Declaraţii dure despre R. Moldova în Parlamentul Român
Articol preluat în revista ACUM
Călin Popescu Tăriceanu (Parlamentar PNL): “Voronin este un bătrân aparatcic”; „România a depins exclusiv de toanele Chișinăului”.
Titus Corlățean (Preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Senatului Român): „Interesul unor politicieni occidentali față de R. Moldova este zero”; „Cine se naște din cetățeni români, este cetățean român, chiar dacă pierde cetățenia din motive neimputabile lui”.
Tudor Panțâru (Parlamentar PSD): “Politica de la Chișinău se face la Moscova și nu e una de cârpeală”; „E în interesul strategic al României să nu permită Imperiului (n.n. –Imp. Rus) să rămână în coasta ei”; „Dacă UE nu ar fi ipocrită cum a demonstrat, ar trebui să spună “mersi” Românei pentru că se oferă să legalizeze pașaportizarea basarabenilor. Asta e o favoare adusă Europei”.
Bogdan Olteanu (Deputat PNL): „R. Moldova e condusă de o grupare care și-a acaparat numele de comuniști și un comportament de lăcustă”; „A sunat ceasul lui Voronin. Puterea de la Chișinău va cădea ca altele de acest fel”.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai tari declaraţii ale câtorva dintre politicienii români de marcă, făcute săptămâna aceasta la Sala Drepturilor Omului de la Bucureşti, în cadrul unei dezbateri - “Solidari cu Moldova - Soluţii europene pentru o democraţie reală în Republica Moldova” - pe marginea abuzurilor din Republica Moldova. Iniţiator - deputata Alina Gorghiu (PNL România) (foto dreapta).
Public impresiile de la acest eveniment astăzi, deoarece cred că a fost unul dintre cele mai semnificative evenimente de la Bucureşti, din această săptămână, cu referire la R. Moldova. Un eveniment la care, după cum anunţam anterior, au participat specialişti în probleme de politică externă din cadrul Ministerului Român al Afacerilor Externe, Administraţiei Prezidenţiale şi Parlamentului României, ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului şi pentru promovarea libertăţii presei din România, reprezentanţi ai ONG-urilor din Republica Moldova, studenţi basarabeni, dar şi cetăţeni semnatari ai petiţiei “Solidari cu Moldova” (vezi aici). Document care, de altfel, la iniţiativa deputatului Alina Gorghiu, a adunat peste 3500 de semnături şi care, aşa cum promit iniţiatorii, va ajunge pe masa decidenţilor europeni.
Călin Popescu Tăriceanu: “Alegerile din acest an (n.n. din R.M.) - o uriaşă farsă electorală”
Dezbaterea pe marginea situaţiei R. Moldova a fost deschisă de nume sonore, precum cele pe care le citam la începutul textului. Astfel, Călin Popescu Tăriceanu, fostul prim-ministru al României, şi-a început discursul destul de acid afirmând că “Voronin este un bătrân aparatcic” şi că „România a depins exclusiv de toanele Chișinăului” până acum. Fostul prim-ministru al României a ţinut să remarce şi faptul că R.M. trebuie să rămână “un subiect de actualitate” pentru România. Referindu-se direct la alegerile din 5 aprilie 2009, politicianul a atras atenţia asupra “uriaşei farse electorale” care s-a produs. Iată de ce, Călin Popescu Tăriceanu atrage atenţia şi susţine că “atâta vreme cât în R.M. în funcţiile cheie vor fi oamenii vechiului regim, lucrurile nu se vor schimba”.
Şi are perfectă dreptate. Nu poţi construi un stat bazat pe valori democratice, dacă cei care stau în fruntea acestuia sunt de altă factură şi sunt adepţii unor idei şi valori vechi comuniste. De aici şi afirmaţia fostului prim-ministru român: “Noi (n.n. România) trebuie să susţinem R.Moldova, dar nu în orice condiţii”.
Când vine vorba de regimul de vize, introdus de către autorităţile moldovene pentru cetăţenii români, părerea lui Călin Popescu Tăriceanu este la fel ca şi politica pe care o promovează în prezent Bucureştiul. El spune că România nu trebuie să răspundă R. Moldova cu aceeaşi monedă. Cât despre cetăţenie, politicianul precizează că “ţara nu duce o politică agresivă acordând cetăţenie”.”Nu facem decât să o dăm pe merit”, a concluzionat deputatul.
În completarea discursului lui Călin Popescu Tăriceanu, deputatul conservator Sergiu Andon a ţinut să atragă atenţia asupra următoarei idei: “Democraţia se poate perfecţiona, pe când dictatura, dacă se perfecţionează, devine şi mai periculoasă”.
Titus Corlăţean: Subiectul cetăţeniei nu trebuie să fie “jucat electoral”
Interesant a fost şi discursul lui Titus Corlăţean, Şeful Comisiei de Politică Externă a Senatului României. El a împărtăşit cu empatie celor prezenţi impresii din ultima sa călătorie la Chişinău. Deputatul Partidului Social spune că, pentru prima dată, s-a simţit în siguranţă la Chişinău doar când a păşit, la întoarcere, pe scara avionului de la TAROM.
Iată că R. Moldova devine nu doar o sperietoare pentru turiştii străini, cum scriam zilele trecute (vezi MAE francez avertizează: Nu mergeți în Transnistria!), ci, mai nou, chiar şi pentru diplomaţii occidentali. De unde şi explicaţia lui Titus Corlăţean că „interesul unor politicieni occidentali față de R. Moldova este zero”. Mai rău decât atât, nu cred că se mai poate!
Cu toate acestea, Corlăţean spune că, deşi România a trecut în sfera euroatlantică ne este alături. Dincolo de toate eforturile vecinilor, politicianul atrage atenţia că soluţia schimbării “vine din interiorul societăţii”. O societate care, în R. Moldova, potrivit lui Titus Corlăţean, este una “uitată de timp, de tip sovietic şi extrem de bine controlată”. O societate care trebuie în primul rând informată, susţine politicianul.
Ca şi Călin Popescu Tăriceanu, Titus Corlăţean s-a referit şi el la unul dintre cele mai discutate subiecte de o parte şi de alta a Prutului - cetăţenia română. Corlăţean susţine că acest subiect nu trebuie să fie “jucat electoral” la Bucureşti. De aceea, atât deputatul de la PSD, cât şi alţi colegi parlamentari, printre care şi Tudor Panţâru, au accentuat că partidele politice române trebuie să se pună la masa comună şi să analizeze situaţia creată. Inclusiv introducerea regimului de vize în R.M. pentru cetăţenii români. “Noi (n.n. România) suntem o voce în UE”, a atras atenţia politicianul.
“În R. Moldova opoziţia e mai slabă decât puterea”
Părerea îi aparţine deputatului ungur Gyorgy Frundo, reprezentant al UDMR. El crede că dacă basarabenilor li s-ar acorda cetăţenie română “rusofilii de acolo şi-ar îndeplini, astfel, visul ca R.M. să devină pământ rusesc”. Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate, dar, din păcate, în timp ce primea replica pe marginea ideilor exprimate, deputatul de la UDMR a părăsit sala fără oarecare scuze sau explicaţii de rigoare.
De remarcat că parlamentarul de etnie maghiară a făcut, din acest punct de vedere, notă discordantă la respectiva reuniune în ceea ce priveşte subiectul abordat.
Tudor Panțâru: “România a fost prinsă pe picior greşit”
Aceasta este una dintre afirmaţiile din discursul lui Tudor Panţâru, deputat PSD pentru românii din afara României (Europa de Est), care a avut un discurs “la zi”, penetrant şi bazat pe argumente bine închegate.
“Politica de la Chișinău se face la Moscova și nu e una de cârpeală”, a precizat pentru început Panţâru. Abordând problema cetăţeniei, deputatul a ţinut să precizeze că „dacă UE nu ar fi ipocrită, cum a demonstrat, ar trebui să spună “mersi” Românei pentru că se oferă să legalizeze pașaportizarea basarabenilor. Asta e o favoare adusă Europei”. În chestiunea dată, Tudor Panţâru a ţinut să facă trimitere la Bulgaria, ţară care restabileşte fără oarecare probleme cetăţenia bulgarilor, inclusiv celor din R. Moldova. “Bulgaria acordă pe bandă rulantă cetăţenie celor din Macedonia!”, a atras atenţia deputatul. Prin urmare, mă întreb, care e diferenţa? Aşa cum a spus şi Panţâru, exemplul trebuie să dea de gândit celor care se tem de paşaportizarea românească a cetăţenilor moldoveni.
Tranşant în discursul său, deputatul Panţâru a mai subliniat că „e în interesul strategic al României să nu permită Imperiului (n.n. –Imp.Rus) să rămână în coasta ei”. Tudor Panţâru mai spune că ”România are tot dreptul să apere valorile europene în R. Moldova” deoarece, consideră el, “aceasta este cartea pe care trebuie să mizeze”. Iată de ce, ca şi antevorbitorii săi, deputatul de la PSD consideră că solidaritatea partidelor politice româneşti, faţă de chestiunea R. Moldova, este imperios necesară.
În sprijinul acestei idei, Eugen Popescu, directorul Romanian Global News a menţionat că ”Parlamentul României este instrumentul fundamental al neamului românesc” şi de aici trebuie să vină direcţia de abordare a problemei basarabene la Bucureşti.
În concluzie, Tudor Panţâru a ţinut să mai sublinieze că “Guvernul României ar trebui să iniţieze la CEDO, fără întârziere, o plângere contra R. Moldova pentru acţiunile sale antidemocrate din ultima vreme”.
Bogdan Olteanu: „A sunat ceasul lui Voronin”
În încheiere, Bogdan Olteanu, fostul şef al Camerei Deputaţilor, a ţinut să încurajeze tinerii din R. Moldova şi nu numai, preicizând că “diferenţele nu sunt între cetăţenii României şi cei ai R. Moldova”. „R. Moldova e condusă de o grupare care și-a acaparat numele de comuniști și un comportament de lăcustă”, a precizat Olteanu, dar, continuă el: „A sunat ceasul lui Voronin. Puterea de la Chișinău va cădea la fel ca altele de acest fel”. Bogdan Olteanu a mulţumit presei, atât din România, cât şi din R. Moldova (atenţie - celei de opoziţie, care informează publicul corect), pentru curajul şi aportul său semnificativ în perioada de după 5 aprilie.
Chiar dacă Bogdan Olteanu se arată optimist şi speră ca “mogulii din România” să poată investi jurnalistic în R. Moldova, am ţinut să îi răspund cu pesimism că acest lucru este mai puţin posibil în actualele condiţii. În contextul în care TVR-ul este scos de pe piaţa media de la noi, jurnaliştii români sunt expulzaţi, iar presa locală de opoziţie, care abia de mai rezistă, mai putem noi vorbi de oarecare proiecte mediatice româneşti la Chişinău? Constat cu tristeţe că NU.
În acest context, Bogdan Olteanu, a ţinut să precizeze că România trebuie neapărat “să sprijine conectarea cetăţenilor R.M. la valorile europene”.
Să sperăm că vom reuşi cu adevărat să “ne conectăm la valorile europene” nu doar la modul declarativ, cum a făcut partidul comunist până acum, dar şi real, aşa cum ar trebui şi este firesc să fie în planurile unei ţări care se află “în coasta Europei”.
P.S. M-am bucurat mult să întâlnesc la această dezbatere atât reprezentanţi ai ONG-urilor studenţilor basarabeni din România, cât şi studenţi aflaţi la studii peste Prut. În acest sens, vă recomand să citiţi un articol la aceeaşi temă şi pe blogul lui Tudor Cojocaru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu