sâmbătă, 23 aprilie 2011

Reprezentanti ai Forumului Romanilor din Serbia s-au intalnit la Satul Nou

Satul Nou, Voivodina, Serbia/Romanian Global News


Un dialog deschis între comunitatea românească din Serbia de Răsărit şi cea din Voivodina

Delegaţia Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, în frunte cu preşedintele Predrag Balaşevici și vicepreşedinţii Noviţa Niagoievici şi Dragan Demici alaturi de preşedintele Asociaţiei pentru cultură a Rumânilor din Serbia „Ariadnae Filum", Zavişa Jurj, au vizitat Satul Nou, sâmbătă, 16 aprilie a.c., unde s-au intalnit cu de delegaţia Comunitatii Romanilor din Serbia (CRS) în frunte cu preşedintele Stevan Mihailov, vicepreşedinţii Daniel Magdu, Dorinel Stan, Dorel Cebzan, Marin Gaşpăr şi secretarul Comunităţii Liviu Stamin, transmite corespondentul Romanian Global News din Voivodina

La sediul primăriei din Satu Nou, în prezenta mai multor membrii ai CRS, reprezentanţii românilor din Serbia de Răsărit şi Voivodina au pus bazele relaţiilor de cooperare în domeniul cultural, informativ, învăţământ şi limba maternă, realizarea proiectelor comune, organizarea celui de al doilea Congres al Românilor din Serbia, de data aceasta în Banat, sprijin reciproc în soluţionarea problemelor ce ţin de păstrarea identitară şi acţiuni obşteşti pentru refacerea minorităţii naţionale.

Primul Congres în istoria românilor din Serbia, care a avut loc la Donji Milanovac în 2010, a clarificat situaţia în cadrul minorităţii române, stabilind noi punţi între fraţi de nord şi sud de Dunăre, iar deschiderea românilor timoceni cu noua conducere a Comunităţii Românilor din Serbia practic confirmă un nou început de drum mare.

Cele două delegaţii au remarcat necesitatea intensificării colaborării în toate sferele vieţii, extinderea acţiunilor comune în vederea realizării dezideratelor şi afirmarea românilor din Serbia, promovarea valorilor autentice, organizarea manifestărilor şi concertelor culturale şi promovarea patrimoniului cultural şi spiritual al românilor din întreaga Serbie.

Acordul comun al delegaţiilor, când este vorba de Congresul Românilor din Serbia (ediţia a II-a), este să fie organizat în Voivodina, mai precis la Vârşeţ sau la Covăciţa.


Romanii din Timoc solidari cu CRS in problema abuzurilor privind reinregistrarea asociatiei

Referitor la problema reînregistrării Comunităţii Românilor din Serbia la Agenţia pentru Registrele Economice, liderii românilor din Timoc acordă sprijin necondiţionat noii conduceri a Comunităţii, exprimându-şi îngrijorarea când este vorba de prelungirea în exces a procesului de reînregistrare (procesul durează deja de şapte luni), datorită presiunilor fostului membru din conducerea CRS, Ion Magda, actualmente parlamentar, cu diploma falsa, in Parlamentul Serbiei.

În concluzie, s-a evidenţiat importanţa dialogului deschis între comunitatea românească din Serbia de Răsărit şi Voivodina, acţionarea in comun în vederea realizării unirii tuturor românilor din Serbia.

Următoarea întâlnire se va desfăşura în Serbia de Răsărit la finele lunii aprilie.

Cititi si:

http://2010.rgnpress.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=46036&Itemid=26

http://2010.rgnpress.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=46094&Itemid=33

INTERVIU Stelian Tănase: „Îi continuăm opera lui Ceauşescu: devastăm Bucureştiul!”

Autor: Aura Clara Marinescu, Florin Marin
Stelian Tănase spune că "Omul Nou" şterge astăzi "farmecul discret" al Bucureştilor Foto: Mircea Păun

Stelian Tănase spune că "Omul Nou" şterge astăzi "farmecul discret" al Bucureştilor Foto: Mircea Păun

„Adevărul de Seară” a stat de vorbă cu scriitorul Stelian Tănase despre faţa schimonosită a Capitalei. Născut la Obor, printre negustori şi lume multă, Stelian Tănase continuă să atragă atenţia asupra masacrului la care sunt supuse clădirile şi străzile oraşului.

Citiţi şi

INTERVIU Moise Guran: Românii nu sunt stimulaţi să muncească, unii şi-au pierdut chiar şi obiceiul de a munci

INTERVIU Tudor Chirilă: „Şi teatrul, şi muzica sunt avanposturile mele!“

EXCLUSIV 80 de interviuri cu Ştefan Iordache într-un film

INTERVIU Huidu şi Găinuşă: „Combatem bătaia cu bătaie de joc!”

INTERVIU Tudor Mihăiţă va fi antrenorul lui Nicolas Cage: "O să-l învăţ tehnicile de Jiu Jitsu Brazilian!"

Adevărul de Seară: Sunteţi un vechi observator al Bucureştiului, iar de curând aţi lansat un blog în care oraşul este unul dintre subiectele principale. Ce faceţi acum?

Stelian Tănase: Filmez a doua serie din „Bucureşti, strict secret”, ce va avea probabil 50 de episoade. Visul meu este să fac „Bucureşti în 101 de poveşti”. Suntem undeva pe la 80 de episoade. Mai avem o stagiune. Mi-am făcut şi blog, www.stelian-tanase.ro, pentru că vreau să apăr Bucureştiul foarte serios. Mi se pare că se întâmplă o devastare fără precedent de la Ceauşescu încoace. Când l-am executat pe Ceauşescu, una dintre acuzaţii a fost chiar aceasta, iar acum noi îi continuăm opera. Bucureştiul este devastat de o manieră incredibilă.

Care este cea mai mutilată zonă a Capitalei?

Buzeştiul este lichidat. De la Romană până la Piaţa Unirii şi mergând mai adânc în Cotroceni este o zonă expusă. Cei din imobiliare vor să-şi ridice bănci şi turnuri. Bucureştiul fiind o încrengătură de sate, au rămas multe terenuri virane. Speculatorii ar avea spaţii la dispoziţie. Pe Kiseleff, o casă de patrimoniu a fost demolată peste noapte. Legile sunt ambigue, imobiliştii le speculează cum vor, cu ajutorul politicienilor. De 12 ani, de când fac televiziune, am căutat un răspuns. Am făcut reportaje TV, am scris în gazetă pe tonul cel mai categoric. N-aude nimeni. Aud numai intelectualii, şi aşa acuzaţi de melancolii, de nostalgii, de paseism. Aud şi cei cu bani, ştiu ce spun, dar ce interes au să se mute un kilometru mai sus, când el vrea să locuiască în buza târgului, unde terenul e mult mai scump?

Ce fac oamenii, cetăţenii, pentru oraşul lor?

Mă surprinde reacţia societăţii civile: plăpândă, extrem de fragilă, deşi au apărut multe grupuri agitate şi nervoase. Mă tem că reacţia adevărată va apărea peste 10 ani, când nu va mai fi nimic de salvat în Bucureşti. În fiecare zi dispar 6-7 clădiri.

Ce s-a întâmplat cu Buzeştiul?

La Buzeşti s-a mers pe argumentul utilitar, lărgire pentru trafic. Soluţia este străpungerea, prin dărâmarea clădirilor de pe o parte şi de pe alta. Întreb: în ce capitală se fac străpungeri? Dacă te duci la Roma şi faci o străpungere, trebuie să dărâmi vreo 15 clădiri de secol II-III. Cine îşi permite aşa ceva? Nu cred că trebuia dărâmat la Buzeşti. Trebuia prezervat şi ocolit. Dacă tot am făcut Podul Basarab, înseamna că am salvat Buzeştii. N-am salvat Buzeştii, ci l-am omorât imediat. Ăsta era rostul podului, să ocolească şi să salveze Buzeştii.

Devastarea de la Buzeşti v-a înfuriat.

Am scris un roman, ce va apărea în luna mai: „Moartea unui dansator de tango”, în care toată acţiunea se întâmplă la intersecţia Buzeşti-Griviţa. S-a întâmplat să-l dărâme când terminam romanul. Eu îi făceam un monument şi arătam valoarea extraordinară a acestui cartier, şi ei intrau cu buldozerul. Pe blog, voi posta fotografii cu cărămizi şi, în paralel, cu Hotelul şi cinematograful Marna, Casa lui Mihai Eminescu, casa lui Matache Măcelaru.
În carte, arăt cum era acest cartier, fundalul lui, în anii ’40. Era un Montmartre bucureştean, cu o lume studenţească. Plin de cămine studenţeşti, erau hoteluri, negustorie, cinematografe, bordeluri pe unde este acum Palatul CFR. Era animat, boem, era inima Bucureştiului. L-au pus jos. Se dărâmă lucruri de valoare şi se construiesc barăci care nu au nicio valoare şi pe care le dăm jos peste 20-30 de ani. Eu nu vreau să aibă loc maşinile să treacă, vreau să păstrăm Casa lui Eminescu.

Credeţi că veţi fi auzit prin noul blog?

Vreau ca prin intermediul lui să mobilizez cât mai multă lume în apărarea Bucureştiului. Sunt câteva grupuri, chiar unul dedicat Pieţei Matache Măcelaru. Suntem încă foarte slabi faţă de deciziile consilierilor municipali. E o furie, e o lăcomie extraordinară. Ei vor să facă bani, iar în capul lor acestea sunt nişte vechituri, nişte hodoroage.

Ce alte masacre aţi întâlnit prin locurile pe unde filmaţi?

Masacru ca în zona Buzeşti nu mai e, dar se distruge peste tot. A dispărut Casa Moteanu de pe Calea Victoriei, vizavi de Academia Română. M-am dus să fac recunoaştere pentru filmare, să-mi fac un plan, şi când m-am întors a doua zi, casa era jos. Până astăzi nu s-a construit nimic. Pe strada Visarion, în jos, o altă casă a fost dărâmată şi a rămas aşa. Sunt multe în felul acesta. Spre Gara de Est, pe Bulevardul Ferdinand, pe dreapta, era Cinematograful Aurora, clădire art deco din anii ’20-’30. S-a demolat într-o noapte, iar astăzi vezi doar o schelă oribilă între două blocuri. Era un monument din perioada interbelică.

Cum vă explicaţi aceste lucruri?

Stricarea omului în comunism este evidentă. „Omul Nou” a apărut. Noi râdeam de el, citeam de propaganda comunistă cu „Omul Nou”. Nu credea nimeni. S-a produs. „Omul Nou” a fost fabricat de cei doi lideri comunişti, Dej şi Ceauşescu, şi acest „Om Nou” e cel care dărâmă acum clădirile în Bucureşti. N-are niciun respect pentru nimeni, pentru clădiri, oameni, locuri.

Străinii cum au reuşit să-şi conserve arhitectura?

Şi Londra are probleme de adaptare. Dar englezilor nu le-a trecut prin cap să distrugă imobilele. Ei păstrează faţadele şi construiesc modern. Acest concept, folosit la Bucureşti ca tot ce e vechi să se dărâme, e o tâmpenie.

Care este cartierul bucureştean pe care l-aţi cunoscut prima dată? Bucureştiul este un oraş de trăit?

N-aş recomanda unui străin să se mute aici. Şi eu vreau să plec. Îl detest, pentru că e urât, cenuşiu, şi nu oferă nicio bucurie. Noi l-am stricat. Pe de altă parte, îl iubesc. Am o relaţie hate-love cu Bucureştiul. E mizeria în care m-am născut. Am mari nostalgii, am peisaje din copilărie de care îmi amintesc.
Sunt născut în Obor, în spatele Halei. Am locuit pe strada Popa Lazăr, în curtea bisericii Sfântul Nicolae. Apoi m-am mutat la Bariera Vergului, şi mai apoi, unde stau acum, în Mahalaua Dracului. În capul străzii e Şcoala Dracului. Aţi văzut casele de p-aici... Aşa construia România burgheză. E rezervaţie arhitectonică, îţi trebuie autorizaţii ca să modifici ceva.
Comuniştii au intrat pe bulevardele centrale şi au făcut blocuri, iar în spate au rămas casele. Strada mea şi-a păstrat caracterul de la 1909, de când e făcută. Aici a locuit Gala Galaction, pictorul Ştefan Dumitrescu. Casa a fost plină de intelectuali, de artişti. În adâncime sunt multe străzi care îşi păstrează caracterul.

Cum arăta Bucureştiul copilăriei?

Popa Lazăr era o stradă scurtă, dar avea 50 de cârciumi. O expresie a civilizaţiei. Oamenii se întâlneau, stăteau de vorbă, schimbau opinii. Cârciuma era esenţa democraţiei. Una dintre ele se numea „La Puiu’ Mamii”, pentru că după ce vindeai în piaţă, îţi încheiai socotelile şi te îmbătai. Ca să-ţi revii, te duceai „La Puiu’ Mamii” să mănânci o ciorbă de potroace. După, o luai de la capăt.

Aţi scris recent de situaţia Gării de Nord.

Gara de Nord trebuie desfiinţată şi mutată trei kilometri mai sus, la Gara Basarab. Toată zona respectivă este gândită prost. Aşa, nu mai făceam nici Pasajul, care ne-a costat o avere şi care distruge zona, şi scăpam şi de problema Turda-Crângaşi. Se putea face un mare centru comercial şi cultural în Gara de Nord, cu cinematografe, pasaje pietonale, business mult. În schimb, noi abordăm soluţii de secol XIX. E o soluţie, că tot vrem să rezolvăm probleme de transport. Gara încurcă. Dar cine mai lua şpăgile de la Pasajul Basarab?

Spuneţi-ne o zonă înfloritoare a Capitalei.

Centrul istoric. Am ieşit de curând, mi-a plăcut că era lume multă, străini şi multe zone în construcţie. Nu m-a deranjat. Să sperăm că o să iasă bine. Sunt însă nişte spoieli acolo... Am văzut ferestre de secol XIX schimbate cu termopane, faţade mutilate de tot felul de derbedei care vând bere şi mici. Sunt de acord să-şi facă o cârciumă, sunt adeptul păturii negustoreşti, dar să conserve.

Vedeţi un alt oraş Capitala României?

Da, la Viena (râde). Aş muta capitala în Ardeal, la Braşov, Sibiu. Iar în Bucureşti aş lăsa arta şi comerţul.

O stradă frumoasă.

Străzi frumoase... Plantelor, Polonă, nu? M-aş uita spre cartierele micii burghezii: strada Latină, strada Popa Rusu. Sunt multe.
Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Stelian_Tanase-_-Ii_continuam_opera_lui_Ceausescu-_devastam_Bucurestiul_0_464953661.html

Chirtoacă: Vreau și trebuie să candidez pentru al doilea mandat

Chirtoacă: Vreau și trebuie să candidez pentru al doilea mandat
sursa: jurnal.md
foto: victorchironda. din.md

Dorin Chirtoacă va fi candidatul PL pentru funcția de primar al capitalei, în cadrul alegerilor locale din 5 iunie 2011.

Decizia a fost luată astăzi, la ședința Consiliului Republican al PL, , după ce, vineri, membrii filialei muncipale a PL au înaintat, cu unanimitate de voturi, candidatura lui Dorin Chirtoacă.

„Vreau şi trebuie să candidez pentru un al doilea mandat, am obligaţia morală faţă de locuitorii capitalei, trebuie să finalizez toate reformele pe care le-am început în 2007. Îmi pasă de Chişinău şi vreau ca acest oraş să îşi continuie parcursul său democratic. Este o onoare pentru mine că sunt primar de Chişinău şi voi lupta cu sârguinţă pentru un al doilea mandat. Sunt sigur, democraţia va invinge la aceste alegeri”, a declarat Dorin Chirtoacă.

Decizia finală referitoare la lista candidaţilor pentru posturile de primari şi consilieri pentru oraşele şi satele din republică urmează să fie dezbătută şi aprobată în cadrul şedinţei biroului politic al Partidului Liberal.
Sursa: jurnal.md

De ce se tem Rusia şi Turcia de România

ANALIZĂ. Moscova şi Ankara nu văd cu ochi bun extinderea influenţei militare şi energetice pregătită la Bucureşti
17416 VIZUALIZARI | COMENTARII 89

România are atât interese economice, cât şi strategice în zona caucaziană, spune un oficial al Ministerului Apărării, care notează că această regiune va deveni una de intersecţie a marilor puteri în viitorul nu prea îndepărtat.

>>Rusia priveşte cu nelinişte noile parteneriate care se fac în regiune, iar analiştii de la Moscova şi de la Ankara consideră că în ultima perioadă România şi-a extins prea mult influenţa militară şi energetică la Marea Neagră.

>>Preşedintele Traian Băsescu începe astăzi o vizită în Azerbaidjan, una dintre cele patru ţări cu care România are parteneriate strategice.

>>Azerbaidjan este punctul de pornire al unei noi rute energetice prin care specialiştii români speră să renunţe în viitor la importurile de gaze ruseşti şi chiar să reducă piaţa europeană a Gazprom, potrivit unui specialist de la Ministerul Economiei.

România a reuşit să-şi facă suficiente conexiuni pentru a putea participa în viitor la jocurile din regiunea Mării Caspice şi este singura ţară din Uniunea Europeană care a semnat un parteneriat strategic cu o ţară din zonă. Există două beneficii pe această tablă de şah, după cum ne-a explicat un oficial din Ministerul Apărării: unul economic, care ţine de valorificarea resurselor energetice şi celălalt strategic, care vizează deschiderea acestei zone care se află pe principala axă a secolului 21, asa cum a fost trasată de experţii militari ai Marilor Puteri: Golful Aden-Golful Persic-Shanghai.

După ce a semnat în 2009 un parteneriat strategic cu Azerbaidjan, România a avut ideea unui nou traseu energetic prin care gazul caucazian să ajungă în Europa, ocolind toate cele trei mari puteri de la Marea Neagră: Rusia, Ucraina şi Turcia. În acest fel România şi-a creat propriul NABUCCO printr-un acord semnat anul trecut de Azerbaidjan, Georgia şi România, cărora li s-a alăturat ulterior şi Ungaria.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia, Romania Interconetction) presupune aducerea gazelor azere din zăcământul Shah Deniz prin gazoductul Baku-Tbilisi până pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate astfel încât să poată fi transportate cu nave de mare tonaj până la Constanţa. Aici se regazifică şi este trimis prin conducte spre vest prin Ungaria şi spre sud, prin Bulgaria. Construcţia celor două terminale de gaz natural lichefiat pe malul Mării Negre, unul la Kulevi în Georgia şi celălalt la Constanţa, în România, vor costa între două şi cinci miliarde de euro şi vor fi proiectate cu o capacitate maximă de opt miliarde de metri cubi de gaze. Un specialist de la Ministerul Economiei ne-a spus că România speră să poată furniza gaz în statele UE în următorii trei ani, iar Gazprom, cel mai mare furnizor din lume, s-ar putea să-şi piardă în acest fel o parte dintre consumatorii occidentali.

România crede că va putea construi uzinele de lichefiere a gazului cu bani europeni şi că va putea aduce gaz caspic în Europa mai repede decât South Stream, conducta rusească proiectată să aprovizioneze piaţa comunitară pe o rută care ocoleşte Ucraina, şi mai repede decât Nabucco, gazoductul gândit de UE pentru a reduce dependenţa de Rusia. Romgaz a beneficiat încă din 2008 de 1,6 milioane de dolari de la Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare pentru a face un studiu de fezabilitate pentru terminalul de gaz lichefiat de la Constanţa, în condiţiile în care în toată lumea există doar 70 de terminale pentru regazificarea gazelor lichefiate.

Analiştii de la Stratfor consideră că proiectul AGRI nelinişteşte atât Rusia, cât şi Turcia. Rusia nu vede cu ochi buni relaţiile tot mai bune pe care România şi le face în Caucaz şi este în mod vădit nemulţumită de noua rută energetică la care participă Georgia şi Azerbaidjanul. Eugene Chausovsky de la Stratfor observă că statele participante la AGRI au probleme serioase cu Rusia: Georgia are pe teritoriul său două enclave rusificate, Osetia de Sud şi Abhazia, plus războiul ruso-georgian din 2008; Azerbaidjanul, deşi se străduieşte să aibă o politică pragmatică a avut disensiuni cu Rusia, care i-a susţinut şi finanţat, pe armeni în conflictul din Nagorno-Karabach; România are relaţii reci cu Moscova şi din cauza Republicii Moldova, care tinde să iasă de sub influenţa Federaţiei Ruse şi să intre în sfera occidentală. Relaţiile precare ale partenerilor AGRI cu Rusia ar putea vulnerabiliza acest proiect, cu atât mai mult cu cât gazoductul prin care sunt aduse gazele azere în Georgia trec inevitabil prin imediata apropiere a Abhaziei, republică separatistă controlată de Rusia. „În Abhazia, Moscova deţine trupe militare şi dacă şi-ar dori să saboteze AGRI ar putea să o facă foarte uşor", crede analistul de la Stratfor.

Rusia nu vede cu ochi buni România, iar spionajul rusesc s-a intensificat, după cum sugerează şeful SRI, mai ales după amplasarea bazei americane aproape de Constanţa. Rusia continuă să se simtă jignită de ascensiunea României în regiune, iar experţii apropiaţi Kremlinului nu ezită să vorbească despre intenţiile ei iredentiste. În plus, ambiţiile energetice ale Bucureştiului sunt percepute ca mişcări care subminează proiectele ruseşti. Între Rusia şi Turcia, cele două mari puteri pontice, România se interpune ca actor militar şi economic susţinut de SUA.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/de-ce-se-tem-rusia-si-turcia-de-romania-222755.html

Chirtoacă către Dodon și Bodiu: "Avem doi mincinoşi în campania electorală"

Foto: Dumitru Liviu (Timpul.md)

Subiectul troleibuzelor noi devine motiv de replici tăioase în campanie electorală. În cadrul şedinţei de astăzi a Primăriei, D. Chirtoacă l-a numit "mincinos" pe contracanditatul său, Victor Bodiu.

Directorul Regiei Transport Electric din Chişinău, Gheorghe Margoci, a spus că, pe 17 decembrie 2010, a depus un demers la Guvern, prin care a solicitat scutirea RTEC de TVA pentru cele 102 troleibuze ce urmează a fi aduse în capitală. Ieri, la o emisiune telivizată, Victor Bodiu a susţinut că nu a primit niciun demers.

"Înseamnă că mai avem un mincinos în campania electorală", a comentat D. Chirtoacă, în şedinţa de astăzi a Primăriei.

Amintim, că, la începutul lui aprilie, Primarul l-a numit pe I.Dodon minicinos pentru că a negat faptul că i-ar fi aparţinut unele panouri cu mesaj electoral din Chişinău.

Timpul.md

Antonescu: Băsescu e un preşedinte de mahala, apare doar ca intrigant în Congresul PDL

NewsIn

Liderul PNL Crin Antonescu a declarat că afirmaţiile de duminică ale preşedintelui Băsescu sunt incompatibile cu statutul acestuia conferit de Constituţie şi că intervenţia lui a fost una de caporal, adăugând că, în ultima vreme, şeful statului e prezent doar ca "intrigant pe lângă Congresul PDL".

Antonescu: Băsescu e un preşedinte de mahala / FOTO: Grup RC
Antonescu a comentat, duminică, la Antena 3, afirmaţia şefului statului conform căreia "nu are motive să-l schimbe pe Emil Boc".

"Domnul Băsescu foloseşte recent o formulă şi mai scandaloasă: 'Nu am motive să-l schimb pe Emil Boc' . Păi din ce să-l schimbe? Din preşedinte de partid - nu e prerogativa sa, din prim-ministru, nici atât. Numai că dl Băsescu a adjudecat această idee, că are dreptul să schimbe premierul, să pună pe cine vrea. Această intervenţie, încă una total inelegantă de caporaliat (probabil de la caporalism care este un regim politic în care predomină influenţa militarilor, n.r.), nu mai miră pe nimeni, dar nu trebuie să ne obşinuim cu răul. E o nouă filă la uriaşul dosar de încălcare de către Băsescu a spiritului şi literei Constituţiei", a subliniat liderul PNL, catalogându-l pe Băsescu drept "un preşedinte de mahala".

Liberalul a adăugat că un preşedinte poate vorbi despre poziţionarea politică a unui partid sau modul cum guvernează, dar nu poate vorbi despre o formaţiune "la nivelul acestor intrigi".

"Eu cred că PD n-a mai avut preşedinte de la Petre Roman, a avut doar caporal şi slugi, dl Băsescu n-a fost altceva decât ce descrie acum. E nefiresc ca, într-o ţară cu problemele României, preşedintele să fie prezent doar în postura de intrigant pe lângă Congresul PDL", a mai spus Antonescu.

PRIMARI DE LEGENDĂ Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris!

Autor: Raluca Curteanu

Cea mai mare parte din infrastructura Capitalei s-a dezvoltat în perioada mandatului lui Dem Dobrescu

Cea mai mare parte din infrastructura Capitalei s-a dezvoltat în perioada mandatului lui Dem Dobrescu

În februarie 1929, când a câştigat funcţia de primar, Dobrescu a găsit în Bucureşti un asemenea haos, încât se punea problema să se mute capitala României la Braşov. La ceremonia de depunere a jurământului, Dobrescu declara: „Primăria trebuie să aibă nu numai un caracter dministrativ ci şi social” şi susţinea că îţi propune să şteargă impresia unui oraş aflat într-un sat imens. „Vrem să-l facem pe bucureştean să-şi iubească Bucureştiul”. După 5 ani de mandat scopul avea să fie atins.

Vezi și : Povestea „primarului-minune” care a făcut primele trotuare şi a adus telefonul în Capitală. Vezi despre cine este vorba!

A studiat Dreptul la Paris

Născut în satul Jilava, în anul 1869, Dem I Dobrescu primeşte, în copilărie porecla „Mituş Adevăruş”. Ioana Pârvulescu povesteşte în cartea sa intitulată „Întoarcere în Bucureştiul interbelic” cum la 13 ani, viitorul primar pleda pentru prima oară în faţa unui judecător apărându-şi consătenii contra unui arendaş.

Citește și:

Realizările lui Barbu Vlădoianu, generalul care a început canalizarea Dâmboviţei şi a mutat nunţile la Oficiul Stării Civile

Dezastruoasa guvernare a primarului-tribun acuzat de crimă

Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

Edilul care a dat liber muncitorilor duminica şi a salubrizat pentru prima dată Capitala. Află aici cine e!

Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Cine-a fost dezvoltatorul imobiliar care i-a forţat pe bucureşteni să se spele şi pe subalterni să nu ia şpagă?

Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski

A studiat Dreptul, luându-şi doctoratul la Paris şi, întors în ţară ajunge în scurt timp Decan al baroului şi preşedintele Uniunii Avocaţilor. A câştigat alegerile la primăria Capitalei ca şi candidat din partea Partidului Naţional Ţărănesc.

„Trebuie să dăm Capitalei noastre monumentalitatea marilor oraşe”

Dobrescu era în primul rând preocupat de urbanism. A lărgit străzile, inclusiv Calea Victoriei, le-a îndreptat pentru ca el era de părere că oraşul este „antiautomobilistic”.

A construit străzi drepte, le-a îndreptat şi le-a lărgit pe cele strâmbe, a construit pieţe largi. A făcut Muzeul Comunal pentru salvarea vestigiilor trecutului. Pentru a elimina scăldatul în Dâmboviţa, locul de unde provenea apa potabilă pentru o mare parte dintre bucureşteni, primarul a făcut primele ştranduri pentru adulţi şi ştranduri de nisip pentru copii.



A amenajat Parcurile Snagov şi Băneasa, lucru deloc uşor: „Mi s-a spus că dacă mă ating de unul din lacurile Colentinei comit un sacrilegiu pentru că în acel lac se scăldase Mihai Viteazu. Unul dintre proprietari m-a ameninţat chiar că mă împuşcă dacă nu renunţ la lucrare”, spunea primarul.

Tot el a fost cel care a înfrumuseţat Cişmigiul şi a deschis „câmpuri comunale” de sport. A intenţionat chiar să unească Grădina Botanică cu Parcul Palatului Cotroceni, iar în urma acesteia să rezulte „grădina noastră zoologică”. A instalat fântâni publice la toate colţurile străzilor. A plantat copaci şi le-a amintit oamenilor că viaţa unui pom seamănă cu viaţa unui om.

„Am scos un oraş nou dintr-un noroi străvechi”

„O noutate în Bucureştii domnului Dobrescu sunt şi ceainăriile şi adăposturile gratuite pentru iarnă, destinate oamenilor fără casă, cantinele pentru săraci şi municitori şi identificarea familiilor sărace care să primească ajutor de la primărie.

Tot Primăria deschide, pe spetezele ei, o maternitate. O altă idee uimitoare a neobositului primar: primele restaurante şi hoteluri pentru intelectuali”, mai consemnează Pârvulescu în cartea sa.

„Am scos un oraş nou dintr-un noroi străvechi”, se mândrea Dobrescu în unul din discursurile sale. „Am dovedit că urbanizarea unui oraş nu înseamnă cheltuială ci îmbogăţire. Am scos din oraş mii de vagoane de gunoi ancestrale”, mai spunea primarul.



Metroul, visul neîmplinit

Presa vremii însă nu l-a iertat. Unele gazete l-au poreclit „primarul târnăcop”, „logodnicul aiurelii” sau „magnificientius prostificientius”. Pe vremea aceea orice nevoie de elementară civilizaţie, orice investiţie în confort era considerată un lux, o risipă de bani, aşa că energicul primar nu a scăpat de critica presei.

„Degeaba spune primarul nostru că „am scos un oraş nou dintr-un gunoi străvechi” căci noi ne-am săturat de vorbe deşarte”, scria presa.
În final, Dobrescu a intrat într-un conflict cu PNŢ şi în ianuarie 1934 a trebuit să plece de la Primărie şi să-şi lase o mulţime de idei în stadiu de proiect, inclusiv construcţia metroului.

Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/PRIMARI-LEGENDA-Povestea-Bucurestiul-Paris_0_464953573.html

PRIMAR DE BUCUREŞTI Cine-a fost dezvoltatorul imobiliar care i-a forţat pe bucureşteni să se spele şi pe subalterni să nu ia şpagă?

Autor: Olivia Tulbure

Vintilă Brătianu

Vintilă Brătianu

Unul dintre primarii care a rămas în istoria Bucureştilor de altădată drept un edil eficient s-a remarcat în primul rând prin faptul că a dus la bun sfârşit un proiect imobiliar extins, care a avut un mare succes. Economist de excepţie şi politician apreciat, acesta a ţinut foarte mult ca mita şi corupţia să fie eliminate din sistemul pe care îl conducea. I-a educat pe angajaţii din primărie să fie responsabili şi să-şi respecte munca şi i-a forţat pe bucureşteni să consume apă pentru igiena personală.

Vintilă I.C. Brătianu s-a născut la Bucureşti în 16 septembrie 1867 şi a fost al treilea fiu al lui I.C. Brătianu. A studiat în Franţa, la Paris, şi a revenit în ţară ca inginer. De-a lungul vieţii sale a fost secretar general în Ministerul Finanţelor, primar al Bucureştiului, ministru de război în timpul Primului Război Mondial, ministru de finanţe, Prim-ministru, şef al Partidului Naţional Liberal, director al Băncii Româneşti dar şi cenzor şi director la Banca Naţională.

Pe Aceeaşi Temă

SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun

A ajuns primar al Capitalei de ziua copilului, în 1907. Timp de trei ani, până în 10 februarie 1910, Brătianu a dovedit că este mai mult decît un excelent economist şi politician şi a arătat că are şi calităţi de gospodar. Realizările lui din timpul mandatului la Primăria Capitalei au adus ridicat Bucureştiul la rangul unei capitale europene.

A delimitat zone de lux

Pasionat de arhitectură, primarul-inginer a dat startul unui proiect de sistematizare a oraşului. Astfel, a fost făcut un plan general în care erau delimitate o zonă centrală, o zonă pentru oamenii de rând, cu locuinţele ieftine, o zonă de vile, dar şi o "zonă a industriilor insalubre". Au fost stabilite apoi intrările în oraş şi bulevardele radiale. A fost revizuit regulamentul de construcţii şi au fost impuse noi reguli pentru clădirea caselor.

Proiect imobiliar pentru săraci

Cartierele periferice au fost şi ele sistematizate. Vintilă Brătianu a avut iniţiativa unui prim proiect imobiliar care să-i favorizeze pe cei cu venituri modeste. În aceeaşi perioadă s-a desfăşurat construcţia unor locuinţe ieftine pentru locuitorii defavorizaţi din zonele respective.

Oamenii puteau achita aceste locuinţe în timp, plătind un avans de doar 10 la sută la început. Erau preferaţi muncitorii, funcţionarii publici sau privaţi, dar şi meseriaşii. O condiţie era ca salariile lor să nu depăşească 250 de lei lunar.

Pentru a putea construi şi vinde aceste locuinţe a fost creată "Societatea comunală de locuinţe ieftine". Socitatea achiziţiona terenurile ce urmau să fie parcelate, construia pe aceste terenuri locuinţe în valoare de maximum 8.000 de lei, vindea aceste locuinţe. Mai mult, această societate putea construi locuinţe şi pe terenuri private, dar putea şi repara sau modifica locuinţele insalubre.

Citește și: PRIMAR DE BUCUREȘTI Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

PRIMAR DE BUCUREȘTI Edilul care a dat liber muncitorilor duminica şi a salubrizat pentru prima dată Capitala. Află aici cine e!

PRIMAR DE BUCUREȘTI Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Proiect de lux: vilele în ansamblul Ioanid

În 1909, Vintilă Brătianu cumpără terenul pe care se afla "Grădina Ioanid", unul dintre cele mai populare parcuri din epoca respectivă, de la moştenitorii lui George Ioanid, primul editor din ţară. A împărţit clar, de la început, terenul, şi a avut un regulament strict după care s-au făcut licitaţiile dar şi reguli pentru construcţia vilelor.

Conform planului, în parc urma să fie amenajat un lac, alei cu stânci decorative şi un chioşc. Peste 10 articole din regulamentul licitaţiei stabileau cum se vor vinde parcelele şi ce obligaţii vor avea viitorii proprietari.

Casele urmau să fie construite şi ele după câteva repere prestabilite. A fost prevăzută înălţimea maximă admisă a clădirilor, stilul lor şi chiar cum vor fi amenajate curţile interioare. Toate aceste date au fost stabilite în proiectul „Blocul de Vile şi Grădina Publică Ioanid", iniţiat de Vintilă Brătianu.

Tocmai datorită reperelor impuse constructorilor şi arhitecţilor, casele din zona Parcului Ioanid au un stil aparte şi impresionează orice trecător, chiar şi acum. Vintilă Brătianu şi-a cumpărat şi el un teren în apropiere şi a ridicat o casă impresionantă. Astăzi, în fost locuinţă a acestuia se află Ambasada Statelor Unite ale Americii.

A pus contoare de apă

Pe lângă aceste proiecte, primarul Brătianu a continuat ce au început predecesorii lui. A avut grijă ca mai multe străzi din Capitală să fie iluminate, a pavat drumuri, a avut grijă să fie construite şcoli primare şi dispensare, a ridicat un abator şi o fabrică de gheaţă.

Tot în 1909, Primăria Bucureştiului a înfiinţat o societate care s-a ocupat de construcţia a noi linii de tramvai şi exploatarea celor existente. Practic, el a dus mai departe munca primarului Nicolae Filipescu, care a introdus pentru prima dată în Capitală tramvaiul electric.

Brătianu a avut un foarte mare aport şi în activitatea referitoare la alimentarea cu apă a oraşului. După ce a revizuit şi renunţat la un contract defavorabil Primăriei cu un hidrolog, toate lucrările începute de străini au fost continuate de ingineri români.

Brătianu a decis ca la toate instalaţiile de apă ale abonaţilor să fie puse contoare, pentru a nu se mai risipi apă. Cei care se preocupau de igiena oraşului au fost îngrijoraţi că acest lucru îi va determina pe bucureşteni să facă economii. Astfel, primarul a fixat o cantitate minimă obligatorie pentru consum, pe care fiecare abonat urma să o plătească, chiar dacă aceasta nu se consuma. Acest lucru asigura, într-o anumită măsură, curăţenia oraşului.

Respect pentru reguli

Pe lângă realizările urbanistice şi imobiliare, numele lui Vintilă Brătianu este legat şi de lupta împotriva corupţiei. Edilul-şef Brătianu era cunoscut ca fiind intransigent când venea vorba de mituire sau intervenţii pentru rezolvarea mai uşoară a problemelor.

A fost unul dintre primarii care s-au preocupat de funcţionarii publici şi de pregătirea lor. Ţinea foarte mult ca aceştia să cunoască şi să respecte normele deontologice ale meseriei şi să fie extrem de responsabili în ceea ce făceau. Una dintre poveştile care se cunosc despre primarul Brătianu spune că preşedintele Camerei Deputaţilor, Pherechidy, a intrat în biroul lui Brătianu înainte de ora 11.00, atunci când începea programul acestuia cu publicul. Brătianu l-a rugat pe unul dintre şefii de cabinet să-i spună domnului că primarul este ocupat şi că cel mai bine ar fi să revină după ora 11.00.

Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-adevarul_de_seara-vintila_bratianu-parcul_ioanid-primari_de_bucuresti_0_462554313.html

Contre UDMR-PSD, la Covasna: „Va fi o stradă Avram Iancu în Sfântu Gheorghe, când va fi o stradă Gabor Aron în Abrud“

Autor: Sebastian Dan

Antal Arpad, primar Sfântu Gheorghe

Antal Arpad, primar Sfântu Gheorghe

Disputele pe tema denumirii străzilor în municipiul Sfântu Gheorghe capătă accente extremist. Liderul PSD Covasna, Horia Grama, i-a cerut primarului Antal Arpad, să boteze o stradă în capital judeţului cu numele lui Avram Iancu, pentru a demonstra că se delimitează de extremistul Csibi Barna.

Replica edilului nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Antal Arpad i-a transmis lui Horia Grama că va exista în municipiu o stradă denumită Avram Iancu atunci când la Abrud (Alba - locul unde a fost detaşat cu serviciul harghiteanul Csibi Barna) va fi una care îi va purta numele lui Gabor Aron (revoluţionar paşoptist maghiar). Antal a subliniat că el este împotriva extremiştilor, indiferent dacă sunt maghiari sau români.

CITEŞTE ŞI:

VIDEO Csibi Barna, omul care l-a spânzurat pe Avram Iancu: „Nu sunt politician, sunt un golan"

„Călăul“ lui Avram Iancu, Csibi Barna, este urmărit penal!


Ca să fiu în aceeaşi notă cu domnul Grama (preşedintele PSD Covasna - n.r.), o să spun că atunci o să fie o stradă Avram Iancu în Sfântu Gheorghe, când va fi o stradă Gabor Aron în Abrud", a spus Antal.
Horia Grama, i-a propus primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), ca o stradă din municipiu să fie denumită Avram Iancu, adăugând că, în opinia sa, edilul "furnizează mai mult material pentru ură" decât orice asociaţie civică românească. „Domnul primar Antal ar fi bine să mai ţină cont şi de interesele comunităţii româneşti din acest oraş, care este de 25 la sută. (...) Să facă o stradă Avram Iancu dacă are curajul, ca să arate că nu sprijină acţiunile extremiste ale lui Csibi Barna", a spus Horia Grama.

Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-covasna-antal_arpad-horia_grama_0_463153817.html

Cotidianul: UDMR nu este un partid “european”

Un comentariu foarte pertinent despre partidele etnice din Cotidianul:
UDMR nu este un partid „european”

De la revoluţie încoace s-a perpetuat minciuna că partidul care reprezintă interesul a 1,4 milioane de maghiari din România este un partid european. Adică UDMR este un concept european, o idee pro-europeană care „dă bine în Europa”. Este o minciună îmbrăţişată de UDMR în primul rând (fireşte), dar şi de toate partidele româneşti şi de presă, care fie sunt complice, fie habar nu au de ce înseamnă partide politice europene în secolul 21.

Ideea spusă simplu este „dacă avem maghiari în guvern, aratăm şi noi ca o ţară tolerantă şi europeană”. Din cauza acestei gândiri, nici presa românească nu prea critică nici un politician din UDMR. Să nu se trezească un director de ziar cu un telefon din partea unui deputat sau a unui lider furios că un scrib a îndrăznit să critice un politician dintr-o minoritate etnică. Ideea din spatele unui astfel de telefon este că nu faptele de presupusă corupţie ar prevala, ci faptul ca politicianul criticat face parte dintr-o minoritate şi ca atare trebuie un tratament preferenţial. Ca o paranteză, maghiarii, cu ajutorul partidelor politice româneşti, se bucură de cele mai multe drepturi în România. Dacă partidele ar fi făcut eforturi similare în a construi democraţia şi în a clădi o economie sănătoasă, România era într-o situaţie mult mai fericită azi.

Faptul că Vadim Tudor a tunat şi a fulgerat împotriva UDMR i-a ajutat enorm pe maghiarii din România. Ştiu şi ei asta. Dacă C.V.T. e contra lor, înseamnă că sunt prigoniţi şi în pericol. Partidele politice din România au profitat cinic de acest lucru şi toţi au tras şi s-au folosit de UDMR şi le-au dat maghiarilor cât era necesar să îi ţină pe partea lor. Maghiarii, la fel de cinici, au mers cu toate partidele politice româneşi. Roşu? Portocaliu? Multicolor? E tot una.

UDMR era considerată un partid pro-reformă şi pro-democraţie în anii ’90, dar a devenit pur şi simplu un partid pe interese proprii după această perioadă. Nici un partid din România nu a stat atât de mult la putere şi nici un partid nu a fost atât de necriticat în presă şi ignorat de DNA, procurori etc.

Dar cât de european este acest partid? În Franţa, Germania, Anglia, Suedia, Olanda, politicieni care aparţin unei minorităţi etnice fac parte din partide care împărtăşesc convingerile lor politice. Singurele ţări unde există partide „etnice” în Europa sunt în Bulgaria, unde Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate (un partid turc) are 36 de locuri în Parlament, şi în Finlanda, unde Partidul Poporului Suedez al Finlandei are 9 locuri în Parlament. Deci un partid bazat pe criteriile etnice este o anomalie în Europa, o curiozitate sau chiar o excentricitate politică. Nici pe departe „o idee europeană”. În perioada comunistă, guvernele au dat reprezentanţilor minorităţilor drepturi şi locuri în adminstraţia centrală şi locală, să nu zică nimeni că minorităţile erau asuprite şi să nu existe nemulţumiri printre minorităţi. De la această filozofie învechită s-au creat partidele „etnice” în România şi Bulgaria.

Acest comentariu nu este un atac la adresa maghiarilor. Dar poate românii şi maghiarii devin mai informaţi şi sinceri şi recunoc că un partid creat pe criterii etnice aparţine secolului şi regimului trecut.

Chirtoacă îi răspunde lui Bodiu: Primarul nu stă doar în birou

Chirtoacă îi răspunde lui Bodiu: Primarul nu stă doar în birou
sursa: jurnal.md
foto: mediafax.ro
1939
„Activitatea de primar presupune nu doar să stai în cabinet, dar şi să mergi pe teren, la staţia de epurare, pe şantiere, în troleibuz, sub troleibuz, dacă este nevoie”. Aşa a răspuns Dorin Chirtoacă la declaraţia lui Victor Bodiu precum că nu va urca pe troleibuze.

Chirtoacă a menţionat că nu are mai mult ce comenta şi a urat succese tuturor, îndemnând populaţia să iasă la vot la alegerile locale.

Candidatul PLDM la funcţia de primar general, Victor Bodiu, a declarat ieri că nu va fi „un toreador” şi că nu va urca pe troleibuze, deorece aceste lucruri nu îl reprezintă.

Sursa: http://www.jurnal.md/ro/news/chirtoaca-ii-raspunde-lui-bodiu-primarul-nu-sta-doar-in-birou-203733/

SUA avertizează privind tranzacţiile financiare din Transnistria

Departamentul american al trezoreriei previne sectorul financiar american că "legile din Republica Moldova privind infracţionalitatea spălării de bani nu sunt aplicate băncilor care operează în regiunea transnistreană."

Agenţia departamentului trezoreriei al SUA, pentru combaterea infracţionalităţii
financiare (FINCEN) a emis o avertizare la sfârşitul săptămânii trecute prin care previne
sectorul financiar american în legătură cu tranzacţiile financiare provenind din regiunea
Transnistria din Republica Moldova.

Însărcinată cu prevenirea şi detectatarea spălării de bani, reţeaua de combatere a
infracţionalităţii financiare avertizează că regiunea transnisntreană operează ca arie separatistă, nerecunoscută.

Mai mult, reţeaua spune şi că "legile din Republica Moldova privind infracţionalitatea spălării de bani nu sunt aplicate împotriva băncilor care operează în regiunea transnistreană din cauză că instituţiile financiare din acea zonă nu se află sub supervizarea guvenului moldovean”.

În ciuda avertizărilor anterioare ale băncii centrale a Republicii Moldova, “ încă au loc
mari transferuri din regiunea transistreană către instituţii financiare din alte jurisdicţii”.

FINCEN mai spune pe pagina sa de internet că "va continua să analizeze informaţiile venite din regiunea transnistreană pentru a ajuta la detectarea activităţilor suspecte acolo
şi a descuraja persoane nelegitime din acea regiune să obţină acces la sectorul financiar al SUA”.

Potrivit FINCEN, băncile neautorizate de Chişinău sunt următoarele:

Banca Republicii Transnistria “ din Tiraspol;
Banca Sberbank din Tiraspol - care, potrivit informaţiilor publice nu este afiliată celei din Rusia;
Banca Elektronny Regionalny LAMINAT din Tiraspol;
Banca Ipotechny din Tiraspol;
Banca de Dezvoltare Socială din Bender , Benderysots;
Businessinvestbank din Tiraspol , cunoscută anterior drept Gazprombank care , potrivit informaţiilor publice nu este afiliată celei din Rusia;
Tiraspol Tiraspromstrojbank din Tiraspol;
CJSC “Agroprombank” Tiraspol

Sursa: romania-actualitati

Chirtoacă: Bodiu când lucra la ”privatizare”, l-a ajutat pe Filat să-și atribuie ilegal clădirea Ipteh

Ieri în cadrul unei emisiuni televizate de la ProTV, Dorin Chirtoacă (PL) l-a acuzat pe Victor Bodiu (PLDM) că ar avea un trecut netransparent, iar Victor Bodiu l-a numit pe Dorin Chirtoacă procuror.

Dorin Chirtoacă i-a amintit candidatului liberal-democrat ,,trecutul său netransparent”, când a lucrat în Departamentul de privatizare şi l-ar fi ajutat pe Vlad Filat, actualul prim-ministru al Republicii Moldova ,,să-şi atribuie ilegal clădirea ,,Ipteh” de pe bulevardul Ştefan cel Mare colţ cu strada Ismail”.

Victor Bodiu l-a acuzat pe Dorin Chirtoacă că s-ar ocupa cu probleme politice, decât cele de gestionare a resurselor Primăriei. ,,Aveţi o tonalitate de procuror, cu asta v-aţi ocupat tot mandatul, iar fără politic nu puteţi trăi”, a apreciat actualul Secretar de Stat.

Dupa: arena.md

Titus Corlatean, ales preşedinte al Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu a APCE

Joi, 14 aprilie a.c., la sesiunea ordinară de la Strasbourg a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a fost ales în funcţia de preşedinte al Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu din cadrul Comisiei pentru afaceri politice a APCE.

Candidatura senatorului român, propusă de Kerstin Lundgren, membră a Delegaţiei suedeze la APCE şi fostă preşedinte a Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu, a fost votată în unanimitate de membrii subcomisiei.

La reuniunile acestei subcomisii iau parte în mod constant, ca invitaţi, reprezentanţi ai delegaţiilor parlamentare ale Knesset-ului (Parlamentului israelian) şi ale Consiliului Legislativ Palestinian, precum şi oficiali ai statelor din Orientul Mijlociu.

Sursa: http://www.tituscorlatean.ro/stiri1.php?newi_id=99

Dor Basarabean sau dorul de rădăcini

Foto: Carmen Anghel-DobreFoto: Carmen Anghel-Dobre

Ansamblul folcloric Dor Basarabean este originar din localitatea Er­dec Burnu (Utkonskovka), din regiunea Ode­sa, Ucrai­na. An­sam­blul fiin­ţează din anul 1994, şi este coordonat de Vio­rel Popescu, profesor de muzică la şcoala din localitate.

Sunt toţi numai inimă. Cântă, joacă, se învârt, sar, strigă. Şi toate acestea cu o mare bucurie pe chipuri şi un zâmbet ce nu se şterge decât târziu după terminarea spectacolului. Sunt Dor Basarabean.
Profesorul de muzică Viorel Popescu, maestru al acordeonului, este cel care îi ţine din scurt pe cei aproape 40 de oameni, copii, tineri şi câţiva mai copţi, care formează ansamblul. Iar Sergiu Andrieş, coregraful, este cel care mai slăbeşte puţin strânsoarea, dar nu admite nici o greşeală în interpretarea dansurilor.

Dor Basarabean are un repertoriu variat de cântece şi jocuri din regiunea de obârşie: hora sărbătorii, hora ca la sat, geamparale din Bugeac, precum şi din alte zone ale spaţiului etnic românesc. Dar momentul de rezistenţă al spectacolului este Căluşul. Dansul năvalnic românesc încălzeşte spectatorii, care nu se mai pot opri din urale.

Profesorul Viorel Popescu vorbeşte cu bucurie despre generaţiile care au crescut în ansamblu, iar mulţi dintre aceşti copii au ajuns acum studenţi la Conservator la Bucureşti, la Cluj, la Chişinău sau la Odesa. Aşa se va întâmpla şi cu mulţi dintre componenţii ac­tuali. Dar parcă este din ce în ce mai greu. „Ne lipsesc costumele populare. Pentru cei mici le-am confecţionat noi. Am adus de pe acasă ştergare, le-am tăiat, le-am croit şi avem costume. Dar pentru cei mai mari nu avem decât un rând de costume, din zona Moldovei.”

Repertoriul este foarte bogat, pentru că aceşti copii şi tineri sunt foarte talentaţi. Le-ar trebui costume şi din alte regiuni ale României. „Chiar facem un apel, ne-a spus preşedintele Asociaţiei Naţional-Culturale a Românilor din regiunea Odesa Basarabia, poate cineva din ţară, din România, ne poate dona nişte costume.” Pentru ansamblul Dor Basarabean ar fi cea mai mare bucurie.

Deoarece cu bucurie fac tot ce fac aceşti copii şi cu mândrie poartă brâul tricolor. Pentru mândria aceasta sunt pedepsiţi: nu sunt chemaţi la manifestările de gen din Ucraina. Ar fi cea mai mare bucurie pentru aceşti copii care fie iarnă, fie vară repetă în săliţa din căminul cultural din Utkonskovka, aproape în fiecare seară, ca profesioniştii. Pentru că vor să fie perfecţi atunci când sunt invitaţi la festiva­lurile din România. Şi invitaţiile nu sunt puţine. Un partener de nădejde al ansamblului este Institutul Cultural Român din Bucureşti, care anul acesta, în perioada 17-25 martie, a organizat cea de-a doua ediţie a Caravanei cultu­rale în comunităţile de români din Ucraina (regiunea Odesa).

Deocamdată ansamblul nu are un album pe piaţă, dar este un vis al acestor copii care îşi pun tot sufletul în cântec şi joc.
Este greu, dar ei nu se lasă. Dansează în continuare Căluşul şi poartă brâul tricolor.

Sursa: http://www.jurnalul.ro/special/special/dor-basarabean-sau-dorul-de-radacini-575440.html

Viorel Patrichi: Modelul german sau modelul cipriot?

Viorel Patrichi: Modelul german sau modelul cipriot?
Nişte tovarăşi de la Tiraspol au fost invitaţi la Berlin. Pe banii nemţilor. Delegaţia trimisă de Igor Smirnov a stat în capitala Germaniei în perioada 11-15 aprilie. Vladimir Iastrebciak, pretinsul ministru de Externe, era însoţit de Serghei Ceban, vicepreşedintele Sovietului Suprem, şi de Ilia Galinski, directorul Institutului de istorie a statului şi a dreptului. Cum, care stat?

Agenţii lui Smirnov s-au dat băţoşi până şi pe la Berlin, unde au discutat cu reprezentanţi din Bundesrat, din Bundestag, de la Cancelaria Federală, din Ministerul Afacerilor Interne şi din Ministerul Finanţelor, cu autorităţile din landul Saxonia şi cu diverşi experţi în drept internaţional din Germania.

Ei le-au atras atenţia gazdelor asupra unor aspecte principiale privind relaţiile dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Democrată Germană la sfârştiul anilor 1980 şi între Republica Moldova şi Republica Moldovenească Transnistreană.

Adică să nu confundăm realităţile, da?

E adevărat că RDG şi Republica Molotov au cam aceeaşi sorginte, dar orişicât...

Raţionamentul lor este genial: dacă poporul german a mers spre unificarea sa de-a lungul mai multor veacuri şi a trăit în două state după 1945, totuşi "popoarele Moldovei şi Transnistriei nu au fost legate niciodată de un stat comun, ci, dimpotrivă, până la începutul anilor 1990, au trăit într-o formaţiune statală creată artificial". Pe de altă parte, factorul determinant şi în procesele care au dus la unificarea Germaniei, şi în procesul de reglemntare a conflictului moldo-transnistrean, a fost şi rămâne voinţa popoarelor, au spus reprezentanţii Transnistriei.

Delegaţii de la Tiraspol au precizat că "poporul Germaniei a năzuit spre unificare, dar poporul Transnistriei tinde spre recunoaşterea internaţională a independenţei sale", aşa cum arată rezultatele referendumului din anul 2006.

Ei au subliniat importanţa asigurării egalităţii juridice în timpul negocierilor fiindcă în condiţiile presiunii şi tentativelor de a impune legislaţia uneia din părţi nu se poate ajunge la un dialog normal.

Nemţii, oameni educaţi, nu i-au contrazis pe-alde Volodea. S-au uitat la ei ca la alte creaturi de grotă. De aceea, slujitorii lui Smirnov au înţeles că Berlinul este de acord cu "egalitatea juridică" dintre Chişinău şi Tiraspol.

Dacă luăm în considerare doar faptul că R. Moldova a fost recunoscută la ONU, iar Transnistria – nu, ar fi suficient să înţelegem că discuţia pe acest subiect este deplasată.

Prin urmare, transnistrenii au respins modelul german pentru alăturarea Tiraspolului la Chişinău. Aici au oarecum dreptate: modelul german de reunificare se poate raporta doar la reîntregirea Basarabiei cu România.

Ideea este veche, de pe vremea când ne păstorea Ion Iliescu, cel care a semnat ultimul tratat din istorie cu Uniunea Sovietică. Şi din cauza lui, această idee a fost călcată în picioare.

Trebuie reamintit că Germania Federală a introdus chiar în textul Constituţiei referirea la reunificarea cu RDG "pe cale paşnică". Sigur că nu puteam pretinde o asemenea atitudine la Bucureşti pe vremea comunismului: reîntregirea naţională pe cale paşnică. Pentru Uniunea Sovietică, ar fi sunat ca o declaraţie de război.

Însă nici după 1990, politicienii de la Bucureşti nu au fost capabili să consemneze acest ideal în textul Constituţiei sau în Declaraţia de recunoaştere a independenţei Republicii Moldova. Aşa se face că, de 20 de ani, Moscova sprijină independenţa, suveranitatea şi neutralitatea Republicii Moldova, dar faţă de România, iar nu în raport cu Rusia. Este foarte semnificativ că mulţi politicieni şi diplomaţi germani se uitau cel puţin semnificativ la noi când îi întrebam dacă ar fi posibilă aplicarea modelului german la reunificarea românilor.

În condiţiile actuale, mai adecvat ar fi modelul cipriot. Alipirea Transnistriei la Republica Moldova – sub orice formă – este iluzorie. Smirnov face jocurile Kremlinului de unde mesajul este evident: pseudo-negocierile trebuie tergiversate cât mai mult pentru ca trupele de ocupaţie să rămână de veghe în Transnistria. Cu bunăvoinţa europeană nu se poate obţine nimic.

Şi atunci, singura ieşire rezonabilă este abandonarea Transnsitriei şi unirea cu România. După care, elitele noastre trebuie să lupte pentru drepturile românilor de peste Nistru. Este cea mai rapidă formă de aderare la Uniunea Europeană pentru Basarabia.

Scenariul este cu atât mai oportun, dacă avem în vedere că strategii de la Bruxelles vor să împingă R. Moldova în grupul Ucraina-Belarus-Georgia.

Singurul care insistă ca al doilea stat românesc să adere odată cu ţările din vestul Balcanilor este Traian Băsescu. Este şi aceasta o modalitate, dar istoria noastră ne convinge că trebuie să credem în Măria Sa Faptul Împlinit...

Sigur, există şi scenariul după care Transnistria ar putea fi oferită Ucrainei, pentru nordul Bucovinei, Herţa şi sudul Basarabiei. O altă iluzie oferită gratis. După ce a deprins excelent lecţia de la Moscova, Kievul nu va ceda niciodată de bunăvoie ceea ce nu-i aparţine conform dreptului istoric...

Arătam altădată că nu există semne că Germania va juca loial faţă de români în rezolvarea conflictului de pe Nistru cu Rusia. Unii s-au supărat.

De aceea, trebuie să reamintesc de un fel de convenţie (mulţi folosesc cuvântul impropriu "memorandum"), semnată în iunie 2010 la Meseberg, de către cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Dmitri Medvedev. Conform acelei convenţii, trebuia constituită un fel de comisie Rusia-UE, un comitet ceva pentru reglementarea conflictelor din spaţiul ex-sovietic. Era o formă naivă de a-i sugera Moscovei că are nişte restanţe grave şi atunci Medvedev a plusat: ce-ar fi dacă acest comitet sau comisie s-ar ocupa şi de conflictele din Orientul Mijlociu?

Eu cred că şi prin America Latină se pot rezolva oarece tensiuni...

Dacă însă Chişinăul nu va pune piciorul în prag pentru exercitatea suveranităţii dincolo de Nistru, cum ar fi normal şi legal, atunci să credem în viitorul negocierilor cu agenţii lui Smirnov. Vlad Filat a dovedit că poate duce mult şi multe. A uitat afrontul din partea lui Lenin de la Tiraspol şi acceptă să se vadă cu el din nou. Oriunde. Eventual la un meci de hochei.

Dar acolo se poate pune crosa la patină... Mai potrivit ar fi un meci de rugby fiindcă ruşii se pricep la... grămadă.

Este şi asta o artă a răbdării.

„Actul de guvernare nu reprezintă doar ceea ce-ţi place, sunt situaţiii în care trebuie să-ţi asumi unele decizii mai complicate, care nu ne plac. Mie nu mi-a făcut plăcere să merg la Tiraspol trecând prin acele „puncte de control", să fiu în acea atmosferă. Însă, am folosit această posibilitate de două ori, în cadrul celor meciuri de fotbal, pentru a comunica, pentru a găsi soluţii la problemele care nu reprezintă rezolvarea conflictului, dar îmbunătăţesc viaţa oamenilor", a nuanţat Vlad Filat.

Eu îi doresc să rămână consecvent şi să întoarcă şi celălalt obraz.

Arena.md

Teme ale adunarii PDRS la Zaicear: Recensamantul si solidaritate cu romanii din Spicova care vor biserica romaneasca

Teme ale adunarii PDRS la Zaicear: Recensamantul si solidaritate cu romanii din Spicova care vor biserica romaneasca
Miercuri 20.04.2011 preşedintele Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia (PDRS), Predrag Balasevic împreună cu colaboratorii săi: Noviţa Neagoievici vicepreşedinte şi Zavişa Jurj, preşedintele a Consiliului pentru cultura şi pastrarea identităţi naţionale acestui partid a vizitat filiala partidului din Zaiecear, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

La întălnire au participat reprezentanţii consiliului oraşenesc şi cei ai filialelor partidului din satele comunei Zaiecear: Lugniţa, Gamzigrad, Şpicova, Iasicova Mică, Dalboceana, Glogoviţa...

Întălnirea a avut loc cu ocazia pregatirii adunarii partidului pentru comuna Zaiecear care va avea loc in data de 04.06.2011.In cadrul intalnirii a fost analizata activitatea filialei în perioada precedentă ca şi pregatirile pentru viitorul recensamănt, care va avea loc în luna octombrie a acestui an.

Zaiecear este o comună(raion) unde romanii să află într-o situaţie foarte grea, pentru că în Zaicear este sediul Episcopiei de Timoc a Biserici Ortodoxe Sarbe, unde Episcopul sarb Iustin impreuna cu Primariul Boşco Nicici, lucrează înpotriva românilor.

Cu putin timp in urma cei doi au cerut darâmarea unei clopotniţi în satul romanesc Şpicova, iar acuma nu se dă aprobare pentru construirea unei Biserici româneşti.

Despre asta sa discutat şi la întlnirea de ieri ca şi pentru ce sprijin care vor da membrii PDRS activităţilor culturale româneştii din anul acesta, mai ales in perioada înainte de recensamânt.

În timpul verii , în Zaiecear , PDRS împreună cu organizaţia nonguvernamentală Ariadanae Filum va organiza mai multe evenimente culturale ca şi un festival central la care vor participa trupe şi persoanele care cultivă şi dezvoltă cultura românească.

În timpul campaniei care deja a început vor fi şi alte activităţi, ca de exemplu, sdunari în satele rumâneşti, participarea la emisiuni TV şi radio, toate acestea în scopul informării membrilor comunităţii rumâneşti despre importanţa de a se declara rumâni la recensamant şi în felul acestea să pastreze tradiţia, limba si cultura romaneasca.

Paste romanesc la Malainita, in Timoc

Timoc, Serbia/Romanian Global News

Paste romanesc la Malainita, in Timoc
Pe 26 aprilie, in a treia zi de Paste, Parohia Ortodoxa Romana din Malainita si Remesiana si Asociatia Ariadnae Filum din Serbia organizeaza la Malainita Festivalul de Paste al romanilor din Timoc. Institutul Cultural Roman, prin Directia Romani din Afara Tarii, sprijina si in acest an organizarea acestui eveniment, transmite Romanian Global News.

Programul cuprinde spectacole de muzica si dansuri populare romanesti ale unor ansambluri locale si un recital sustinut de Florin Vasilica si grupul Teleormanul, prezenti pentru a doua oara printre romanii timoceni. Evenimentele vor avea loc pe pajistea din fata Bisericii Sf. Arhangheli si Preacuvioasa Maica Parascheva si vor fi precedate de slujba religioasa oficiata de protopop iconom stavrofor Boian Alexandrovici si alti reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane. La eveniment vor participa romani din Timoc, dar si reprezentanti ai romanilor din Voivodina.

In Serbia, comunitatea romaneasca este concentrata in special in arealul delimitat de raul Morava (la apus), Dunare (partea de nord) si Timoc (partea de sud-est) si, dupa surse comunitare, numarul romanilor/vlahilor din aceasta zona este de peste 350.000. Acestia traiesc in 154 de localitati (sate si comune), compacte din punct de vedere etnic si in 48 de localitati cu populatie mixta romano-sarba. Situatia in cadrul comunitatii romanesti din Serbia de Nord-Est (Timoc) este una dificila, romanii din zona nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Romanii/vlahii din Timoc sunt considerati „un grup etnic de origine necunoscuta", incercandu-se acreditarea ideii – fara nicio sustinere din punct de vedere istoric și știintific – ca ar fi de origine slava. In Voivodina romanii beneficiaza de invatamant public, emisiuni tv si radio in limba romana.

Romanian Global News

Ultima primavara la Ada Kaleh (film documentar)

UDMR şi extremiştii Laszlo Tokes şi Csibi Barna l-au convins pe presedintele Traian Băsescu în privinţa reorganizarii teritoriale a României

UDMR şi extremiştii Laszlo Tokes şi Csibi Barna l-au convins pe presedintele Traian Băsescu în privinţa reorganizarii teritoriale a României

Filiala PC Spania îsi exprima îngrijorarea cu privire la cedarea presedintelui României, Traian Basescu, în fata santajului UDMR în chestiunea reorganizarii administrativteritoriale a României prin introducerea conceptului de regiune în noua Constituţie a României, pe care presedintele Traian Basescu intenţioneaza sa o supuna referendumului în 2012.

Dupa Sabin Gherman, episcopul extremist Laszlo Tokes, calaul lui Avram Iancu, extremistul Csibi Barna, si dupa UDMR si PCM, presedintele Traian Basescu a adoptat si el ideea reorganizarii administrativ-teritoriale a României pe regiuni, de parca toate problemele României au fost deja rezolvate în cei aproape sapte ani de zile de când ocupa aceasta funcţie si a mai ramas doar una singura de rezolvat, federalizarea României.

PC Spania respinge ferm orice demers al presedintelui Traian Basescu prin care se cedeaza santajului UDMR, forma iune cultural-politica care militeaza de peste 20 de ani pentru reînfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare din perioada stalinista, remodelata conceptual sub denumirea de „ţinutul secuiesc”.

Atragem atenţia presedintelui Traian Basescu asupra faptului ca adoptarea unei noi constitu ii trebuie sa fie rezultatul unui demers în care sa fie implicaţi toţi actorii vieţii publice din Romania: societate civila, partide politice, specialisti în drept si simpli cetaţeni.

(Dan Tanasa) Partidul Conservator Spania

Sursa: http://www.napocanews.ro/2011/04/udmr-si-extremistii-laszlo-tokes-si-csibi-barna-l-au-convins-pe-presedintele-traian-basescu-in-privinta-reorganizarii-teritoriale-a-romaniei.html

Recenzie de carte, atelier de creaţie şi finala campionatului de Pinn Puişor Pongas la Liceul Mircea Eliade din Întorsura Buzăului

La sfârşitul săptămânii trecute, trei evenimente inedite au avut loc în cadrul Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului: s-a desfăşurat finala campionatului de ping-pong, numit „Pinn Puişor Pongas”; cercul de lectură „Generaţia Next” s-a reunit într-un atelier de creaţie – „Gânduri de primăvară”; iar profesoara Maria Badiu a organizat o întâlnire cu elevii claselor a X-a A şi B, cu scopul recenzării unor interesante cărţi.

Campionatul de tenis de masă „Pinn Puişor Pongas”, deşi aflat la prima ediţie, a devenit în scurtă vreme de la anunţarea înscrierilor foarte popular în rândul elevilor, astfel s-au înregistrat mai bine de 60 de participanți. Organizarea aparţine clasei a X-a A, a cărei dirigintă este Rodica Bărbuş, în colaborare cu Consiliul Şcolar al Elevilor şi cu susţinerea directorului Nicolae Boian. După o perioadă de aproximativ 3 săptămâni, timp în care au avut loc seriile meciurilor eliminatorii, jocurile pe grupe şi semifinala, s-au desemnat ocupanţii podiumului, într-o finală mult aşteptată. Aşadar câştigătorii sunt: locul I Gheorghe Broaner, clasa a XII-a C, locul secund Daniel Tohănean, clasa a XII-a B, locul III Marius Todor, clasa a X-a C, şi locul IV Ioan Cioma, din clasa a X-a B.