se afla deja circa jumatate din actualii imigranti clandestini moldoveni", continua materialul cotidianului italian. „Intre timp, guvernul AIE pare sa doreasca aceasta asimilare fortata. Noua dintre cei 53 de ministri de la Chisinau detin deja un pasaport romanesc, iar alti 11 sunt in curs de a-l obtine. Noul document nu serveste in mod sigur pentru favorizarea circulatiei intre cele doua tari surori. Pentru asta au avut deja grija decretele prin care au fost de facto anulate controalele la frontiera, daruindu-le libertate totala de miscare moldovenilor rezidenti pe o fasie de 30 de kilometri de la granita dintre cele doua tari. Datorita noilor pasapoarte, totul e deja pregatit pentru un nou val de emigrare spre Occident. Si asa, in timp ce Bruxelles-ul sta si priveste, Moldova e deja printre noi", se incheie articolul din Il Giornale. Sursa: ziuaveche.ro

28 iunie 1940. Zi de doliu national. Sirenele s-au tras in tot Bucurestiul. Romanii au ingenuncheat pe caldaram

http://roncea.ro/2010/06/28/28-iunie-1940-zi-de-doliu-national-sirenele-s-au-tras-in-tot-bucurestiul-romanii-au-ingenuncheat-pe-caldaram/