de Robert VERESS Postat la: 03.05.2011 20:00 Ultima actualizare: 03.05.2011 20:13

România va avea scut antirachetă: 3 baterii cu 24 de rachete interceptoare model SM-3 Block I vor fi amplasate la fosta bază aeriană Deveselu, judeţul Olt, unde vor fi dislocaţi, în medie, 200 de militari americani, numărul maxim al acestora putând fi de 500. Baza aeriană va rămâne sub comanda Forţelor Aeriene Române.

România va avea scut antirachetă: 3 baterii cu 24 de rachete interceptoare model SM-3 Block I vor fi amplasate la fosta bază aeriană Deveselu, judeţul Olt, unde vor fi dislocaţi, în medie, 200 de militari americani, numărul maxim al acestora putând fi de 500. Baza aeriană va rămâne sub comanda Forţelor Aeriene Române.

Amplasamentul a fost făcut public de preşedintele Traian Băsescu după consultări, în cursul serii de luni, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi după decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Preşedintele a precizat că amplasamentul a fost ales dintre "mai multe locaţii". "Vă pot spune că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie în deplină siguranţă", a spus Băsescu, care urmează să ceară Parlamentului ratificarea Acordului cu SUA privind scutul antirachetă.

Cum funcţionează sistemul antirachetă

Rachetele interceptoare SM-3 (Standard Missile 3) pot fi amplasate atât pe nave, cât şi pe uscat. În România vor fi amplasate doar la Deveselu. Interceptorul SM-3 este o rachetă în trei trepte, ultima fiind "vehiculul ucigaş" - proiectilul care distruge ţinta, în aer, prin forţa cinetică (aşadar, nu conţine explozibil). După ce este eliberat de rachetă, proiectilul are capacitatea de a-şi controla singur altitudinea, putând face şi mici ajustări ale vitezei.

Interceptorii SM-3 vor fi interconectaţi cu reţeaua de radare existentă, dar prezintă dezavantajul că au o capacitate foarte scăzută de a determina care dintre punctele văzute de telescop în depărtare sunt focoasele lansate de inamic şi care sunt ţinte false sau resturi de materiale.

Cât costă sistemul antirachetă şi cine plăteşte

Costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fosta bază aeriană de la Deveselu (Olt) se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual, pentru funcţionarea sistemului, banii fiind suportaţi de SUA.

Ţării nostre îi revine punerea la dispoziţie a fostei baze militare (care nu mai este operaţională din 2002, dar este în stare bună) şi asigurarea pazei sistemului. În documentul MAE se pomeneşte de posibilitatea existenţei unor costuri suplimentare, care vor fi negociate între România şi SUA.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a dat asigurări că nu vor exista efecte negative ale amplasării scutului pentru populaţia din zonă.

"Funcţionarea facilităţii de interceptori nu influenţează negativ mediul înconjurător şi nici sănătatea publică. Nu sunt afectate nici activităţile, viaţa sau sănătatea oamenilor, nici animalele sau culturile agricole. Interceptorii care vor fi instalaţi nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului (forţă cinetică)", se arată în documentul MAE.

MAE: "Participarea la NATO presupune nu numai privilegii, ci şi obligaţii şi riscuri"

Acordul este rezultatul a 6 runde de negocieri cu reprezentanţi ai administraţiei şi forţelor armate americane, ce s-au succedat după data de 4 februarie 2010, când SUA au cerut, oficial, amplasarea scutului în România, obţinând (în aceeaşi zi) acceptul CSAT. Negocierile au vizat aspecte tehnice şi juridice.

Vezi aici ce spune consilierul prezidenţial Iulian Fota

Nici Uniunea Europeană şi nici Federaţia Rusă nu au fost consultate în legătură cu scutul. "De eficacitatea sistemului beneficiază şi alte ţări, dar realizarea sistemului este o înţelegere bilaterală", a spus preşedintele, care a adăugat: "România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei. Din acest punct de vedere, putem spune că România şi-a atins un obiectiv important. Şi-a garantat securitatea".

Totuşi, într-un dosar de presă pregătit de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) se spune că România rămâne o ţintă pentru atacuri teroriste, dar "Nu trebuie uitat că participarea la NATO, ca alianţă de apărare colectivă, presupune nu numai privilegii, ci şi obligaţii şi riscuri".

Fazele planului american antirachetă

Prima fază dintr-un plan în patru etape, lansat de administraţia Obama în septembrie 2009, privind protejarea Europei şi Statelor Unite de bombardamente cu rachete cu rază scurtă, medie şi lungă (intercontinentală) de acţiune, a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a crucişătorului "USS Monterey", echipat cu sistemul Aegis. Acesta este un sistem integrat de radar şi rachete, capabil să lupte simultan împotriva ameninţărilor aeriene, terestre şi cu submarine. Sistemul Aegis poate, simultan, să atace ţinte terestre, submarine şi nave de suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de aviaţie sau cu rachete. Rachetele pot fi detectate încă din faza ascendentă a traiectoriei
Amplasamentul de la Deveşelu este principala fază a etapei a doua, care se va încheia în anul 2015. Republica Cehă poartă negocieri cu Statele Unite pentru amplasarea unui centru de colectare şi interpretare a informaţiilor transmise de sateliţii militari, în scopul detectării rapide a rachetelor care vizează teritoriul NATO.
În a treia etapă, care se va încheia în 2018, două scuturi antirachetă mai avansate faţă de la cel de la Deveşelu vor amplasate în Polonia. Unităţile din Polonia vor fi dotate cu rachete SM-3 mai noi (block IIA), care vor proteja o arie mai mare (întreg continentul).
În fine, în etapa a IV-a, ce va dura până în 2020, va fi înfiinţat, la o locaţie încă necunoscută, scutul antirachetă intercontinentală (SM-3 block IIB), care va proteja şi Statele Unite.

Sursa: http://www.gandul.info/news/ce-castiga-romania-din-scutul-american-antiracheta-8222941