pl.md: Tineretul Liberal - program special de Dragobete

Tineretul Liberal din Ungheni au îmbrăcat haină de sărbătoare de - DRAGOBETE

DRAGOBETELE a devenit o tradiţie pentru Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal, astfel tinerii liberali din Ungheni au sărbătorit ,,Dragobetele”în incinta Liceul ,,Dimitrie Cantemir” din oraşul Corneşti, care a găzduit circa 200 de delegaţi din 17 localităţi ale raionului. La sărbătoare a participat şi preşedintele Organizaţiei Teritoriale a Partidului Liberal Ungheni, deputat în Parlamanetul Republicii Moldova, Anatol Arhire. Cu un cuvânt de salut a venit Anatol Arhire care a accentuat faptul că ,, Din păcate, în timpul ocupaţiei sovietice sărbătoarea ,,Dragobete” a fost umbrită şi interzisă. Avem obligaţia şi datoria morală să-o readucem în casele şi sufletele noastre. În această seară aveţi prilejul de a vă cunoaşte îndeaproape, spunându-vă câte o urare, câte o şoaptă întru perpetuarea înţelegerii, dragostei şi iubirii dintre oameni". Startul sărbătorii a fost dat de către Aliona Arapova, membră a Tineretului Liberal din orăşelul Corneşti care a condus pe toţi cei adunaţi pe ,,Drumul Dragostei” cu o compoziţie proprie: Fir de aur tors din cer Pentru-a dragostei cunună, Împletind viaţa cu el Fericiţi ve-ţi fi-mpreună. Primul pas făcând în viaţă Încântat....ceva-ţi doreşti Şi cu zâmbetul pe faţă De ceva te-ndrăgosteşti. Din senin dragostea apare Două mâini când s-au atins, Bate inima mai tare Focul veşnic s-a aprins. Ani la şcoală-mbobociţi Prima dragoste-nflorea, La un dans, îndrăgostiţi, Te iubesc, timid şoptea. Ochi aprinşi pe sub sprâncene... Sus pe cer ei se visau. Strânşi la braţ priveau la stele, Fericiţi se sărutau. Taine, şotii te-nconjoară, Sângele pulsează viaţa, Dragostea-munţii răstoarnă, Te prind Zorii dimineaţă... Neuitată vârstă dulce, Vârstă beată de parfum, Umbra ei prin ani te duce Rătăcind pe-al vieţii drum. Cauţi mult icoana vieţii Drumu-i lung pân-la altar, Lacrimi, zâmbet şi tristeţe Paşi făcuţi mulţi în zădar. De e toamnă, nins în plete N-o să uiţi primul sărut Şi-acea şoaptă la ureche Cănd dansai atunci demult. La final, tinerii liberali Denis Baican, Victoria Maxim, Denis Mutu, Adriana Dimitrache, Arhire Vlad, Iuliana Rotaru, Bodrug Marina şi Sergiu Covali le-au dorit tinerilor adunaţi să iubească şi să fie iubiţi, căci unde dragoste nu e, nimic nu e. Dragobetele este o sărbătoare românească a îndrăgostiţilor, moştenită de la daci. Conform tradiţiei populare se marchează la 24 februarie ca sărbătoare a tinereţii şi a dragostei. Alături de Mărţişor şi alte sărbători tradiţionale româneşti, Dragobetele defineşte între popoarele lumii, specificul spiritual al românilor. Astăzi şi în Chişinău Tineretul Liberal au pregătit un program special cu ocazia acestei sărbători, adunând zeci de îndrăgostiţi în Leagănul Iubirii, instalat în Scuarul Arcului de Triumf. Anatol Arhire, presedintele Organizatiei Teritoriale PL din Ungheni, deputat în Parlamentul Republicii Moldova Ansamblul folcloric "Codrenii" din cadrul Liceului "D. Cantemir" or. Cornesti, Ungheni Victoria Maxim şi Radu Vatamaniuc Participantii din cadrul concursului de Dragobete Dansatorii din cadrul Scolii de Arte "Ion si Doina AldeaTeodorovici" Tinerii Liberali din Ungheni

PL.md

Românii din Poroscovo, studiaţi de austrieci

Dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale „Dacia” a Românilor dinTranscarpatia, a primit o invitaţie din partea prof. Gheorghe Axin din Viena, de a participa timp de 3 zile, la Poroscovo la întâlnirea cu românii volohi, profesori de la Ujgorod şi cercetătorii austrieci interesaţi de această comunitate renumită pe vremea Imperiului Austro-ungar, în toate teritoriile acestuia.
„Dacia” are de 2 ani preşedinte al Filialei din Poroscovo pe Vasile Horvat, român voloh din partea locului, unde vor ajunge azi şi reprezentanţi din România.
Comunitatea românilor din Poroscovo numără 1600 de persoane, din care 350 sunt copii. Uitaţi de zeci de ani sau de secole, volohii
s-au declarat ca atare, deşi vorbesc limba română şi au obiceiuri ca ale noastre - afirmă Ion Botoş.

„Când l-am vizitat prima dată la ei acasă, am avut impresia că mă aflu în Apşa de Jos, aşa cum arăta comuna mea natală, în urmă cu 50-60 de ani”. Poroscovo este situat la 200 kilometri de Slatina, în raionul Perecin din Transcarpatia. Românii din Poroscovo trăiesc compact la marginea localităţii montane, unde, de o vreme, s-a instalat un post de Miliţie, pe motiv că volohii, denumiţi şi ţigani albi, s-ar ocupa de furtişaguri. Ei sunt săraci, cu mulţi copii, chiar şi 11, la o familie. Autorităţile se tem că în câţiva ani, românii vor fi majoritari în Poroscovo. În ultima vreme, în presa ucraineană, chiar au apărut câteva texte negative la adresa acestei comunităţi răspândite în 13 aşezări ale raionului şi împrejurimi. În secolele trecute, volohii erau înregimentaţi în detaşamentele miliare, care păzeau cetăţile din zonă, până la Sambor şi Lviv. Ei sunt pomeniţi şi în Diplomele vechi, de Cancelarie. Recent, Biserica Baptistă Română s-a arătat interesată de această comunitate şi va înălţa case de rugăciuni în zonă.

Ion Botoş va dona cărţi şi cadouri pentru copii şi va prezenta noul număr al publicaţiei în limba română „Apşa”, unde este redactor şef, mensual tipărit color, la Sighet.

Autor: Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul.ro

Articol preluat de pe www.SIGHET-ONLINE.ro

perla anului: Marian Lupu, președinte PDM: Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească!

Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic - limba moldovenească!

:))))))))))))))))

Plăiuţ-Ucraina. În satul românesc de munte, Grigore Vieru rămâne în frunte

La una din ediţiile Festivalului „Mărţişorul” de la Biserica Albă, am remarcat grupul artistic al elevilor din Plăiuţ, care au recitat şi cântat într-o română perfectă, deşi satul românesc se află izolat, la vreo 20 de kilometri de Tisa, râul de frontieră care, după 1945, a despărţit copiii de părinţi sau fraţii de fraţi.

Abia la prima ediţie a Zilei Satului, în octombrie anul trecut, am descins în satul românesc ce aparţine de comuna Apşiţa, localitate populată în întregime de ucraineni.

A doua oară, am fost în satul cu 7 uliţe, zilele trecute .

De la Slatina până la Plăiuţ sunt 30 de kilometri pe o şosea bună, pe care circulaţia s-a desfăşurat normal, deşi am prins pe 14 ianuarie o zi autentică de iarnă, cu polei şi omăt proaspăt de 30 de centimetri, cu un peisaj mirific, desprins din basmele copilăriei.

Pe drum, mi-am amintit de legenda satului, povestită de prof. Nuţu Dan, directorul Şcolii româneşti de gradul 1-3.

Prin secolul XV, 7 fraţi români din Apşa de Mijloc au primit moştenire un teritoriu întins pe 7 văi. Doi dintre ei şi-au luat neveste din localitatea Iapa , azi cartier al Sighetului, situată la o zi lumină cu calul.

Azi, toţi cei 800 de locuitori ce trăiesc în 210 case faine sunt români. Inclusiv o parte dintre locuitorii Apşiţei sunt la origine români, chiar dacă ei nu ştiu o boabă româneşte.

Pe cele 7 văi sunt tot atâtea uliţe, fiecare în lungime de 4 kilometri, adică satul se întinde pe o suprafaţă la fel de mare ca a municipiului Sighetu Marmaţiei, aşezare pe care mulţi români de aici nu au vizitat-o, întrucât nu au paşaport! Acesta costă 100 de dolari plus tot atâta viza şi drumul la Cernăuţi. Profesorii de limba şi literatura română s-au lamentat că din această cauză, ei nu au vizitat niciodată România!

Împreună cu poetul Vasile Muste, directorul Casei de Cultură Sighetu Marmaţiei şi dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale „Dacia” a Românilor din Transcarpatia, principalul organizator al primei ediţii a Festivalului literar „Grigore Vieru”am intrat în sala profesorală a Şcolii din Plăiuţ. Cadrele didactice , toate, s-au ridicat în picioare, salutându-ne. Directorul Nuţu Dan a făcut oficiile de gazdă. Ion Botoş, redactor şef al publicaţiei „Apşa”,dar şi colaborator al Radio Sighet, a pus pe bandă un interviu radiofonic cu Grigore Vieru realizat de Dorel. Todea. Vasile Muste a donat 30 de volume de poezie din creaţia sa şi a prezentat ultima carte a lui Grigore Vieru, pe care marele poet şi academician român i-a dat un autograf cu dedicaţie la Sighet, cu două luni înainte de tragica sa dispariţie. Atât cadrelor didactice, cât şi elevilor, mai târziu, Vasile Muste le-a relatat despre vizita în Maramureşul istoric şi convorbirile cu Grigore Vieru.

Semnatarul acestor rânduri le-a vorbit plăiuţenilor despre „Graiul Maramureşului”, iar Ion Botoş i-a informat pe dascăli că la vară ,câţiva copii din Plăiuţ vor fi trimişi în tabără pe litoralul românesc şi a donat cărţi din partea Consulatului General al României la Cernăuţi şi a Bibliotecii Judeţene „Petru Dulfu” din Baia Mare.

În cadru festiv, tot preşedintele Botoş a înmânat din partea Consulatului Diplome de excelenţă directorului Şcolii şi directorul Casei de Cultură din Plăiuţ, co-organizatori ai manifestărilor. Domnia sa a înmânat şi diplome şi cadouri din partea „Uniunii Dacia” celor 70 de copii din clasele I-XI angrenaţi în această manifestare de suflet, la care cu emoţie şi talent elevii au recitat zeci de poezii şi au interpretat numeroase cântece scrise de „ regele poeziei pentru copiii români născuţi dincolo de hotarele ţării” ,Grigore Vieru, poet studiat în şcolile româneşti din Transcarpatia încă de pe vremea când dascălii de azi, cu studii universitare la Chişinău, erau elevi.

Grigore Vieru era şi este la loc de cinste alături de Eminescu, Creangă, Coşbuc, Sadoveanu Slavici, Alecsandri.
Poeţi şi scriitori români despre care elevii de astăzi învaţă doar după fragmentele din manualele şcolare, cu portrete timbru sau deloc. Profesorii i-au rugat pe delegaţii din România să le trimită portretele literaţilor români studiaţi în şcoală, dar şi opera integrală a acestora.

Festivalul a fost deschis de Nuţu Dan, pe scena Casei de Cultură.
A fost prezentată biografia şi opera celui omagiat, pe care vorbitorul l-a cunoscut personal, în 1975, la Orhei. Domnia sa a trecut în revistă creaţia lui Grigore Vieru”Abecedarele sunt pline de poeziile sale. Vieru a fost un om vesel. El şi-a iubit limba maternă, mama,colegii, a iubit copiii şi tineretul . El a fost şi rămâne Luceafărul poeziei pentru copii. El a fost veşnic tânăr la suflet. Creaţia lui am iubit-o din copilărie, o iubesc şi o voi iubi întotdeauna”.

Adresându-se celor din stânga Tisei, directorul a mai adăugat: „Dacă vreţi să nu fim deznaţionalizaţi, veniţi mai des la noi. Vizitaţi-ne şi ascultaţi-ne, precum şi noi vă ascultăm ca pe nişte modele care vorbesc limba literară română, care cunosc vechile tradiţii şi obiceiuri româneşti. Menirea dumneavoastră este să ne corectaţi, dacă greşim”.

Ion Botoş a explicat de ce acest festival la Plăiuţ, satul pe care vrea să-l scoată din anonimat.

Preţ de două ore, am asistat la un recital de poezie şi cântece răscolite din întreaga creaţie a celui omagiat De la poeziile copilăriei, la cele e dragoste, de la poezia militantă la cele dedicate Mamei, Grigore Vieru a fost rostit de minunaţii elevi traşi la şpiţ ori echipaţi în uniforma şcolară.

Învăţătorii şi profesorii de română care au realizat decupajul regizoral: Aurica Dan, Niţa Şuşca, Ana Tânţaş, Lilia Vlad, Maria Pipceac, Elena Şiman, Ileana Procopici şi Nuţu Dan. Regia tehnică a fost asigurată de pedagogul şcolii.

Încăperea mică,fără acustică, fără sonorizare a fost,totuşi, primitoare.

Cu Nuţu Pipceac, directorul Casei de Cultură din Plăiuţ, ne-adus şi până la pârtia de schi, de 500 e metri, la poalele muntelui Apeţka, cu vârful de1.500 metri. Deşi eram în plin sezon, Vasalie Şiman , proprietarul pârtiei şi al pensiunii cu 60 de locuri de cazare era dus la lucru...în Italia! De pensiune se ocupa soţia, care povestea că zăpadă a căzut cât pentru toată iarna într-o zi şi o noapte. Adică, până în 13 februarie, schiorii nu au prea avut pe ce aluneca pe pârtia cu teleschi de 1.000 metri. Cazarea şi 3 mese pe zi costă aici în jur de 80 lei.

Ghidul nostru Nuţu, îşi amintea pe drum de armata care a făcut-o în timpul URSS. Doi ani a fost soldat gardian la un batalion disciplinar,cum ziceam noi. Numai că el a fost la o divizie, cu 10 mii de militari din tot URSS-ul, trimişi spre reeducare taman în Mongolia! De acolo, Nuţu a venit o singură dată acasă, 12.500 kilometri. Cu avionul a făcut dus-întors 3 zile. Cu trenul, ar fi făcut 14 zile. La unitatea disciplinară din Mongolia, regimul era pentru toţi la fel. Un căprar idiot, imbecilizat, l-a lovit odată pe Nuţu atât de puternic, încât a zăcut 3 luni la recuperare!A fost lovit pentru că nu s-a deplasat în pas alergător prin unitate. De ceea, pentru a nu le fi pecleşiţi feciorii, prin anii 80, 90, românii din dreapta Tisei preferau să dea şpagă 2-3 mii de dolari, pentru a nu le fi luaţi copiii în cătane. Mulţi dintre cei încorporaţi au fost trimişi în Afganistan sau Cecenia, de unde s-au întors …împachetaţi!

În ultimii 20 de ani, în dreapta Tisei am aflat multe istorisiri cutremurătoare. Acolo, fiecare om are povestea sa.
Inclusiv medicul Ion Botoş a lucrat fizic în tinereţe, în Siberia. Povestea lui şi a altora o veţi afla în alte scrieri.

Oaspeţii din stânga Tisei şi cadrele didactice din Plăiuţ au fost invitaţii dlui Botoş la un dineu de lucru la pensiunea „Loredana” ai cărei patroni au rudenii apropiate la Iapa şi Sarasău. Acolo au continuat discuţiile.

La următoarele ediţii vor fi invitaţi mai mulţi poeţi din stânga şi dreapta Tisei. Şcoala are 127 de elevi şi 22 cadre didactice. Mulţi plăiuţeni sunt constructori. Câţiva conduc afaceri în Cehia, sau Rusia. Aici , la Plăiuţ, se vorbeşte foarte bine limba română, dar şi limba oficială,ucraineana, de către tânăra generaţie, dar şi de către ceilalţi români, care au învăţat ucraineana de la vecini. Cei de vârsta a doua sau a treia vorbesc foarte bine şi rusa, limba oficială până în 1991.

S-a profilat conturul viitoarelor ediţii ale manifestărilor „Grigore Vieru”, s-au spus legende şi bancuri şi s-a toastat frecvent, un bun obicei preluat de la ruşi şi de la ucraineni, semn că buna convieţuire între etnii duce la civilizaţie , la progres şi la PACE.

Autor: Florentin NĂSUI
Sursa: www.Graiul.ro
Articol preluat de pe www.sighet-online.ro

Ziarele romanesti, strivite de indolenta Kievului

* In Ucraina, daca e vorba de romani, 0 este egal cu 5 milioane de RON. In timp ce autoritatile romanesti investesc un puhoi de bani in actiunile ucrainenilor din Romania, ziarele romanesti din Ucraina sunt la un pas de inchidere sau supravietuiesc datorita unui «colac de salvare» aruncat tot din tara noastra.
In ciuda vrafului de tratate bilaterale si de cooperare incheiate intre Romania si Ucraina, a drepturilor garante de Constitutie ori de documentele europene, drepturile romanilor din dreapta Tisei sunt calcate in picioare de cizma Kievului. Teoretic, pe baza acestor tratate, finantarea si sprijinul acordat de autoritati ar trebui sa fie facute pe baza de paritate: Statul roman finanteaza activitatile ucrainenilor din Romania, iar cel ucrainean pe cele ale romanilor de dincolo de Tisa. Numai ca, in timp ce ucrainenii din Romania au primit printr-o Hotarare de Guvern peste 5 milioane de RON pentru diverse actiuni de anul trecut, in care intra inclusiv sustinerea ziarelor ucrainene din Romania, romanii de dincolo de granita primesc bani cu taraita sau deloc din partea statului ucrainean.

Publicatia romanilor din Transcarpatia, „Maramuresenii”, e in moarte clinica de ani buni. Iar in acest an se pare ca isi va «da duhul». Redactorul sef al publicatiei, Ion Huzau, spune ca in 2009 a scos 21 de numere din publicatie, dar finantare a primit doar pentru patru luni. Sustinerea financiara a ziarului ar trebui asigurata de trei administratii raionale, care insa arunca pisica de la un unul la altul. Huzau a pierdut sirul restantelor si din cauza intarzierilor a avut tot el de suferit. Statul care nu i-a platit salariu a pretins in schimb impozite si taxe si nu s-a sfiit sa recurga la executari silite. Acum Huzau spune ca asteapta pensia si odata cu ea va renunta la «Maramuresenii»: « Astept inca 11 luni, cate mi-au ramas pana la pensie si pe urma uit de acest ziar. Imi fac ziar independent. Finantarea a fost la fel ca in anii precedenti, poate chiar mai rau. Am primit bani doar pentru 4 luni in 2009. In momentul de fata nu stim care va fi soarta noastra in viitor. Este posibil ca anul acesta sa nu primim nimic. Plus ca nu se stie nici ce pensie voi avea. Cred ca va fi minimala. Dar pe urma ma voi tine de capul celor care trebuia sa ne finanteze. Inca nu stim ce vom face, dar ne-am gandit sa-i dam in judecata. Trebuie sa ma consult cu specialisti in domeniu sa-mi recuperez banii care mi se cuveneau. Este o aventura intreaga, iar in statul asta surprizele sunt la fiecare pas. Nu m-as mira sa nu-mi accepte cererea prin care ii voi da in judecata. Noi trebuie sa primim finantare din 3 directii. Dar numai Teacev-ul ne-a dat un procent foarte mic si in rest nimic. De la Teacev avem pentru 4 luni, iar Rahiv si Ujgorod-ul nu au dat nimic. Pur si simplu isi bat joc de noi. Isi bat joc de mine. Nu voi avea pensie ca slujbas al statului, ca de obicei pensiile la acestia sunt mari. Eu voi avea precis o pensie minimala. Practic, voi fi ca si cei care n-au muncit”.

Desi, teoretic, se afla sub „tutela” statului, oricum Huzau a scos ziarul tot prin forte proprii. De la drumuri la tipografie, la costurile de tehnoredactare, Huzau a achitat din buzunarul propriu multe cheltuieli: „banii pe care i-am primit nu i-am putut folosi numai pentru salarii, pentru ca a trebuit platit si tiparul. Am facut tot ce am putut sa pot scoate cele 21 de numere, ca altfel nu as fi reusit asa ceva din banii alocati. De 6 ani continua blocarea conturilor. Noi am fi putut face bani. Daca nu erau blocate conturile puteam face bani ca am prieteni si m-as fi descurcat. Sunt hotarat sa fac un ziar independent, sa nu mai am nimic de-a face cu ei.”

Paritatea finantarii pare pentru liderii comunitatii romanesti din Ucraina doar o poveste frumoasa, scrisa pe niste tratate oficiale. Ion Huzau spune ca: „la asta ma gandesc in fiecare dimineata si seara si ma enervez. Pentru ca in Romania colegii mei de la ziarele ucrainene au de toate, pe cand pe mine nu ma sustin. Cum o sa-si spele obrazul cu sustinerea tipariturilor la paritate? Pai ei nu au obraz. Ei numai declara ca-si doresc in Europa, dar cu metodele pe care le folosesc si atitudinea fata de minoritati, mi-e greata sa spun ce gandesc, ce vad si ce simt”.

Practic, daca dispare si „Maramuresenii”, nu va mai exista niciun ziar sustinut de statul ucrainean. Asa ca romanii din Ucraina se intreaba daca nu cumva statul roman ar trebui sa mentina paritatea in aceleasi conditii: „eu as zice ca si statul roman sa ia atitudine si sa nu mai sustina publicatiile ucrainene. Am spus de foarte multe ori ca aceasta paritate ar trebui pastrata exact in conditiile in care suntem si noi ajutati. Aici suntem lasati de izbeliste. In momentul de fata am depus cereri pentru 2010, am explicat care-i situatia, dar n-am primit niciun raspuns, nici oficial, nici neoficial. Isi bat joc de noi, dar acum s-a umplut paharul rabdarii”.

Un alt ziar important din Transcarpatia, „Apsa”, este finantat din… Romania. Ioan Botos, presedintele Asociatiei Romanilor din Transcarpatia „Dacia”, si directorul Apsei, a depus cereri peste cereri pentru a obtine finantare pentru ziar. Dupa ce a scos bani din buzunar pentru a tipari ziarul, in final a reusit sa obtina o donatie de la Universitatea de Vest „Vasile Goldis”. In curand, va aparea primul numar pe 2010 al publicatiei, finantata evident tot cu bani din Romania. Echitabil, nu?

Mircea CRISAN
Ioana LUCACEL

Sursa: Gazeta de Maramures
Articol preluat de pe www.sighet-online.ro
Foto: www.reinvierea.wordpress.com

Transnistria se ofera sa gazduiasca un scut antiracheta al Rusiei

Regiunea separatista Transnistria, din Republica Moldova, se ofera sa gazduiasca un scut antiracheta al Rusiei, daca Kremlinul doreste acest lucru, a declarat, luni, la Moscova, Igor Smirnov, liderul separatistilor transnistreni.

“Spunem asta de mult timp. Noi suntem gata. Noi nu ne opunem la prezenta fortelor armate rusesti pe teritoriul nostru, cu personal si orice alte arme, pentru a proteja viata cetatenilor din Transnistria, Rusia si Ucraina”, a declarat Smirnov, intrebat de ziaristi daca ar fi de acord sa gazduiasca elemente ale unui scut antiracheta al Rusiei, pe teritoriul transnistrean, transmite RiaNovosti.

Igor Smirnov a catalogat decizia tarii noastre de a permite amplasarea elementelor scutului american antiracheta pe teritoriul sau drept “o afacere interna a Romaniei”, precizand insa ca desfasurarea rachetelor americane “nu ar fi un factor de stabilitate” in regiune.

Anuntul vine dupa ce, saptamana trecuta, secretarul de stat roman pe afaceri strategice in MAE, Bogdan Aurescu, declarase ca instalarea scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei nu va afecta situatia din Transnistria sau negocierea noului acord START, dintre SUA si Rusia, potrivit presei de la Chisinau.

De pe Ziare.com

Organizatiile romanesti din Ucraina il felicita pe Ianukovici si spera sa colaboreze cu acesta

Intr-o scrisoare de felicitare adresata noului Presedinte al Ucrainei comunitatea romaneasca din Ucraina isi exprima speranta ca impreuna cu noua conducere, in concordanta cu Acordul de parteneriat semnat inainte de alegeri, vor lucra pentru afirmarea valorilor europene, respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale, în special dreptul la studii în limba maternă, la folosirea oficială a limbilor minorităţilor naţionale în teritoriile locuite compact de acestea, transmite ', CAPTION, 'Romanian Global News',BELOW,RIGHT, WIDTH, 300, FGCOLOR, '#CCCCFF', BGCOLOR, '#333399', TEXTCOLOR, '#000000', CAPCOLOR, '#FFFFFF', OFFSETX, 10, OFFSETY, 10);" onmouseout="return nd();">Romanian Global News. „Reprezentanţii comunităţii vorbitorilor de limba română din Ucraina, alături de celelalte minorităţi naţionale, cu care la 30 noiembrie 2009 aţi semnat Acordul de parteneriat, au sprijinit fermitatea, înţelepciunea şi chibzuinţa dumneavoastră în afirmarea valorilor europene şi realizarea drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale, în special dreptul la studii în limba maternă, la folosirea oficială a limbilor minorităţilor naţionale în teritoriile locuite compact de acestea. Comunitatea noastră, asemeni întregului popor ucrainean, nutreşte speranţa că sub conducerea dumneavoastră va fi realizat programul „Ucraina pentru oameni", la care dorim să ne alăturăm şi noi, sprijinindu-vă în continuare", se arata in comunicatul Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina", semnat de Ion POPESCU, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, Vasile TĂRÂŢEANU, preşedinte al Senatului Uniunii, deputat în Consiliul regional Cernăuţi si Aurica BOJESCU,secretar responsabil al Uniunii, deputat în Consiliul regional Cernăuţi Sursa: ', CAPTION, 'Romanian Global News',BELOW,RIGHT, WIDTH, 300, FGCOLOR, '#CCCCFF', BGCOLOR, '#333399', TEXTCOLOR, '#000000', CAPCOLOR, '#FFFFFF', OFFSETX, 10, OFFSETY, 10);" onmouseout="return nd();">Romanian Global News.

Vlad Filat taind sarma ghimpata de pe Prut :"Niciodata nu trebuie sa ne mai desparta asa ceva"

Premierul basarabean, Vlad Filat si ministrul de Interne, Vasile Blaga, au inaugurat luni punctul de trecere a frontierei intre intre cele doua state romanesti la vama Radauti-Prut - Lipcani, transmite ', CAPTION, 'Romanian Global News',BELOW,RIGHT, WIDTH, 300, FGCOLOR, '#CCCCFF', BGCOLOR, '#333399', TEXTCOLOR, '#000000', CAPCOLOR, '#FFFFFF', OFFSETX, 10, OFFSETY, 10);" onmouseout="return nd();">Romanian Global News.

Cei doi oficiali s-au intalnit, simbolic, pe podul care face legatura dintre cele doua state, la jumatatea cursului Prutului. Premierul Filat a fost primul basarabean care a trecut prin Vama Radauti-Prut, iar pe pasaportul sau diplomatic a fost trecuta viza cu numarul 001. "Este un moment emotionant ca dupa 60 de ani sa fiu primul moldovean care trece din nou prin Vama Lipcani-Radauti Prut", a spus Vlad Filat in fata autoritatilor si a localnicilor. Acesta s-a adresat romanilor spunandu-le ca cele doua state surori nu trebuie sa mai fie despartite, scrie Romania Libera.

Filat si Blaga au taiat bucati din gardul din sarma ghimpata care a fost instalat de regimul comunist ."Niciodata nu trebuie sa ne mai desparta asa ceva", a spus Vlad Filat.

Lungimea gardului cu sîrmă ghimpată de pe frontieră avea 360 km. Lucrările de demontare au început, acum două săptămîni, la indicaţia Prim-ministrului Vlad FILAT, prînă în prezent fiind demontate 20 km.

Vlad FILAT a amintit că, acum doi ani, a organizat o acţiune de protest pe podul de la Lipcani, cerînd redeschiderea acestuia.

„Spuneam atunci că vom fi în stare să obţinem acest lucru şi iată că am reuşit", a menţionat Vlad FILAT.

Prim-ministrul a spus că cetăţenii Republicii Moldova merită şi vor trăi liber şi în prosperitate.

Premierul moldovean i-a mulţumit Preşedintelui României Traian BĂSESCU şi Premierului Emil BOC, dar şi Uniunii Europene pentru contribuţia la darea în exploatare a podului Rădăuţi-Lipcani şi a menţionat, în context, că evenimentul de astăzi are o puternică conotaţie istorică.

Premierul Vlad FILAT a declarat că pînă la finele lunii martie, curent, va fi scoasă în totalitate sîrma ghimpată de la frontiera cu România.

Prim-ministrul Vlad FILAT a luat cu el mai multe bucăţi de sîrmă ghimpată, menţionînd că a fost rugat de unii prieteni şi cunoscuţi.

„Nu trebuie să uităm niciodată de acest gard ruşinos, de sîrma, care ne desparte de Europa şi să nu admitem ca astfel de garduri să mai apară pe viitor", a declarat Vlad FILAT.

Sursa: ', CAPTION, 'Romanian Global News',BELOW,RIGHT, WIDTH, 300, FGCOLOR, '#CCCCFF', BGCOLOR, '#333399', TEXTCOLOR, '#000000', CAPCOLOR, '#FFFFFF', OFFSETX, 10, OFFSETY, 10);" onmouseout="return nd();">Romanian Global News

Marius Lazurca a avansat ideea infiintarii unei banci de investitii romano-moldovenesti si organizarea impreuna a unui campionat european de fotbal

Diplomatul Marius Lazurca, propus pentru a ocupa postul de ambasador al Romaniei la Chisinau, este audiat in Parlamentul Romaniei. In discursul sau introductiv, el a propus, ca proiect pentru dezvoltarea relatiilor economice dintre cele doua tari, infiintarea unei banci de investitii romano-moldovene.

Diplomatul si-a rostit discursul introductiv, in care a amintit de proiectele de infrastructura existente si anuntate si in timpul vizitei presedintelui Traian Basescu la Chisinau, proiectele politice, economice si culturale.

Principalele idei ale discursului sau:

• Interesul national al Romaniei in ce priveste relatia cu Moldova e cel mai bine manifestat printr-o politica europeana, activa, generoasa, predictibila, de sustinere a aspiratiilor de integrare europeana a Moldovei.
  
• Sentimentul meu este ca odata cu schimbarile de guvern din R. Moldova, Romania dobandeste din nou ocazia unei prezente active in politica externa. Printr-o politica activa, generoasa, predictibila in raport cu R. Moldova, romania isi consolideaza propriul statut in interiorul UE. Printr-o relatie aprofundata cu unul dintre vecinii importanti, Romania aduce o contributie specifica la unul dintre rolurile UE, de promotor al unor standarde in vecinatatea sudica si estica.
• Rolul eminent al unei ambasade este de a stimula, aprofunda, de a extinde dialogul politic bilateral.
  
• Ceea ce Romania poate furniza responsabil este un transfer de competente si expertiza util procesului de adaptare progresiva a Republicii Moldova la standardele si normele europene.
• Proiectele concrete sunt extrem de importante, suma lor este impresionanta, de la refacerea celor cinci poduri de peste Prut, la linia de cale ferata, Iasi-Chisinau-Tighina pe ecartament european, toate descriu miza esentiala pe care Romania o are de atins in raport cu Republica Moldova. Aceasta miza descrie si o exigenta, cea de buna colaborare intre o intreaga constelatie institutionala din Romania si cea in oglinda din R. Moldova. Pentru actualizarea acestor proiecte, care nu sunt noi, dar au zacut o vreme, ambasada are un rol stimulator important.
  
• Activitatea consulara - Romania in R. Moldova trebuie sa operationalizeze la standarde Schengen toate activitatile consulare. Nu va fi simplu. Insa efortul MAE, al Ministerului Internelor este foarte important pentru fluidizarea eliberarii vizelor si incepand cu 31 martie a certificatelor pentru mic trafic la frontiera.
• Diplomatul a aratat faptul ca Romania este pe locul 9 printre investitorii in R. Moldova, "e un loc care nu ne face neaparat onoare, dar ne incurajeaza sa gandim lucrurile in perspectiva". Inperspectiva de a aduce in actualitate un fond de garantare intre R. Moldova si Romania.
• Marius Lazurca a avansat ideea infiintarii unei banci de investitii romano-moldovenesti, in care investitor importanta sa fie si BERD.
• Cooperarea stiintifica si academica este foarte importanta. exista un numar foarte mare de tineri elevi, studenti, cercetatori in Romania. E o cale certa de a crea o elita amicala Romaniei prin stimularea acestei colaborari. (...) trebuie valorificat capitalul de inteligenta a diasporei din Moldova.
• Promovarea cooperarii culturale este foarte importanta, ajuta investitia de natura politica si economica in R. Moldova. In 2007 s-a luat o decizie care creeaza un institut cultural la Chisinau doar pe hartie. Pledez la crearea unui institut Eminescu sau a unui institut cultural roman Mihai Eminescu, cu rol de actor preeminent pe piata ideilor, artelor, literelor in R. Moldova. este esential ca inteligenta romanesca sa fie actorul primordial in dezbaterea intelectuala din R. Moldova.
• Este important sa cream contacte directe intre autoritatile locale romane si moldovene, unele proiecte au inceput deja, exista instrumente financiare de cooperare transfrontaliera.
• Crearea unui spatiu mediatic comun. Vorbim aceeasi limba, ne intemeiem pe o traditie istorico-culturala comuna, e normal sa existe un spatiu de suprapunere intre media romaneasca si cea moldoveana.
  
• Participare comuna la targuri si expozitii internationale, nu sub acelasi pavilion, ci pentru a exprima solidaritatea de fond dintre tarile noastre.
• Organizarea unor sedinte de guvern comune e importanta.
  
• Ambasadorul propus a dat exemplul Poloniei si Ucrainei care organizeaza impreuna un campionat european de fotbal, sugerand ca romanii si moldovenii ar putea are in vedere organizarea unei competitii importante.
• Voi propune ca marile festivaluri nationale sa aiba o antena la Chisinau. Nu stiu de ce Festivalul Enescu nu ar ptuea avea o antena la Chisinau, asa cum are la Timisoara sau Cluj.
  
• Sprijinul Romaniei se conceretizeaza mai ales in contextul UE, a mai spus diplomatul, aratand ca recent infiintatul grup al prietenilor Moldovei este un forum "pe care il dorim extins la nivelul intergii UE" si in care Chisinaul isi poate identifica prietenii europeni. Este locul in care dialogul politic si de integrare poate dovedi substanta si competente. Sursa: Hotnews
  

Ziarele romanesti trec Prutul

Câteva publicatii din Romania vor fi vândute si în chioscurile de presă din Republica Moldova, transmite Jurnal.md preluat de Romanian Global News'. Acestea vor putea fi procurate începând cu 3 februarie în cioscurile din reteaua de distributie a presei "Moldpresa".

Astfel, în fiecare zi de miercuri, în chioscuri vor putea fi găsite ziarele „Jurnalul Naţional", „Adevărul", „Academia Caţavencu", „Gazeta sporturilor", si „Pro Sport".

"Nu ştiu câte exemplare vom primi, dar cred că vor fi la mare căutare", a declarat, pentru jurnal.md, Oxana Eftovici, vânzătoare într-un chioşc din capitală. Potrivit ei, de multe ori a fost întrebată dacă pun în vânzare ziare din România.

Sursa: Romanian Global News

Într-o săptămână va fi inaugurat postul vamal Rădăuţi - Lipcani

În cel mult o săptămână urmează să fie inaugurat podul Rădăuţi - Lipcani. Postul vamal de la Lipcani este gata, iar vineri reprezentanţii celor două instituţii vamale din România şi R. Moldova se vor întâlni pentru a discuta ultimele detalii, a comunicat în şedinţa guvernului Tudor Balinschi, şeful Serviciului vamal, transmite Timpul.md.

În timpul vizitei la Chişinău, preşedintele Traian Băsescu a promis deschiderea în scurt timp a podului Rădăuţi - Lipcani, ulterior autorităţile locale române anunţând că acest lucru se va produce până la 12 februarie. În prima perioadă, la Rădăuţi, postul vamal va fi unul provizoriu, au anunţat autorităţile române. Ulterior, autorităţile din Botoşani vor face demersuri la guvernul român pentru construcţia unui sediu permanent.

Sursa: Romanian Youth Voice