Romanian YouthVoice.ro/English: King Mihai I of Romania blames Winston Churchill: „I cannot ever forgive Churchill, who threw us to the Russians”

Neither Hitler nor Mussolini ever imagined that a young, inexperienced monarch could change the course of the Second World War with a coup. Or at least to shorten the carnage by six months, writes the Spaanish newpaper El Pais after visiting King Mihai (Michael) of Romania in his home in Switzerland.

“Officially, what I did was get Romania out of the war, in hope of avoiding bloodshed. Although I knew that the Germans would never accept that. In fact, they didn’t, as they bombed us the same day,” the king says.

But during the long years in exile, Mihai was always bothered by what he deems as treason of the West and especially of British leader Winston Churchill. “Romania and all countries east of Germany were abandoned at Yalta,” he said, recalling the February 1945 conference when Stalin, Roosevelt and Churchill re-divided Europe.

“I can of course understand why Churchill thought this was the only possible strategy, from the British point of view at least. But I cannot forgive him and accept it.”

The king does not forget that normal people were to pay the consecuences, “the same nations for which the Alies entered the war”, he continues. “And even though there was no oposition from any leader at Yalta against the re-divided Europe, it was Churchill that considered it as a natural solution and perfectly acceptable”.

More details about the interview: http://www.elpais.com/articulo/Revista/sabado/Comi/Hitler/era/estirado/frio/Mussolini/parecia/humano/elpepirsa/20111224elpepirsa_1/Tes

Source: http://www.youthvoice.ro/english/king-mihai-i-of-romania-blames-winston-churchill-i-cannot-ever-forgive-churchill-who-threw-us-to-the-russians/

Romanian YouthVoice.ro/economie: Sursele creșterii exporturilor României: telefonul, bujia și mașina

Telefonul mobil este cel mai bine vândut produs al României în primele opt luni ale acestui an, potrivit ultimelor date comunicate de Institutul Național de Statistică, însă, de anul viitor fabrica de la Jucu de va închide ceea ce va anula acest trend al telefoanelor.

Telefoanele, în mare parte fabricate de Nokia, s-au vândut de 1,22 miliarde de euro, fiind urmate de bujii cu 1,09 miliarde de euro. Pe locul trei în topul produselor de export se află autovehicule diesel care s-au vândut de 921 milioane de euro.

În total, exporturile României la opt luni sunt de 29 de miliarde de euro, mai mult decât în primele nouă luni ale lui 2010 şi un record de după Revoluţie pentru această perioadă din an. România ocupă locul opt la avansul exporturilor din UE din 2011 cu un plus de 25% faţă de 2010.

La import, cele mai cumpărate produse sunt aceleaşi: ţiţei, medicamente, gaze, la fel ca în primele cinci luni ale anului. Ţiţeiul s-a importat de 2,2 miliarde de euro, în primele opt luni de peste două ori mai mult decât medicamentele – 1 miliard de euro în timp ce gaze s-au importat de 794 milioane de euro. Importurile de ţiţei aparţin, în cea mai mare parte, companiilor Rompetrol şi LukOil, care îl procesează în rafinăriile Petromidia şi Petrotel.
Totalul importurilor la opt luni este de 35 de miliarde de euro, mai mare cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cel mai mare partener comercial al României continuă să fie Germania cu o valoare a schimburilor de 11,5 miliarde de euro dintre care exporturi de 5,6 miliarde de euro şi importuri de aproape 6 miliarde de euro. Locul doi este ocupat de Italia cu o valoare a schimburilor bilaterale de aproape 8 miliarde de euro dintre care 3,8 miliarde sunt exporturile noastre. Pe a treia poziţie se află Ungaria cu o valoare a schimburilor de 4,63 miliarde de euro. Balanţa comercială este defavorabilă României care reuşeşte să exporte de doar 1,63 miliarde de euro în timp ce importă de 3 miliarde de euro.
Alţi mari parteneri comerciali ai României mai sunt Franţa, Turcia ori China.

Sursa: http://www.youthvoice.ro/economie/sursele-creterii-exporturilor-romaniei-telefonul-bujia-i-maina/

Tolerance.ro: Russian elections: the members of the European Parliament call for new free and fair elections

After the US Secretary of State, Hillary Clinton voiced "serious concerns" about the parliamentary elections which took place in Russia, this week, the MEPs called for new free and fair elections and an immediate and full investigation of all reports of fraud and intimidation in the Russian elections held on 4 December, while welcoming demonstrations in Russia as an expression of the will of the people in a resolution passed on Wednesday.

"MEPs stress that the running of the election showed that Russia does not meet election standards as defined by the OSCE, and express deep concern about reports of fraud and the preliminary findings of the OSCE/ODIHR report on procedural violations, lack of media impartiality, harassment of independent monitors and lack of separation between party and state".

Details: http://tolerance.ro/news/russian-elections-the-members-of-the-european-parliament-call-for-new-free-and-fair-elections/

Timpul.md: „Anul 1984” în versiunea 2011: Berlinul preia Uniunea Europeană

Ora exactă a Uniunii Europene se dă de azi înainte de la Berlin - retragerea sau scoaterea Marii Britanii din noile reglementări fiscale comunitare reprezintă o răsturnare a echilibrului european…

Căci britanicii au fost (sau au încercat să fie) factorul de echilibru între certăreţii de pe continent.

Franţa trece printr-o criză mai gravă decât se vede. Agricultura franceză se bazează pe subvenţii, centralele nucleare ce asigură independenţa energetică şi-au cam epuizat resursa şi trebuie înlocuite, industria şi sistemul bancar sunt susţinute masiv de stat (băncile franceze au fost afectate de zguduirile de pe pieţele financiare). Germania are o economie bazată pe producţie şi export. După ce Berlinul şi-a asigurat resursele energetice printr-un parteneriat bilateral cu Rusia, urmează pasul stabilirii unor noi reguli pentru restul partenerilor din UE. Doar că o ofensivă germană în direcţia impunerii unor reguli fiscale mai stricte ar fi trezit animozităţi. Astfel că Sarkozy s-a transformat în purtătorul de cuvânt al acestei ofensive pornite de la Berlin.

Şi chiar dacă s-ar putea ca anul viitor Sarkozy să nu mai fie preşedinte, regulile croite la Berlin pe măsura economiei germane vor rămâne şi după el. Iar nu peste foarte mult timp francezii vor fi sancţionaţi de regulile germane.

Blocul continental al UE va fi dominat de Germania de acum înainte. Care va fi pasul următor? Cel mai probabil întărirea parteneriatului cu Rusia, ceea ce va izola şi mai mult Marea Britanie de UE. Vă mai amintiţi super-statele prevăzute de George Orwell în romanul „1984”? Marea Britanie face parte din Oceania, alături de Americi şi Australia. Eurasia cuprinde actuala UE plus fosta URSS. Blocul „continentalilor” (Franţa şi Germania, prima fiind partenerul slab) domină UE, iar „factorul de echilibru” britanic este înlăturat.

Astăzi, vedem cum „continentalii” se apropie din ce în ce mai mult de Rusia - Germania are un parteneriat de securitate cu Moscova (Memorandumul Merkel-Medvedev), o conductă separată de gaze naturale (Nordstream, care a cam aruncat în aer politica energetică europeană comună), iar Franţa a început să vândă tehnică militară Rusiei (navele de desant Mistral).

România este prinsă la mijloc… La Bucureşti s-a semnat acordul pentru instalarea unui scut antirachetă care i-a scos din sărite pe ruşi mai mult decât orice. Nominal, scutul antirachetă de la Deveselu face parte din sistemul de apărare NATO, însă toată lumea îl percepe ca pe o întreprindere americană. În condiţiile noii axe Moscova-Berlin-Paris, „continentalii” nu au cum să fie foarte bucuroşi de iniţiativele de la Bucureşti. Astfel, nu este de mirare că Traian Băsescu a fost foarte vocal şi grăbit să se alăture noilor reguli fiscale din UE. Principalul motiv pare să fi fost o izolare din ce în ce mai mare a României faţă de blocul „continentalilor”. Al doilea motiv al atitudinii lui Băsescu este reprezentat de politica internă: noile reguli comunitare vin mănuşă pentru proiectul mai vechi al modificării Constituţiei. Niciun partid politic de la Bucureşti nu a fost foarte fericit cu perspectiva reducerii numărului de parlamentari - nici măcar PDL. Acum campania pentru modificarea Constituţiei se va desfăşura sub sloganul „Ne cere Europa!”, în realitate însă ţinta vor fi modificările dorite de Băsescu. Şi după aceea? Dumnezeu cu mila. Vom rămâne membri într-o structură dominată de „continentali”, care vor trage spre Moscova, dar cu o alianţă militară strânsă cu Statele Unite. Ca de obicei în întreaga istorie: la răspântia imperiilor…

Şi Basarabia? În actuala formă şi sub denumirea de Republica Moldova, Basarabia va avea de jucat un rol destul de important în aceste evoluţii. Să ne amintim doar de succintul Memorandum Merkel-Medvedev, care prevede rezolvarea conflictului transnistrean drept prim pas în alcătuirea unei noi arhitecturi de securitate europeană bazată pe parteneriatul Berlin-Moscova. Puţinele detalii ieşite la iveală cu privire la natura negocierilor indică faptul că nu a fost schimbat nimic din vechiul proiect al Moscovei: federalizarea Republicii Moldova şi menţinerea trupelor ruse. Forma în care vor fi bătute în cuie aceste condiţii contează mai puţin, mai ales că prin participarea Germaniei i se conferă şi o aură europeană. Astfel că alegerea preşedintelui din „cea mai săracă ţară europeană” (!?!) a devenit un eveniment cu efecte la o scară gigantică. Nici nu este de mirare că durează de doi ani de zile.

Un articol de: George Damian
Sursa: http://www.timpul.md/articol/anul-1984-in-versiunea-2011-berlinul-preia-uniunea-europeana-29503.html

Romanian YouthVoice.RO: Vladimir Putin’s return to the Soviet Union

Before Vladimir Putin’s first mandate Russia had a chance of eventually becoming a functional democracy where regimes change through the ballot box. With Putin’s continuous stay and return to power, Russia tips inexorably toward becoming just another petro-dictatorship whose regime is propped up by oil money and repression. This is a fateful moment in Russian history, because the change, when it does come, will most probably arrive from outside, not inside, the system and it is not sure the republics that are now part of the Russian Federation by force will still want to be part of such a mess.

Imagine Putin in 2024, the date when his likely two next presidential terms will come to an end… “The return of Putin means long years of Brezhnev-style stagnation,” says Eduard Boyakov, director of Moscow ’s avant-garde Praktika Theater cited by TheDailyBeast.com.

But in this new old story, Putin is not alone. President Dmitri Medvedev apeared at the beginning with reformist message. “Should Russia continue to drag into the future our primitive raw-materials economy, endemic corruption and inveterate habit of relying on the state, foreign countries or some all-powerful doctrine to solve our problems?” Medvedev wrote on the Kremlin’s blog in the early days of his presidential mandate. But his continuous talk about the reform and democracy did not manage to move at all the corrupt officials or to stimulate a real economic growth.

So, be prepared for another decade of Soviet Union in the East, be prepared for oil and gas blackmail, be prepared for a countinuous life of the frozen conflicts in the Republic of Moldova (Transnistria) and Caucasus…

Source: http://www.youthvoice.ro/english/vladimir-putins-return-to-the-soviet-union/

www.youthvoice.ro: Jacques Delors, architect af the Euro and former president of the EC criticises the European leaders for doing "too little too late

Jacques Delors, architect af the Euro and former president of the EC criticises the European leaders for doing "too little too late" for Euro and Germany for its insistance in the monetary control...

Jacques Delors, Architect Of The Euro and former president of the European Commission, suggested that "a fault in execution" had doomed the euro to its present crisis according to www.huffingtonpost.co.uk.

Delors singled out Germany for its strict insistence that the European Central Bank must not support debt-stricken members for fear of fuelling inflation while insisting for a monetary control...

More details: http://www.youthvoice.ro/english/jacques-delors-architect-af-the-euro-and-former-president-of-the-ec-criticises-the-european-leaders-for-doing-too-little-too-late-for-euro-and-germany-for-its-insistance-in-the-monetary-control/

Timpul.md: Anul 1812 si consecintele sale nefaste pentru romanii basarabeni

O gubernie rusească tipică, în doar 16 ani

Bucuria ruşilor cu privire la noua lor acaparare a fost exprimată de tarul Alexandru I într-un manifest semnat la 5 august 1812, care spunea negru pe alb ca: „Această parte, dăruită nouă de Dumnezeu, a adus Imperiului Rus câştiguri însemnate, încorporând în hotarul său un teritoriu roditor şi cu populaţie numeroasă…”.

Confruntându-se iniţial cu un exod al populaţiei peste Prut, ruşii au recurs la şiretlicuri şi promisiuni. Guvernul ţarist a promis băştinaşilor că vor putea aplica în continuare legile locale şi întrebuinţa limba maternă, că vor fi păstrate privilegiile boierimii şi că vor fi acordate facilităţi materiale şi sociale tuturor basarabenilor.

Astfel, localnicii, dar şi cei stabiliţi în Basarabia după 1812, au fost scutiţi pentru un termen de trei ani „de orice impozit personal sau agricol către stat”. După expirarea acestui termen, însă, printr-un Regulament al Consiliului de Miniştri al Rusiei basarabenii au fost supuşi aceloraşi impozite pe care le plăteau pe timpul dominaţiei otomane.

Tot prin Decret Imperial, în 1816, basarabenii au fost absolviţi de recrutare în armată pentru un termen nedeterminat, aceasta durând până la 1873.

Autorităţile ruse s-au preocupat de organizarea administraţiei noului teritoriu, scopul principal fiind excluderea totală a vechilor rânduieli. La 23 iulie 1812, imperiul impune o administraţie provizorie, iar la 2 februarie 1813 a instituit un guvern al provinciei.

În pofida unor aparenţe, potrivit cărora basarabenii prevalau numeric, în această structură, posturile-cheie erau ocupate de ruşi.

Un şiretlic a fost şi numirea, la 23 iulie 1812, a moldoveanului Slacral Sturza la cârma provinciei, înlocuit un an mai târziu de către un general rus. De menţionat că Slacral Sturza a fost singurul guvernator dintre băştinaşi, în cei 106 ani de anexare.

Regulamentul de organizare a Basarabiei din 1818 acordă Basarabiei un statut aparte în cadrul imperiului, însă de scurtă durată. În 1823, Consiliului Suprem al Basarabiei i se ridică funcţiile de instanţă supremă de judecată, iar prin Regulamentul din 1828 aşa-numita autonomie a Basarabiei este lichidată. La nici doar 16 ani de la anexare, Basarabia devenea o gubernie tipică rusească…

Consecinţele economice, demografice şi culturale.

AGRICULTURA

După 1812, economia basarabeană avea un caracter colonial, fiind subordonată intereselor imperiale. Cerealele, fructele, strugurii şi vinurile, în mare parte, se exportau în Rusia. Deşi în rândul ţărănimii se resimţea permanent lipsa de pământ, chiar şi după înfăptuirea reformei agrare, în anii ’60-’70 ai sec. XIX, o mare parte din suprafaţa arabilă rămânea nelucrată.

La 1875, potrivit datelor de arhivă, doar 38% din suprafaţa agricolă era cultivată, restul rămânând puţin explorată, destinată creşterii vitelor.

Vinurile basarabene erau importate de negustori şi intermediari la un preş redus şi vândute în Rusia ca vinuri din străinătate.

DEMOGRAFIA

Regimul ţarist a urmărit să dilueze elementul autohton, încurajând pe toate căile colonizarea Basarabiei cu populaţie alogenă: ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi, nemţi etc. Recensământul din 1897 atestă între Prut şi Nistru circa 2 mln. de locuitori.

Românii (moldovenii) alcătuiau 47,58%, ucrainenii – 19,62%, evreii – 11,79%, ruşii – 8,05%, bulgarii – 5,33 %, găgăuzii – 2,88%. În realitate, populaţia românească depăşea 50%, deoarece criteriul pus la baza recensământului – limba vorbită – nu a permis o evaluare corectă.

Dar şi în această situaţie este evidentă reducerea simţitoare, cu peste 30%, a proporţiei populaţiei româneşti.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Sistemul de învăţământ instalat era unul străin, rusificat, dirijat după legislaţia ţaristă. Majoritatea intelectualităţii, pregătită în universităţile ruseşti, era din rândurile populaţiei alogene. Nivelul ştiinţei de carte a populaţiei româneşti era extrem de scăzut.

Recensământul din 1897 arată că doar 10,5% dintre bărbaţi şi 1,7% dintre femei ştiau carte. După gradul de alfabetizare, românii ocupau penultimul loc printre etniile din gubernie, depăşindu-i doar pe ţigani.

LIMBA ROMÂNĂ

Înlesnirile privind utilizarea limbii române în învăţământ, biserică şi administraţie, acordate de către regimul ţarist, au fost de scurtă durată. După 1828 – treptat, dar cu insistenţă – autorităţile coloniale au exclus limba română din instituţiile statului, din învăţământ şi biserică.

Doar prin încălcarea legislaţiei, ameninţaţi de persecuţii, unii intelectuali din şcoli şi preoţi în biserici menţineau limba română şi promovau valori ale culturii naţionale.

Politica de rusificare a fost promovată cu intransigenţă în special după constituirea statului român modern, în urma Unirii din 1859. Autorităţile invocau aşa-zisul „pericol al influenţei româneşti în Basarabia”, persecutând orice revendicare cu caracter naţional-cultural.

NOBILIMEA

Nobilimea basarabeană (boierimea) s-a diminuat ca număr şi ca factor de influenţă culturală asupra păturilor largi ale populaţiei.

Prin legislaţie şi numiri în funcţii, autorităţile ţariste au urmărit să integreze boierimea autohtonă în categoria dvorenimii, dominându-i astfel caracterul naţional. O mare parte a boierilor români din Basarabia au plecat peste Prut, menţinându-şi iniţial moşiile de până la 1812.

Altă parte, treptat, s-a ruinat, aşa încât la centenarul anexării Basarabiei doar 30% erau nobili autohtoni „din viţă”, cum se spunea. Majoritatea – 65% – nobililor basarabeni deveniseră dvoreni prin îndeplinirea funcţiilor de stat (cinovnici înnobilaţi) ori erau proveniţi din Rusia. Aceştia, ostili intereselor naţionale, determinau deciziile adunării nobiliare.

Astfel, în momentele decisive, românii basarabeni au avut doar câţiva boieri care, prin pregătirea intelectuală şi convingeri naţionale, le-au apărat interesele în faţa regimului de opresiune. Menţionăm în acest sens pe L. Catargi, V. Kalmuţki, M. Hashaş, N. Casso, V. Stroescu, P. Gore ş.a.Mihai Taşcă, dr. în drept.

Gheorghe Palade,dr. în istorie,conf. universitar.

Sursa: timpul.md