Intr-o intervenție pentru Radio Vocea Basarabiei („<Astfel, Dungaciu afirma:
„Compatibilizarea instituţională a fost problema cea mai dură cu care s-a confruntat administraţia românească atunci. Funcţionarii treceau greu Prutul, iar cei din Basarabia, urmaşii vechiului regim, boicotau masiv iniţiativele Bucureştiului şi refuzau să vorbească altă limbă decât rusa. În aceste condiţii, trei sunt tipurile de „administratori” care ajung în Basarabia după 1918: apostolii, aventurierii şi pedepsiţii.” (Caracterizarea completă a celor tipuri o puteti citi/asculta la urmatorul link: http://www.voceabasarabiei.net/index.php/stiri/editorial/7388-audio-dan-dungaciu-jandarmul-roman-de-ieri-i-birocratul-roman-de-azi)
Este limpede că, pe lângă măsurile bune care au fost luate de administrația românească din Basarabia în perioada interbelică, avem și multe exemple opuse, exemple care au fost folosite ca arme în lupta cu românismul de către moldoveniști/sovietici…
În acest context, Dungaciu atrăgea atenția că astăzi, România este în pericol de a i se pune o nouă etichetă, aceea a ”funcționarului birocrat”, etichetă care să folosească în continuare moldoveniștilor…
Argumentul a fost ușor atins și de către ministrul de externe român Baconschi, care spunea înaintea numirii noului ambasador al României la Chișinau că acesta „trebuie să aibă o avengură intelectuală, întrucât elitele de la Chişinău sunt sensibile la această dimensiune”.
„Anvergura intelectuală” invocată de Baconschi ar trebui tradusă prin faptul că România trebuie să folosească în relația cu Republica Moldova oameni de o valoare deosebită, oameni care să proiecteze cetățenilor moldoveni o imagine consitentă, respect și dorința de ajuta cât mai mult cetățeanul moldovean.
Aceste puncte de vedere sunt cu atât mai semnificative dacă avem în vedere lipsa de coerență din intervențiile publice de la București în ceea ce privește Chișinăul.
În noiembrie 2009 în timpul unei vizite la București prim ministrul Vlad Filat (care a declarat că este de naționalitate română și vorbește limba română) este întrebat despre situația din Republica Moldova la o televiziune de la București de o domnișoară realizatoare TV care nu a aflat încă faptul că nu există un ”popor moldovean”… Așadar domnișorica TV folosește fără nici o reținere expresia ”poporul moldovean”.
Premierul Filat, evident jenat de prostia tinerei jurnaliste de la București, însă de o eleganță remarcabilă, trece peste acest eveniment și se concentrează pe a răspunde concret la întrebările adresate…
Gafa tinerei jurnaliste nu este însă singulară în peisajul public din România, în aceeași situație fiind și alte figuri publice de la București: europarlamentari, miniștri, președinți de Senat etc. Aceste gafe nu au rămas fără ecou la Chișinău, presa de limba română sancționându-le, iar cea rusească aplaudând frenetic…
Criza morală a societății românești, criza identitară, au scos în mod inevitabil în prim plan personaje care, în diverse contexte, pe relația cu Chișinăul, se comportă ridicol, contrar bunului simț și intereselor naționale.
În acest context, îngrijorarea d-lui Dungaciu vis a vis de potențialul mit al ”birocratului român” sau afirmația d-lui Baconschi în legătură cu „anvengura intelectuală a celor care trebuie să asigure relația cu Chişinăul” sunt preocupări legitime.
România trebuie să aibă în relația cu Basarabia oameni valoroși!
Iar pentru a mi se confirma această constatare, am avut zilele acestea plăcuta surpriză să constat că acest export de valori al României către Republica Moldova îl are în prim plan chiar pe sociologul Dan Dungaciu. Astfel, acesta a devenit decurând cetățean al Republicii Moldova și Consilier pe probleme de integrare europeană al președintelui Mihai Ghimpu.
Pe lângă surpriza pe care a provocat-o pentru foarte mulți, dl. Dungaciu reprezintă un model care poate fi replicat în viitor de către alți români valoroși, atașați cauzei integrării europene a Basarabiei.
Iar România, la nivel oficial, trebuie să folosească în relația cu Republica Moldova oameni de cea mai bună calitate, oameni care să imprime acea necesară dinamică pozitivă a relațiilor dintre cele două maluri ale Prutului.
Felicitări d-le Dungaciu, felicitări d-le Ghimpu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu