Unul dintre primarii care a rămas în istoria Bucureştilor de altădată drept un edil eficient s-a remarcat în primul rând prin faptul că a dus la bun sfârşit un proiect imobiliar extins, care a avut un mare succes. Economist de excepţie şi politician apreciat, acesta a ţinut foarte mult ca mita şi corupţia să fie eliminate din sistemul pe care îl conducea. I-a educat pe angajaţii din primărie să fie responsabili şi să-şi respecte munca şi i-a forţat pe bucureşteni să consume apă pentru igiena personală.
Vintilă I.C. Brătianu s-a născut la Bucureşti în 16 septembrie 1867 şi a fost al treilea fiu al lui I.C. Brătianu. A studiat în Franţa, la Paris, şi a revenit în ţară ca inginer. De-a lungul vieţii sale a fost secretar general în Ministerul Finanţelor, primar al Bucureştiului, ministru de război în timpul Primului Război Mondial, ministru de finanţe, Prim-ministru, şef al Partidului Naţional Liberal, director al Băncii Româneşti dar şi cenzor şi director la Banca Naţională.
Pe Aceeaşi Temă
SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun
A ajuns primar al Capitalei de ziua copilului, în 1907. Timp de trei ani, până în 10 februarie 1910, Brătianu a dovedit că este mai mult decît un excelent economist şi politician şi a arătat că are şi calităţi de gospodar. Realizările lui din timpul mandatului la Primăria Capitalei au adus ridicat Bucureştiul la rangul unei capitale europene.
A delimitat zone de lux
Pasionat de arhitectură, primarul-inginer a dat startul unui proiect de sistematizare a oraşului. Astfel, a fost făcut un plan general în care erau delimitate o zonă centrală, o zonă pentru oamenii de rând, cu locuinţele ieftine, o zonă de vile, dar şi o "zonă a industriilor insalubre". Au fost stabilite apoi intrările în oraş şi bulevardele radiale. A fost revizuit regulamentul de construcţii şi au fost impuse noi reguli pentru clădirea caselor.
Proiect imobiliar pentru săraci
Cartierele periferice au fost şi ele sistematizate. Vintilă Brătianu a avut iniţiativa unui prim proiect imobiliar care să-i favorizeze pe cei cu venituri modeste. În aceeaşi perioadă s-a desfăşurat construcţia unor locuinţe ieftine pentru locuitorii defavorizaţi din zonele respective.
Oamenii puteau achita aceste locuinţe în timp, plătind un avans de doar 10 la sută la început. Erau preferaţi muncitorii, funcţionarii publici sau privaţi, dar şi meseriaşii. O condiţie era ca salariile lor să nu depăşească 250 de lei lunar.
Pentru a putea construi şi vinde aceste locuinţe a fost creată "Societatea comunală de locuinţe ieftine". Socitatea achiziţiona terenurile ce urmau să fie parcelate, construia pe aceste terenuri locuinţe în valoare de maximum 8.000 de lei, vindea aceste locuinţe. Mai mult, această societate putea construi locuinţe şi pe terenuri private, dar putea şi repara sau modifica locuinţele insalubre.
Citește și: PRIMAR DE BUCUREȘTI Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale
PRIMAR DE BUCUREȘTI Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?
Proiect de lux: vilele în ansamblul Ioanid
În 1909, Vintilă Brătianu cumpără terenul pe care se afla "Grădina Ioanid", unul dintre cele mai populare parcuri din epoca respectivă, de la moştenitorii lui George Ioanid, primul editor din ţară. A împărţit clar, de la început, terenul, şi a avut un regulament strict după care s-au făcut licitaţiile dar şi reguli pentru construcţia vilelor.
Conform planului, în parc urma să fie amenajat un lac, alei cu stânci decorative şi un chioşc. Peste 10 articole din regulamentul licitaţiei stabileau cum se vor vinde parcelele şi ce obligaţii vor avea viitorii proprietari.
Casele urmau să fie construite şi ele după câteva repere prestabilite. A fost prevăzută înălţimea maximă admisă a clădirilor, stilul lor şi chiar cum vor fi amenajate curţile interioare. Toate aceste date au fost stabilite în proiectul „Blocul de Vile şi Grădina Publică Ioanid", iniţiat de Vintilă Brătianu.
Tocmai datorită reperelor impuse constructorilor şi arhitecţilor, casele din zona Parcului Ioanid au un stil aparte şi impresionează orice trecător, chiar şi acum. Vintilă Brătianu şi-a cumpărat şi el un teren în apropiere şi a ridicat o casă impresionantă. Astăzi, în fost locuinţă a acestuia se află Ambasada Statelor Unite ale Americii.
A pus contoare de apă
Pe lângă aceste proiecte, primarul Brătianu a continuat ce au început predecesorii lui. A avut grijă ca mai multe străzi din Capitală să fie iluminate, a pavat drumuri, a avut grijă să fie construite şcoli primare şi dispensare, a ridicat un abator şi o fabrică de gheaţă.
Tot în 1909, Primăria Bucureştiului a înfiinţat o societate care s-a ocupat de construcţia a noi linii de tramvai şi exploatarea celor existente. Practic, el a dus mai departe munca primarului Nicolae Filipescu, care a introdus pentru prima dată în Capitală tramvaiul electric.
Brătianu a avut un foarte mare aport şi în activitatea referitoare la alimentarea cu apă a oraşului. După ce a revizuit şi renunţat la un contract defavorabil Primăriei cu un hidrolog, toate lucrările începute de străini au fost continuate de ingineri români.
Brătianu a decis ca la toate instalaţiile de apă ale abonaţilor să fie puse contoare, pentru a nu se mai risipi apă. Cei care se preocupau de igiena oraşului au fost îngrijoraţi că acest lucru îi va determina pe bucureşteni să facă economii. Astfel, primarul a fixat o cantitate minimă obligatorie pentru consum, pe care fiecare abonat urma să o plătească, chiar dacă aceasta nu se consuma. Acest lucru asigura, într-o anumită măsură, curăţenia oraşului.
Respect pentru reguli
Pe lângă realizările urbanistice şi imobiliare, numele lui Vintilă Brătianu este legat şi de lupta împotriva corupţiei. Edilul-şef Brătianu era cunoscut ca fiind intransigent când venea vorba de mituire sau intervenţii pentru rezolvarea mai uşoară a problemelor.
A fost unul dintre primarii care s-au preocupat de funcţionarii publici şi de pregătirea lor. Ţinea foarte mult ca aceştia să cunoască şi să respecte normele deontologice ale meseriei şi să fie extrem de responsabili în ceea ce făceau. Una dintre poveştile care se cunosc despre primarul Brătianu spune că preşedintele Camerei Deputaţilor, Pherechidy, a intrat în biroul lui Brătianu înainte de ora 11.00, atunci când începea programul acestuia cu publicul. Brătianu l-a rugat pe unul dintre şefii de cabinet să-i spună domnului că primarul este ocupat şi că cel mai bine ar fi să revină după ora 11.00.
Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-adevarul_de_seara-vintila_bratianu-parcul_ioanid-primari_de_bucuresti_0_462554313.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu